Biserica Colțea: De Peste 320 de Ani în Inima Bucureștiului | Ghid Complet 2026

Trec aproape zilnic pe lângă ea, la fel ca mii de bucureșteni. Însă câți dintre noi conștientizăm faptul că micuța biserică Colțea se află aici de peste 300 de ani?

Ultim vestigiu al Mănăstirii Colțea

Ctitorie a spătarului Mihai Cantacuzino, asemeni Mănăstirii Sinaia, ansamblul avea să rămână cunoscut după numele lui Colțea Doicescu, cel care poseda terenul din zonă și care l-a vândut ulterior lui Cantacuzino. Aici se găsea o veche biserică din lemn, ridicată aici în 1640-1641 de fratele lui Colțea, Udrea Doicescu.

Spitalul Colțea

Lucrările la mănăstire au început la finalul sec. al XVII-lea, fiind încheiate în jurul anului 1715. Pe lângă biserică, Mihai Cantacuzino a finanțat și ridicarea unei „case de străini, spre odihna și mângâierea întru Hristos a fraților noștri săraci care pătimesc de boale”. Mai pe scurt, avea să fie înființat primul spital din București, cel ce astăzi este cunoscut drept Spitalul Colțea.

Este drept, ce exista atunci nu avea nici o legătură cu ce înseamnă spital în zilele noastre. Existau 12 paturi pentru bărbați și 12 paturi pentru femei, întreținuți gratuit. Totul după modelul Ospedale si S.Lazzaro e Mendicanti din Veneția.

Totuși se pare că rolul acestuia era mai mult de a separa oamenii străzii, de restul societății. Un fel de penitenciar pentru bolnaci săraci. Cetățenii de treaptă medie, dacă se îmbolnăveau, nu erau ținuți împreună cu aceștia.

Puternic afectată de cutremurul din 1802, mănăstirea avea să sufere modificări importante, iar din 1835 s-a realizat o nouă incintă pentru spital. Nici această nouă clădire nu o să reziste mult, astfel încât avea să fie la rândul său demolată și ridicată una nouă în 1887 – clădirea spitalului pe care o vedem și astăzi.

Fiind construită mai mult ca un test, unde se făceau experimente pe cei săraci, avea totuși să ajute medicina de la noi prin adăugarea primei școli de învățătură medicală din Țara Românească, în 1842.

Pentru că un spital, chiar de dimensiuni reduse, nu era profitabil, iar cheltuielile erau mari, s-a decis deschiderea unui han, care să sporească încasările. Astfel, pe la 1746 se ridică și Hanul Colței, care se întindea pe partea opusă bulevardului din zilele noastre, pe locul aproximativ al Str. Doamnei de acum. Cam 100 de ani a rezistat hanul, până să fie demolat.

Turnul Colței

Întreg ansamblul mănăstirii, format din biserică, spital, școală, odăi, etc, au fost împrejmuite cu un zid, pe la 1715, de către nepotul lui Mihai Cantacuzino, Ștefan. Iar turnul său avea să devină un simbol al Bucureștiului anilor 1700-1800.

Având inițial rol de clopotniță, Turnul Colței era cea mai înaltă clădire din oraș, la cei aproximativ 50m ai săi. Clopotul său, turnat în 1775, avea o greutate de 1700kg și avea să fie donat Mănăstirii Sinaia în 1892.

Turnul se afla cam la 20m distanță de pridvorul bisericii. Fundația acestuia se află încă sub carosabilul bulevardului I.C.Brătianu, în fața Muzeului Suțu.

Turnul a fost puternic afectat de cutremurul din 1802, după cum afirma un călugăr cronicar: „n zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-au cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi.”

Se pare că atunci clopotul cel mare a căzut peste un vânzător aflat în zonă. De asemenea cutremurele din 1829 și 1838 au afectat puternic clădirile mănăstirii, multe dintre ele fiind demolate până în 1846.

Turnul Colței, în memoria colectivă

Turnul Colței avea să mai reziste până în 1888, însă structura sa era foarte șubrezită și era un adevărat pericol. În plus, stătea în drumul lărgirii uliței Colței (Bdul I.C.Brătianu), principala arteră urbană pe axa sud-nord a Capitalei. În ciuda numeroaselor proteste ale cetățenilor, dar și a unor gazetari, precum Barbu Ștefănescu Delavrancea, în august 1888 Turnul Colței era doborât.

