Mănăstirea Pasărea – oaza de liniște de la marginea Capitalei!
Mai aveam o povestioară restantă, de acum 2 weekend-uri, când nașii ne-au scos la biserică. Au ales o mănăstire de lângă București, unde ei au mai fost și le-a plăcut mult atmosfera și liniștea de acolo. A fost perfect, pentru că nu mai fusesem niciodată la Mănăstirea Pasărea, deci pe lângă „ritualul” ce trebuia făcut, am văzut și un loc nou, splendid, lângă București.
Mănăstirea Pasărea este situată la 19km de centrul Capitalei, pe raza satului Pasărea, comuna Brănești, pe malul Lacului Pustnicul și la marginea pădurii cu același nume. Așezământ monahal de maici, își are originea încă din anul 1813, de pe vremea lui Ioan Caragea, ctitorită fiind de Arhimandritul Timotei, cel care a reparat în aceeași perioadă și Mănăstirea Cernica din Pantelimon.
Am ajuns la mănăstire în jurul orei 11, iar biserica și curtea acesteia erau pline de oameni care asistau la slujbă. Pline erau și parcările, atât pe stradă cât și în curtea mănăstirii. Dacă vreți să intrați cu mașina în parcarea din curte se plătește o taxă de 2 lei.
Citește și:
Numele mănăstirii provine, probabil, de la stolurile de păsări ce trăiau în pădurea împrejurătoare, rămășite din Codrii Vlăsiei de altădată. Legenda spune însă o altă poveste. În 1813, Arhimandritul Timotei, stareț al Mănăstirii Cernica, a fost rugat de trei călugărițe să le ridice un mic schit în pădurile Vlăsiei. Acesta, dorind să le îndeplinească dorința, a luat codrul la pas în căutarea celui mai bun loc pentru construcție, fiind însoțit pretutindeni de o pasăre. La un moment dat aceasta s-a oprit la un stejar bătrân, la baza căruia se afla un mușuroi mare de furnici și a început să ciripească într-un mod special, dorind parcă să atragă atenția starețului.
Atunci Timotei și-a înfipt toiagul în pământ și a spus (oare către cine?): „Aici să fie altarul bisericii”, după care s-a întorc la cele trei maici cărora le-a cuvântat: „Să vă înmulțiți ca furnicile acestea”. Și așa au făcut, deoarece în 1828 schitul număra nu ma puțin de 159 de maici. Biserica de lemn ridicată de Timotei avea să se prăbușească după cutremurul din 1838, însă Sfântul Calinic, de asemenea stareț al Mănăstirii Cernica, construise deja în 1834 biserica din cimitir. Mai mult decât atât, în 1846 avea să construiască și biserica mare, chiar dacă pe un alt loc decât biserica de lemn inițială.
Cea mai prețioasă comoară a mănăstirii o reprezintă racla cu moaștele Sf.Pantelimon, Sf.Mucenic Mina și Sf.Mercurie, dar și o icoană a Maicii Domnului care se presupune că are puteri tămăduitoare. În cimitirul mănăstirii este înmormântat sculptorul G.D.Anghel, cel care a realizat bustul lui Eminescu din fața Ateneului. Începând cu anul 1955 Mănăstirea Pasărea a fost declarată monument istoric, datorită valorii sale istorice dar și artistice.
Mănăstirea este înconjurată de ateliere și de chilii pentru maici, superb amenajate și întreținute, cu flori colorate și frumos mirositoare. Dacă ajungeți la Mănăstirea Pasărea, neapărat faceți o plimbare de jur-împrejurul acesteia pentru a observa universul în care trăiesc aceste maici.
Un amănunt mai deosebit legat de Mănăstirea Pasărea este legat de un ritual bizar, ce are loc în noaptea de Înviere. Credincioșii, alături de preoți și măicuțe, se roagă în subsolul mănăstirii, într-o încăpere mortuară, în care sunt așezate craniile maicilor care au trăit aici.
Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!
