Hai să începem cu puțină sinceritate: niciodată nu m-a atras acest muzeu!! Probabil din cauza orelor de geologie, din anul I de facultate, care mi se păreau infernale. Profesorul ne teroriza la fiecare oră cu pietrele lui, pe care ni le punea în față și noi trebuia să le recunoaștem după textură, culoare și alte chestii specifice și tehnice, care pe mine mă depășeau. Deci, probabil de aici a pornit și antipatia mea față de Muzeul de Geologie și de toată această știință.

De atunci au trecut vreo 7 ani și am reușit în tot acest timp să evit cu succes vizitarea Muzeului de Geologie. Însă recent am văzut o prezentare a muzeului pe Youtube, am auzit și de o expoziție de dinozauri și am aflat că nu sunt expuse doar pietre (roci, daca citește și profu de geologie), ci și informații foarte interesante despre istoria Pământului și a vieții pe planeta noastră.

Cum sâmbătă am rămas prin București și mergea o vizită, am zis că este momentul să îi acord o șansă și Muzeului de Geologie. Am plecat cu fetele (normal că am luat-o și pe Tasha la plimbare), am parcat la Victoriei, le-am lăsat pe ele să se plimbe prin Parcul Kiseleff, iar eu am intrat în muzeu, convins că nu o să îmi placă și termin repede, urmând apoi să mergem împreună prin Herăstrău sau Cișmigiu.

CITEȘTE ȘI:

Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”

Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Artă

Daaaar, adevărul este că m-a cam prins, iar fetele m-au așteptat destul de mult! Dacă prima sală mi-a amintit de orele acelea traumatizante de la facultate, despre care povesteam mai devreme, cu diferite tipuri de roci, unele foarte frumoase și interesante însă, am ajuns apoi la expoziția dinozaurilor românești.

Când spun dinozauri românești mă refer la faptul că sunt prezentate rase/tipuri de dinozauri specifice și descoperite doar pe teritoriul țării noastre, în zona Hațeg. Se pare că în urmă cu milioane de ani zona Hațegului era o insulă, iar restul țării era parte din oceanul planetar. Probabil era un fel de Madagascar actual, sau Noua Zeelandă, insule relativ mici ca suprafață dar cu specii unice de faună.

Magyarosaurus dacus, descoperit doar în România, ierbivor, 6-7m lungime și greutate aproximativ 850kg

În urmă cu 72-65 milioane de ani, adică la finalul perioadei cretacice, continentul nostru era un grupuleț de insule, în mijlocul Oceanului Tethys (strămoșul Mării Mediterane), dintre care Insula Hațeg era printre cele mai mari, cu o suprafață de peste 80.000kmp, iar climatul era unul tropical, aflându-se la o latitudine de 27 grade nord. Resursele limitate de pe insulă au dus cu timpul la scăderea taliei dinozaurilor de aici, motiv pentru care sunt cunoscuți drept „dinozaurii pitici din Transilvania”.

Balaur bondoc – găina asta era marea spaimă în Hațeg și Bazinele Transilvaniei. Carnivor și prădător activ, ataca în haită, biped, alergător rapid. Greutate de aprox. 15kg și 1,7-2m lungime.

În expoziție sunt prezenți, în mărime naturală, cei mai reprezentativi dinozauri „românești”, printre care mai marii sauropozi Magyarosaurus dacus și Paludititan, ank ului Allodaposuchus.

În România s-a descoperit și cel mai mare animal zburător din toate timpurile, uriașul pterozaur Hatzegopteryx („înfricoșătorul zburător din Hațeg”), al cărui cap depășea în dimensiuni 3 metri, iar deschiderea aripilor ajungea la 12m.

Hatzegopteryx – cel mai mare zburător din istorie – descoperit în România

În continuare am văzut alte exponate și informații extrem de interesante, precum fauna din urmă cu sute de milioane de ani, de dinaintea dinozaurilor, conservată prin diferite modalități precum: congelare, mumificare, carbonificare, calcitizare, înglobare în rășini etc.

Pe lângă formarea și evoluția Pământului dar și a faunei sale, pe parcursul a milioane de ani, există și informații despre evoluția omului, de la maimuță-ncoace.

Am mai descoperit faptul că trebuie să fim foarte mândri de geologii noștri, pentru că în România, pe lângă dinozaurii unici, au mai fost descoperite peste 2550 specii de faună fosilă (găsite la noi pentru prima dată în lume!), dar și numeroase minerale, descoperite de asemenea pentru prima dată în lume pe teritoriul țării noastre.

Un exemplar spectaculos este expus chiar în fața muzeului – trunchiul de chiparos de baltă, pietrificat, ce provine din urmă cu 10-12 milioane de ani. Acesta s-a conservat prin calcitizare, fiind îngropat sub un strat gros de argilă și nisip, în care soluțiile mineralizatoare au produs pietrificarea și astfel fosilizarea trunchiului de copac.

Trunchi de chiparos pietrificat (10-12 milioane de ani)

Mă bucur că în cele din urmă am avut inspirația de a vizita acest muzeu și chiar aș reveni curând, pentru că peste multe informații am sărit mai repede, pentru a nu mă aștepta foarte mult fetele afară.

Localizare Muzeul de Geologie

Muzeul de Geologie este găzduit de o clădire magistrală și impunătoare, declarată monument de arhitectură, construită la începutul sec.al XX-lea în stil neo românesc. Secție a Institutului Geologic din România, Muzeul de Geologie se află pe Șoseaua Kiseleff, nr.2, la maxim 5 minute de mers pe jos de parcarea din Piața Victoriei și de metrou, peste drum de Muzeul Țăranului Român și la câțiva pași de Muzeul Antipa.

Program de vizitare și tarife:

Luni – Duminică: 10:00 – 18:00 (ultima intrare la ora 17:00)

Preț bilet: 8 lei/adulți, 4 lei/copii, studenți, pensionari

Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!

Muzeul de Geologie

Teritoriul României în urmă cu 350-330 milioane de ani