Totuși, înainte de a fi dărâmat, de la înălțimea sa, fotograful Carol Popp de Szathmary avea să realizeze prima imagine panoramică a Bucureștiului, în 1862, care a ajutat extrem de mult în lucrări viitoare cu privire la Bucureștiul de altădată.

Într-o frescă din gara centrală din Geneva, Bucureștiul este reprezentat prin Turnul Colței, simbol al orașului în sec. al XIX-lea. Turnul apare și în literatura noastră, fiind adus în discuție de Caragiale (în Kir Ianulea), de Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi), Alexandru Obobescu, Mircea Cărtărescu, etc.

De dărâmarea Turnului Colței se leagă și istoria Foișorului de Foc. Acesta a fost ridicat ca nevoie de turn de observație pentru apărarea împotriva incendiilor.

Biserica Colțea

Revenind la Biserica Colțea, ultimul vestigiu rămas din ansamblul mănăstirii, a fost sfințită prin 1702. Este unul dintre cele mai vechi edificii din Capitală, încă funcțional.

Purtând hramul „Trei Ierarhi”, îmbină stilurile brâncovenesc, bizantin și baroc italian. La interior se remarcă pictura lui Gheorghe Tattarescu. Cele mai impresionante sunt catapeteasma și tablourile votive, reprezentând pe Mihai Cantacuzino și soția sa, Maria.

După ce a suferit enorm în urma cutremurelor, dar și a bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial, a ajuns să fie foarte aproape de forma sa inițială, după restaurarea sa din 2006.

Cel mai întâlnit element decorativ, atât în arhitectură, cât și la covoare de exemplu, este vulturul bicefal cantacuzin.

În interiorul bisericii se află și mormântul familiei Racoviță, importantă familie princiară din Țara Românească și Moldova.

În 1986 părea că se apropie sfârșitul bisericii, când a fost închisă pentru consolidare, însă șantierul avea să fie abandonat definitiv. Clopotele sale s-au mai auzit abia pe 22 decembrie 1989, când se spune că acestea au inspirat mai mulți români să iasă pe străzi.

Arhitectura brâncovenească – ce să observi când vizitezi

Biserica Colțea este considerată astăzi unul dintre cele mai reprezentative edificii pentru stilul brâncovenesc, caracterizat prin îmbinarea arhitecturii bizantine cu cea românească tradițională și cu influențe din Renașterea târzie italiană și din Orient.

Iată ce merită să observi atent când o vizitezi:

Pridvorul deschis cu cele 10 coloane din piatră Este unul dintre cele mai frumoase pridvoare brâncovenești din București, susținut pe 10 coloane cu capiteluri sculptate cu motive florale și zoomorfe. Pridvorul are cinci arcade frontale și câte două laterale. Zidurile au peste 1 metru grosime!

Plan triconc Biserica este construită în plan triconc, cu trei abside (una la altar și două laterale), urmând tradiția ortodoxă bizantină.

Cei patru Evangheliști sculptați Nu-i rata! Piedestalurile coloanelor și capitelurile sunt decorate cu figurile, scoase mult în relief, ale celor patru Evangheliști, însoțite fiecare de simbolul său tradițional (leu, taur, om, vultur).

Portalul de la intrare Include elemente de baroc italian, elemente orientale și românești. Chiar deasupra portalului se află vulturul bicefal, simbolul familiei Cantacuzino. Ușa de lemn din portal are peste 320 de ani – a fost montată chiar în timpul vieții ctitorului Mihai Cantacuzino și este împodobită cu motive orientale, zoomorfe și florale.

Fragmente recuperate din Turnul Colței Un detaliu puțin cunoscut: părți din balustrada decorată cu reliefuri cioplite în piatră ale balconului Turnului Colței, care s-au păstrat întregi după prăbușirea părții superioare a turnului în cutremurul din 1802, au fost recuperate și încadrate între coloanele pridvorului bisericii! Deci, practic, când te uiți la pridvor, vezi o mică parte din legendarul turn dispărut.

Frizele cu grifoni înaripați Pe friza pridvorului, doi grifoni înaripați sculptați în altorelief întind o placă de piatră pe care altădată fusese săpată inscripția dedicată ctitorilor – inscripție rasă ulterior de turci.

