Ce poți face în Parcul Cișmigiu din București — Ghid complet 2026

În acest week-end am cam șomat, nu am ieșit nicăieri nou, poate și din cauza Campionatului Mondial din Rusia care te ține lipit de televizor, dacă ești iubitor al fotbalului. Însă am rămas dator cu două subiecte de săptămâna trecută, două locații foarte frumoase. Prima dintre ele este ultra cunoscută, mai ales printre bucureșteni — cel mai vechi parc din Capitală – Parcul Cișmigiu.

În perioada facultății Cișmigiul era unu dintre locurile preferate în care mergeam să umplem orele dintre cursuri, fiind la câteva stații cu 69-le, ori dacă era vremea frumoasă și timp suficient, făceam traseul la pas. Deși nu este la fel de mare precum Tineretului sau Herăstrău, Grădina Cișmigiu are totuși un farmec aparte, aleile sale fiind atractive în orice sezon și la orice vârstă.

Cu o suprafață de aproximativ 16 hectare, Parcul Cișmigiu este cel mai vechi parc public din București — inaugurat în 1854, cu aproape 170 de ani de istorie neîntreruptă. Amplasat chiar în inima orașului, mărginit de Bulevardul Regina Elisabeta, strada Știrbei Vodă, Bulevardul Schitu Măgureanu și strada Brezoianu, la doi pași de Primăria Capitalei și de Universitate, Cișmigiul este parcul pe care l-ai ales ca student, l-ai redescoperit ca părinte și nu ți-ai imaginat niciodată Bucureștiul fără el. Nu este cel mai mare, nu este cel mai spectaculos — dar este, fără îndoială, cel mai plin de poveste.

Scurtă istorie: de la balta Marelui Cișmigiu la cea mai veche grădină publică din București

Povestea parcului începe în 1780, atunci când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti, îl însărcinează pe Dumitru Siulgi, în calitatea sa de „Mare Cișmigiu” (turcescul cișme = cișmea, fântână; deci „cel care are grijă de cișmele”), să organizeze două cișmele în București.

Una dintre ele avea să fie chiar pe teritoriul parcului din zilele noastre. Numele „Cișmigiu” vine deci de la această funcție — locul unde locuia marele cișmigiu, pe malul unui lac natural cunoscut încă din secolul al XVII-lea drept „lacul lui Dura neguțătorul”.

Problema este că balta a devenit curând un focar de infecție și uneori, atunci când erau ploi puternice, apa din Cișmigiu ajungea până la Mănăstirea Sărindar, locul în care astăzi avem Cercul Militar.

În 1830, Generalul Pavel Kiseleff solicită secarea bălții și transformarea locului într-o grădină publică. Primele lucrări încep timid — în 1837 se fac mici amenajări, iar în 1842 inginerul K. Râmniceanu realizează prima schiță a viitorului parc.

Lucrurile se accelerează abia în 1845, când întreaga zonă devine prin decret proprietatea Sfatului Orășenesc, iar lucrările de asanare și plantare încep sub îndrumarea arhitectului peisagist vienez Carl Friedrich Wilhelm Meyer, fost director al Grădinilor Imperiale de la Viena.

În 1847, Gheorghe Bibescu aduce peisagistul de la Viena, însă lucrările au fost modificate după abdicarea domnitorului și numirea lui Barbu Știrbei la domnia țării. Totuși, în 1852 au fost reîncepute lucrările de amenajare, au fost montate băncuțe, iar după 2 ani, în 1854, avea să fie inaugurată Grădina Cișmigiu — prima grădină publică din București și una dintre primele din Europa de sud-est.

Potrivit planului lui Meyer, parcul urma să aibă „o triplă alee centrală, în linie dreaptă, apoi alei laterale șerpuitoare”, toate fără acces pentru trăsuri, rezervate numai pietonilor — o viziune surprinzător de modernă pentru acea epocă.

Noi probleme au apărut la scurt timp, în 1856, când lacul a secat din cauza pantofărilor, care își aruncau resturile de material în apa acestuia. Lacul a fost reamenajat definitiv în 1910 de Rebhun, primind forma pe care o cunoaștem astăzi.

Iarna anului 1880 aduce o noutate pentru acea perioadă… apa lacului a înghețat și au fost organizate concursuri pe gheață — începutul unei tradiții care continuă și astăzi cu patinoarul Cișmigiu. Vara se organizau serbări populare, concursuri sportive și chiar primul concurs de frumusețe din România (1912) și primul meci de box din istoria țării.

Întreg parcul este inclus în Lista Monumentelor Istorice din București, iar busturile din Rotonda Scriitorilor sunt și ele monumente istorice individuale.

