Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte

Vizita la Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” a fost „pastila” de cultură luată într-o zi de relaxare, de evadare din arșița de iulie din Capitală.

Sincer să fiu, nu știam de existența acestui muzeu. L-am observat din mașină, când am trecut prin Vălenii de Munte, în drum spre Cheia. Mi-am zis că trebuie neapărat să îl prind deschis la întoarcere!

Așa că am lăsat pe la 3 picnicul și Muntele Roșu în spate, am vizitat pe grabă mare Mănăstirea Suzana și am pornit spre muzeu. Ultima intrare era la 16:30, deci trebuia să grăbesc puțin pasul.

Am parcat vis-a-vis de muzeu, iar Sorina a rămas cu cei mici în mașină. Am zis că vizitez pe fast-forward, fac niște poze frumoase, nu cred să dureze prea mult. Doar că, surpriză: muzeul se vizitează doar cu ghid, nu este permisă intrarea pe cont propriu. Partea bună este că nu trebuie să aștepți să se strângă un număr anume de vizitatori..sau o oră anume. Doar să fie ghid disponibil.

Am așteptat cam 5 minute în fața ușii încuiate, până un ghid m-a preluat. Un altul doar începuse turul alături de o familie. Și am pornit pe drumul de cunoaștere a celui ce a fost Nicolae Iorga. Un drum scurt, prin câteva camere, dar marcant.

Cine a fost Nicolae Iorga?

Nicolae Iorga este mult mai mult decât nenea ăla cu barbă lungă ce apare pe bancnota de 1 leu. Este, probabil, unul dintre cei mai mari români care au trăit în ultima sută de ani. Ori, cu siguranță, unul dintre cei mai inteligenți.

Să fac eu acum bibliografia lui Nicolae Iorga nu are rost. Omul a fost enciclopedie, probabil mi-ar lua 3 zile doar să enumăr scrierile, sau premiile sale.
Ce este mai impresionant despre omul ăsta? Faptul că scria în 7 limbi? Sau că putea vorbi în 16 limbi? A scris peste 1000 volume, aproximativ 13.000 articole (eu am 400 pe site și mi se par multe) și mii de recenzii.
A fost istoric, critic literar, profesor, ministru, parlamentar, prim-ministru, academician, etc. Până la 18 ani terminase facultatea și era deja profesor. A continuat studiile și peste hotare, prin Franța, Germania, a ținut prelegeri prin toată Europa și în Statele Unite.

Ca orice om, are și „pete” lăsate în istoria sa. A avut perioade în viață când avea idei puternic antisemite, în special în perioada interbelică.

Trăiește 30 de ani la Vălenii de Munte, cu toate că era născut în Botoșani. S-a îndrăgostit de această zonă liniștită, transformând micuțul oraș într-un centru cultural.

Asasinarea lui Nicolae Iorga

Este asasinat pe 27 noiembrie 1940, de către legionari. Luat de la casa din Sinaia (cea de la Vălenii de Munte fiind avariată de cutremurul care doar ce se petrecuse), sub pretextul de a-l duce la București. Membrii Gărzii de Fier l-au ucis lângă Strejnicu, localitate aproape de Ploiești. Corpul său a fost găsit a doua zi, pe marginea drumului.

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”

După ce vizitează Vălenii de Munte, la îndemnul unui cumnat, se simte atras pe loc de aceste locuri și hotărăște să-și găsească o locuință.

Găsește o casă aproape părăsită, în care locuia o vrăjitoare ce dădea în cărți și făcea cămătărie, după cum amintea chiar Nicolae Iorga. Casa l-a costat 4000 lei, sumă pe care nu o avea, dar a primit-o împrumut de la Spiru Haret, ministrul Culturii. În schimbul acestei sume se obligă să scrie Istoria Bisericii Ortodoxe. Locuiește aici o perioadă,

După câțiva ani găsește o nouă casă, mai mare și mai potrivită nevoilor sale și pentru familia sa numeroasă. Această casă în stil tradițional românesc, ridicată în 1833 de polcovnicul Panca, este cumpărată în 1911 de istoric. Câțiva ani supraveghează renovarea, modernizarea, extinderea casei și a curții.

Se spune despre bradul argintiu din curte că a fost plantat de însuși Nicolae Iorga, pe care marele savant l-ar fi adus din Argentina, într-o batistă.

Casa are arhitectură muntenească, având cramă cu subsol și pivniță (pe care nemții au folosit-o ca grajd în Primul Război Mondial). În partea superioară se află hol și patru camere. Cerdacul îi era probabil cel mai drag. Aici își primea de obicei prietenii, tot pe cerdac citea de cele mai multe ori.

Ce se poate vizita

Prima cameră vizitată este chiar biroul lui Nicolae Iorga. Aici a scris mare parte a operei sale vaste. Tot aici a avut invitați de seamă, printre care și regii României, mai puțin Carol I. În birou găsim cele mai multe obiecte personale, dar și în jur de 1300 volume în bibliotecă, din cele câteva zeci de mii care erau odinioară.

Din birou se făcea legătura direct cu dormitorul soților Iorga. A doua soție a istoricului, Catinca Iorga, era și ea o minte luminată, vorbind de asemenea multe limbi străine. Pe un perete putem vedea încă originalul calendar , cu fila rămasă la 11 noiembrie 1940. Ziua marelui cutremur, după care familia a plecat la Sinaia, ultima zi în care Iorga a stat la casa lui din Văleni.

Salonul a fost decorat în așa fel încât să satisfacă cei mai de seamă musafiri pe care îi avea savantul. Mobilierul românesc din lemn de pal, realizat pe motive tradiționale moldovenești. Perdelele și draperiile au fost confecționate la Drajna, lângă Văleni, de elevele unui așezământ ctitorit de către Iorga.

Găsim aici și câteva lucrări ce îi aparțin lui Nicolae Grigorescu. Cei doi s-au cunoscut și s-au respectat reciproc, o relație de amiciție între două nume enorme ale istoriei noastre.

Pasarela și extinderea casei

Având nevoie la un moment dat să extindă casa, mai sunt adăugate două corpuri. Unul pentru dormitoarele copiilor, iar al doilea pentru bucătărie și camerele servitorilor.
În fostele dormitoare ale copiilor, putem vedea astăzi vitrine cu documente, fotografii, sau, de exemplu, costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la ședințele Academiei Române.

Pasarela, cea care face legătura între corpul vechi al casei și cele noi, este chiar ideea istoricului și cu siguranță atrage atenția. Aceasta a fost făcută undeva prin 1916, chiar înainte de a părăsi casa pentru o perioadă, dat fiind începutul Primului Război Mondial și mutarea pentru 2 ani la Iași.