Pictura interioară – de la Pârvu Mutu la Tattarescu

Pictura bisericii Colțea este o poveste în sine. Din pictura originală, realizată de Pârvu Mutu – canonizat în 2017 sub numele de Sfântul Pafnutie Zugravul – se mai păstrează astăzi doar:

• Fresca de pe boltele pridvorului
• Pictura de la baza turlei de pe naos
• Icoana sfinților doctori fără de arginți Cosma și Damian

Restul picturii interioare este în stil neoclasic și a fost realizată de Gheorghe Tattarescu. Tabloul votiv din peretele de vest al pronaosului, care îl înfățișează pe spătarul Mihai Cantacuzino împreună cu soția sa Maria, este una dintre piesele de rezistență.

Interesant: în 1895, în timpul reparațiilor supravegheate de arhitectul G. Mandrea, s-a descoperit sub tencuiala exterioară o zugrăveală în frescă, în roșu cu negru, care acoperea inițial biserica – atribuită tot lui Pârvu Mutu. Deci, inițial, Biserica Colțea era… colorată în roșu și negru pe exterior! Imaginează-ți cum arăta Bucureștiul de atunci.

Catapeteasma – capodoperă brâncovenească

Catapeteasma Bisericii Colțea este o veritabilă capodoperă a artei brâncovenești, cu valoare de patrimoniu. Icoanele cu care este împodobită provin din secolele XVIII și XIX. Dacă ai timp, oprește-te câteva minute și admiră lucrătura fină a lemnului sculptat – este o lecție de istorie a artei în miniatură.

Comori spirituale – ce poți venera la Colțea

Biserica Colțea adăpostește astăzi două elemente de patrimoniu spiritual deosebit:

1. Moaștele Sfintei Mucenițe Ecaterina din Sinai (sărbătorită la 25 noiembrie) Aflate într-un baldachin special în biserică, sunt o parte din moaștele celei care a dat numele celebrei mănăstiri de la Muntele Sinai din Egipt.

2. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Una dintre icoanele de valoare națională, aflată la închinare în biserică.

De asemenea, biserica păstrează și relicva legată de tradiția că Mihai Cantacuzino ar fi ctitorit-o drept mulțumire după ce a scăpat nevătămat dintr-un naufragiu.

Statuia lui Mihai Cantacuzino – prima din București în marmură de Carrara

Lângă biserică, în curtea Spitalului Colțea, poți admira statuia ctitorului, spătarul Mihai Cantacuzino. Realizată de celebrul sculptor Karl Storck între 1865-1869 și dezvelită în 1869 (în unele surse 1730 – reverificarea corectă este 1869), este cea mai veche statuie din București realizată în marmură de Carrara. Un monument în sine, care merită o privire atentă.

Descoperirile arheologice din 2006 – un cimitir de 300 de ani

Unul dintre momentele cele mai fascinante din istoria recentă a bisericii a fost restaurarea din 2006. Cu ocazia lucrărilor, în jurul bisericii au fost descoperite:

• Fundațiile vechii biserici de lemn a lui Udrea și Colțea Doicescu, vizibile astăzi lângă peretele sudic al bisericii actuale
• 104 morminte din secolele XVII-XIX, făcând parte din cimitirul vechi din jurul ansamblului
• Monede occidentale și otomane depuse ritual în morminte
• Inele, cercei, paftale – podoabe medievale
• Cărămizi cu inscripții sub craniile unor morminte, demonstrând că aici au fost înmormântați și monahi

Tot atunci s-a reconstruit și cea de-a doua turlă a bisericii, cea de deasupra naosului, căzută în 1940 și în bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial.

🆕 Locație și cum ajungi la Biserica Colțea în 2026

Adresă: Bulevardul I.C. Brătianu nr. 1, Sector 3, București (în fața Spitalului Colțea, vizavi de Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu)

Transport public:

• 🚇 Metrou: stația Universitate (Linia M2) – la mai puțin de 2 minute de mers pe jos
• 🚌 Autobuz: liniile 178, 300, 381, 783 – stația Piața Universității sau Piața Sfântul Gheorghe
• 🚊 Tramvai: liniile 1, 10, 40 – stațiile apropiate

Cu mașina: Parcarea în zonă este foarte dificilă – recomand parcarea subterană de la Piața Universității (Parking Intercontinental) sau parcarea de la Hanul lui Manuc (aproximativ 10-12 lei/oră în 2026).

Cu taxiul/Uber/Bolt: Cea mai comodă variantă – prețuri ~15-25 lei din majoritatea zonelor centrale.

