Palatul Cesianu Racoviță

Palatul Cesianu Racoviță – Casa de licitații Artmark

În continuarea unei duminici frumoase, pe Calea Victoriei, după vizita la Muzeul Theodor Aman, am trecut strada, unde vis-a-vis se află o construcție superbă – Palatul Cesianu Racoviță.

Cu o arhitectură specială, palatul impresionează din exterior, dar în special prin interiorul său. Construit la finalul secolului al XIX-lea, la solicitarea lui Nicolae Cesianu, pe terenul ce anterior era folosit de garnizoana București pentru exerciții.

Avea să fie una dintre cele 4 reședințe ale familiei Cesianu în București, într-o alta fiind actualul sediu al Academiei Române.

Numele de Racoviță avea să se alăture în urma căsătoriei uneia dintre fiicele lui Cesianu, cu Alexandru Racoviță.

Palatul este opera francezului Jules Berthet, unul dintre cei mai reputați arhitecți la acea vreme. Se pare că în dorința de a-și etala puterea financiară, proprietarul încearcă să eclipseze reședința regală din apropiere. Astfel nu a făcut rabat la materialele folosite, majoritatea aduse din străinătate.
Cum se aduceau pe atunci materialele din Vest? Păi, cu vaporul până la Brăila, iar apoi cu carul tras de boi. Se pare că și mâna de lucru a fost adusă tot din afara țării. Stilul arhitectural preferat a fost neoclasic renascentist.

Palatul avea sî fie între primele 5-10 locuințe care au beneficiat de iluminat electric, dar și de apă curentă și încălzire centrală. Acum, în 2023, încă sunt cartiere întregi din Capitală care nu au așa ceva. Presa vremii scria, în 1911, cu ocazia primui zbor al unui avion cu motor pe deasupra Capitalei, că familia regală a urmărit evenimentul de pe terasa Palatului Cesianu.

Precum era moda la momentul respectiv, parterul a fost gândit ca și spațiu comercial. Aici familia își desfășura afacerea. Un magazin de lux, în care se vindeau broderii, dantele, pielării, aduse din toată Europa.

În perioada comunistă, fiind naționalizat, la parterul palatului funcționa o alimentară. Chiar și o măcelărie, în care erau tranșați porci și vite. Din fericire, administratorii acestei societăți au avut grijă ca patrimoniul în care se aflau să nu aibă prea mult de suferit.

Încă de la intrare nu poți să ignori scara monumentală cu două rampe, numită „piano mobile”, după moda italiană. Vizita se poate continua la etaj, unde elementele decorative te vor izbi prin frumusețea lor. Nu mai știam din ce unghi să fotografiez detaliile arhitecturale.

Dacă parterul avea mai mult rol comercial, etajul este spectaculos. În special saloanele, unde se organizau dineuri și baluri: Salonul Roșu, respectiv Salonul Spaniol. Dormitoarele, aflate și ele la etaj, nu sunt la fel de spectaculoase..acolo nu vedeau musafirii, deci pentru ce să cheltui?

Începând cu anul 2011, Palatul Cesianu Racoviță este sediul Casei de Licitații Artmark, motiv pentru care se poate vizita gratuit!

Artmark

Una dintre cele mai importante case de licitații din România, își stabilește sediul chiar în Palatul Cesianu Racoviță. Din acest motiv este deschis oricui dorește să îi treacă pragul. Astfel, se pot vedea numeroase opere de artă, pentru care puteți licita, dar să se și viziteze interiorul superb al palatului.

Fondată în anul 2008, Artmark a ajuns deja în top 3 case de licitații din Estul Europei, iar la nivel național cota de piață depășește 90%. Practic, a spulberat orice altă concurență.

Printre cele 20 de categorii acoperite de Artmark, se numără: Artă Clasică și Modernă, Pictură și Sculptură Europeană, Mari Maeștri, Ceasuri, Bijuterii, Cărți și Manuscrise, Vinuri, dar și Mașini de Epocă. Recordul Artmark, care este totodată și al pieței de artă din România, îl reprezintă vânzarea picturii „Țărăncuță cu basma albă”, a lui Nicolae Grigorescu, pentru 340.000 euro.