În sfârșit, după ani de încercări eșuate, am reușit să vizitez Muzeul Național al Țăranului Român! Nu în totalitate, fiind deschisă doar o expoziție temporară, dar măcar am ajuns în interiorul muzeului.

Intrat într-un proces de restaurare, încă din 2016, muzeul nu a deschis încă expoziția permanentă. După mai multe încercări în care am găsit ușa muzeului zăvorâtă, pe parcursul acestor ani, am avut în weekend surpriza să găsesc deschis.

Chiar dacă expoziția permanentă este în continuare închisă, după cum spuneam, muzeul prezintă în această perioadă mai multe expoziții temporare. Cea mai importantă, găzduită chiar în interiorul clădirii istorice, este Expoziția „Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național”.

Istoricul Muzeului Național al Țăranului Român

Înființat prin decretul Regelui Carol I, în anul 1906, muzeul a purtat inițial denumirea de Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, iar la conducerea sa avea să fie numit Alexandru Tzigara-Samurcaș.

Timp de 6 ani, instituția avea să funcționeze în clădirea fostei monetării a Regatului, până în 1912, când s-a pus piatra de temelie a noului sediu.

Din păcate, construcția avea să fie una anevoioasă, fiind necesari 29 de ani pentru finalizare. Astfel, abia în 1941 s-a inaugurat superbul edificiu din ziua de astăzi. Un adevărat reprezentant al stilului neo-românesc, a fost proiectat de arhitectul N.Ghika-Budești.

În arhitectura muzeului se remarcă zidăria aparentă de cărămidă roșie, motivele decorative zoomorfe și florale, balustrada, arcadele de la ferestre și turnul central, care amintește de clopotnițele mănăstirilor românești. Datorită acestui turn, muzeul se remarcă de la distanță, fiind una dintre clădirile emblematice care se pot vedea din Piața Victoriei.

Perioada comunistă

În perioada comunistă a fost adăugat un corp de birouri și săli conexe, situat în spatele muzeului. Noua clădire nu mai respectă stilul arhitectural neo-românesc, însă se remarcă prin mozaicul impresionant de pe fațadă.

Partidul Comunist a schimbat apoi rolul edificiului. În 1953 se inaugurează aici Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului Comunist Român, ajungând în anii `80 să aibă mai mult scop omagional pentru Nicolae Ceaușescu.

Muzeul Național al Țăranului Român formează un triunghi cultural, împreună cu vecinele sale Muzeul Antipa și Muzeul de Geologie.

Cunoscut multă vreme printre bucureșteni drept Muzeul de la Șosea, avea să treacă însă prin mai multe schimbări a denumirii oficiale. Dacă s-a numit și Muzeul de Artă Națională „Carol I”, iar în perioada comunistă Muzeul de Artă Populară al Republicii Populare Romîne (probabil cel mai neinspirat nume), mai apoi Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România, culminând cu „unirea” din 1978, când s-a contopit cu Muzeul Satului.

După Revoluție..

Din 1990 se primește denumirea de Muzeul Național al Țăranului Român, revenind „acasă”.

Fiind unul dintre cele mai diversificate muzee de arte și tradiții populare din Europa, Muzeul Țăranului Român reușește să câștige în 1996 mult râvnitul premiu Muzeul European al Anului! Singurul muzeu din România care se poate mândri cu acest lucru.

Din păcate, despre expoziția permanentă nu pot să mă exprim, pentru că nu am văzut-o. Dar o să scriu câteva cuvinte despre Expoziția „Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național”, cea care îl comemorează pe întâiul conducător al instituției.

ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL

Se desfășoară în perioada 24 noiembrie 2022 – 21 mai 2023, deci mai este timp să ajungeți. Are loc la etajul 1 al clădirii principale, cu intrare din Șoseaua Kiseleff. Prin această expoziție se comemorează 150 de ani de la nașterea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, figură de seamă a culturii românești, fiind printre altele publicist, istoric de artă, muzeograf.

Prin campaniile sale de cercetare la nivel național, Alexandru Tzigara Samurcaș găsește numeroase obiecte de valoare ce au fost adăugate în patrimoniul muzeului. Și fotografiile expuse sunt realizate de acesta, personal.

Printre cele mai importante obiecte expuse avem: cruce de fântână (1859), troițe (1842), costume populare, ouă încondeiate, covoare, porți din lemn tradiționale, dar și obiecte personale ce au aparținut lui Alexandru Tzigara.

Piesa de rezistență o reprezintă casa meșterului gorjean Antonie Mogoș, pe care întemeietorul muzeului a reușit să o aducă la București în 1909, pentru a fi renovată și prezentată publicului.

Expunerea unei case în casă a reprezentat o adevărată provocare, stârnind interesul tuturor, precum și familiei regale. În 1936, directorul muzeului din Berlin afirma încântat: „în mijlocul unei săli încăpătoare, simplă, dar plină de lumină, se înalță o clădire ca un altar. Nu este un templu antic de marmură, ci o simplă casă țărănească de lemn”.

Locație și vizitare Muzeul Național al Țăranului Român

Expoziția permanentă este accesibilă din Str. Kiseleff, nr.3
Majoritatea expozițiilor temporare, târgurile care se organizează în curtea muzeului, Biserica de lemn din Bejan, Cinema Muzeul Țăranului sunt accesibile in Str.Monetăriei, nr.3
website: https://muzeultaranuluiroman.ro/

Program: miercuri-duminică 10:00 – 18:00
luni, marțI: închis

Tarife: adulți – 12 lei, pensionari – 6lei, elevi și studenți – 3 lei