🆕 Program vizitare Biserica Colțea 2026

Conform programului oficial al Parohiei Colțea:

• Luni – Sâmbătă: 08:00 – 19:00
• Duminica: 08:00 – 14:00
• Accesul este GRATUIT (donațiile sunt binevenite pentru întreținere)

Program slujbe (orientativ):

• Vecernie: zilnic la 17:30
• Sfânta Liturghie: duminica și sărbătorile la 08:30-09:00
• Acatiste și Paraclise: conform calendarului afișat la intrare

Important: biserica fiind activă și cu program bogat de slujbe, în timpul acestora este de bun-simț să eviți fotografiatul, turarea voce pe înregistrări și deplasările insistente prin biserică.

🆕 Reguli de conduită la vizită

Biserica Colțea, fiind un lăcaș de cult activ, cere respectarea unor reguli simple:

• Ținută decentă: pantaloni lungi pentru bărbați, rochii/fuste sub genunchi și batic/basma pentru femei (există și baticuri împrumutate la intrare, dar nu te baza mereu pe ele)
• Fără animale de companie – nici măcar în pridvor (regulă explicită a parohiei)
• Fotografii cu moderație și fără blitz – și, repet, nu în timpul slujbelor
• Telefonul pe silențios
• Vorbește în șoaptă
• Nu mânca/bea în biserică

De ce merită să vizitezi Biserica Colțea

Iată câteva motive pentru care consider că Biserica Colțea merită o vizită aparte, chiar și pentru bucureștenii care trec zilnic pe lângă ea:

1. Cel mai vechi edificiu bucureștean funcțional – peste 320 de ani neîntrerupți
2. Monument istoric clasat (cod B-II-m-A-18220.01)
3. Capodoperă a stilului brâncovenesc – greu de găsit altul la fel de bine conservat în centrul orașului
4. Loc de pelerinaj – cu moaștele Sf. Ecaterina și icoana făcătoare de minuni
5. Poartă istorică – aici s-a născut primul spital românesc (Spitalul Colțea) și prima școală de medicină din Țara Românească
6. Nucleu spiritual al Revoluției din 1989 – clopotele sale, mute din 1986, au răsunat în ziua de 22 decembrie 1989 inspirând oamenii să iasă în stradă
7. Gratuit – spre deosebire de multe obiective turistice, accesul este liber
8. 5 minute de vizită sau 1 oră – se pretează oricărui plan de vizită al centrului orașului

Ce să vezi în zonă după vizita la Colțea

Fiind poziționată în plin centru, Biserica Colțea se pretează perfect unei plimbări mai largi prin inima Bucureștiului. Iată un traseu pe care l-aș recomanda, plecând de la biserică:

• Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) – chiar vizavi, peste bulevard
• Piața Universității și Teatrul Național – la 2 minute distanță
• Hotel Intercontinental și Spitalul Colțea – în imediata apropiere
• Centrul Istoric (Lipscani) – la 5-7 minute de mers
• Biserica Stavropoleos – o altă bijuterie arhitecturală, la 10 minute
• Hanul lui Manuc – tot în zonă, pentru un prânz tradițional
• Curtea Veche și Hanul cu Tei – vestigii ale Bucureștiului de altădată
• Grădina Botanică – pentru o zi mai lungă în centru

Sfaturi practice pentru vizită

• Cel mai bun moment: dimineața devreme (08:00-10:00) sau după-amiaza (15:00-17:00) – lumina este perfectă pentru fotografii în pridvor
• Evită: zilele de mari sărbători (Paștele, Crăciunul, 14 octombrie – Sf. Parascheva, 30 ianuarie – Trei Ierarhi) dacă nu vii pentru slujbă, pentru că este foarte aglomerat
• Durata vizitei: 15-30 minute pentru turul rapid, 45-60 minute dacă vrei să absorbi atent toate detaliile arhitecturale
• Combină cu: un cafe prin Lipscani sau un prânz la Hanul Manuc
• Pentru familii: copiii pot fi impresionați de vulturii bicefali sculptați și de statuia din marmură – o bună introducere în istoria Bucureștiului
• Iarna: biserica este încălzită modest – o jachetă mai groasă nu strică

Curiozități despre Biserica Colțea pe care probabil nu le știai

• Sfântul Sava din Belgrad a inspirat planul arhitectural al bisericii
• Mihai Cantacuzino a călătorit în Țara Sfântă înainte de a ridica biserica – iată sursa influențelor orientale
• Ștefan Cantacuzino, nepotul ctitorului (cel care a terminat ansamblul), a fost domnitor al Țării Românești, dar a fost decapitat la Constantinopol în 1716
• În curtea bisericii se află fundațiile vechii biserici de lemn din 1641-1642 – poți să le vezi și astăzi lângă peretele sudic
• Școala de mică chirurgie din complexul Colțea (prima școală medicală din Țările Române) a funcționat până în 1852 și este strămoașa Facultății de Medicină din București
• În cursul săpării tunelurilor de metrou între Piața Unirii și Universitate, la foarte mică adâncime au fost descoperite morminte din cimitirul vechi – biserica Colțea este, literalmente, construită pe un strat istoric foarte dens
• Doi soldați suedezi pictați la intrarea Turnului Colței – conform istoriografului Franz Iosif Sulzer, turnul ar fi fost ridicat de soldații regelui suedez Carol al XII-lea care rătăceau prin București după bătălia de la Poltava

---

❓ ÎNTREBĂRI FRECVENTE (FAQ)

1. Care este programul de vizitare al Bisericii Colțea? Biserica este deschisă de luni până sâmbătă între orele 08:00 – 19:00, iar duminica între 08:00 – 14:00. Accesul este gratuit.

2. Câți ani are Biserica Colțea? Biserica Colțea actuală a fost sfințită în 1702, deci are peste 320 de ani. Este cel mai vechi edificiu bucureștean funcțional.

3. Cine a construit Biserica Colțea? Biserica a fost ctitorită de spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), între 1695-1698, pe terenul unei vechi biserici de lemn. Numele „Colțea” vine de la clucerul Colțea Doicescu, care a avut anterior proprietăți în zonă.

4. Unde se află Biserica Colțea? Pe Bulevardul I.C. Brătianu, în centrul Bucureștiului, vizavi de Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) și lângă Spitalul Colțea. Cea mai apropiată stație de metrou este Universitate (M2).

5. Este Biserica Colțea deschisă pentru vizitatori sau doar pentru credincioși? Biserica este deschisă atât pentru credincioși (pentru slujbe), cât și pentru vizitatori care doresc să admire arhitectura și patrimoniul artistic. Accesul este gratuit, dar se recomandă respectarea ținutei decente și a atmosferei sacre.

6. Ce hram are Biserica Colțea? Hramul principal este Sfinții Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur – sărbătoriți la 30 ianuarie), împreună cu Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie).

7. Ce moaște sau icoane deosebite se află în Biserica Colțea? Biserica adăpostește o parte din moaștele Sfintei Mucenițe Ecaterina din Sinai (prăznuită la 25 noiembrie) și una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului din România.

8. Mai există Turnul Colței? Din păcate, nu. Turnul Colței, înalt de aproximativ 50 de metri și cea mai înaltă clădire a Bucureștiului în secolele XVIII-XIX, a fost demolat în august 1888 din cauza structurii șubrezite și pentru lărgirea bulevardului. Fundația sa se află încă sub carosabilul B-dul I.C. Brătianu.

9. Se pot face poze în Biserica Colțea? Da, în general se permite fotografiatul fără blitz, cu moderație și nu în timpul slujbelor. Pentru fotografii profesionale sau filmări comerciale se cere acordul parohiei.

10. Este biserica accesibilă pentru persoanele cu dizabilități? Accesul este posibil dar limitat din cauza treptelor și a spațiului restrâns din pridvor. Pentru nevoi speciale, recomand contactarea parohiei în avans.

11. Cât durează o vizită la Biserica Colțea? Între 15-30 minute pentru un tur rapid și până la 1 oră dacă vrei să examinezi atent toate detaliile arhitecturale și să te oprești pentru câteva momente de reculegere.

12. Ce obiective se pot vizita în apropiere? La mai puțin de 10 minute de mers se află Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu), Piața Universității, Teatrul Național, Biserica Stavropoleos, Centrul Istoric Lipscani, Hanul lui Manuc și Curtea Veche.

---

🔗 POATE VREI SĂ CITEȘTI ȘI…

• Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București
• Grădina Botanică din București – ghid complet de vizitare 2026
• TOP 9 destinații romantice din România
• Mănăstirea Radu Vodă
• Centrul Istoric al Bucureștiului
• Muzeul Cotroceni