Obiectivele turistice din Parcul Cișmigiu

1. Lacul Cișmigiu și plimbările cu barca

Inima parcului o reprezintă Lacul Cișmigiu, cu o suprafață de 2,65 hectare, format inițial din izvoare naturale și reamenajat în forma actuală în 1910. Pe o insulă din mijlocul lacului se află un restaurant cu terasă, accesibil pe un podeț — unul dintre cele mai romantice locuri de masă din centrul Bucureștiului.

Vara, lacul oferă plimbări cu barca și cu hidrobicicleta — o atracție clasică a Cișmigiului de peste un secol. O fântână arteziană din centrul lacului completează imaginea și îi mai stropește din când în când pe cei mai curajoși. Iarna, cuva lacului se transformă în cel mai cunoscut patinoar în aer liber din București (detalii mai jos).

O plimbare cu barca pe lac este poate cel mai relaxant și plăcut mod de a-ți petrece timpul în Cișmigiu, însă nici patinoarul din timpul iernii nu este mai prejos.

2. Rotonda Scriitorilor (Rondul Roman)

Dacă optați însă pentru o simplă plimbare, aveți posibilitatea să admirați Rotonda Scriitorilor, unde sunt expuse numeroase busturi ale marilor scriitori români, precum: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Caragiale, Creangă, Alecsandri, Hașdeu, Coșbuc etc., multe dintre acestea fiind monumente istorice.

Amenajată în partea de nord a parcului, dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu, Rotonda a fost inaugurată în 27 iunie 1943, chiar în plin război. Ansamblul constă dintr-o alee circulară cu raza de aproximativ 30 de metri, având în centru un rond de gazon cu un vas ornamental de lut, asemănător unui chiup antic. Pe postamente identice de piatră de Muscel, înalte de 2,40 metri, sunt așezate la distanțe egale 12 busturi de marmură ale celor mai importanți scriitori și oameni de cultură români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.

Busturile au fost create de sculptori renumiți precum Ion Jalea, Cornel Medrea și Constantin Baraschi și sunt toate înscrise individual în Lista Monumentelor Istorice.

3. Rondul Roman

Treptele de piatră de la Rondul Roman sunt printre cele mai vânate locuri din parc, înțesate mai tot timpul de îndrăgostiți, sau tineri cu chitara în spate, iar podurile sunt preferatele tuturor pentru poze.

Rondul Roman este o platformă circulară cu diametrul de aproximativ 20 de metri, sub formă de bulingrin, cu acces din patru direcții pe trepte de piatră. Peretele circular este plantat cu forme tunse de tisă, creând un spațiu intim, aproape teatral, care atrage deopotrivă cupluri, artiști stradali și fotografi.

4. Izvorul lui Eminescu

Situat lângă intrarea dinspre strada Știrbei Vodă, Izvorul lui Eminescu este un loc încărcat de legendă. Se spune că aici obișnuia să poposească poetul pe vremea când lucra la ziarul „Timpul”, a cărui redacție se afla în apropiere. Izvorul a fost multă vreme funcțional — astăzi apa nu mai curge, dar locul rămâne un reper romantic și literar al parcului.

5. Izvorul Sissi Stefanidi

Mergând mai departe pe alei, ajungi la Izvorul Sissi Stefanidi — un monument realizat din piatră de Baschicoi, care înfățișează o mamă îndoliată ținând un ulcior din care ar fi trebuit să curgă apă. Monumentul a fost donat Primăriei în jurul anului 1927 de familia Stefanidi, în memoria fiicei lor Sissi, decedată la doar 21 de ani. Este una dintre cele mai emoționante și mai puțin cunoscute sculpturi din parcurile Capitalei.

6. Grădina de trandafiri (Rozariul)

Mai avem frumoasa grădină cu trandafiri, situată în zona nordică a parcului, compusă din mici ziduri de piatră, pergole de lemn și lanțuri de fier, pe care sunt expuse numeroase soiuri de trandafiri agățători. În sezonul cald, rozariul devine una dintre cele mai fotogenice zone din Cișmigiu, cu o explozie de culori și parfumuri care contrastează cu verdele sobru al aleilor principale.

7. „La Cetate” — ruinele Mănăstirii Văcărescu

Nu în ultimul rând, locul numit La Cetate, ruine ale unei mănăstiri construite în 1756 de către logofătul Văcărescu, mănăstire din care se spune că pleca un tunel secret spre Palatul Crețulescu și de acolo până la malul Dâmboviței. Zona, situată înspre Schitu Măgureanu, păstrează un aer misterios și este una dintre cele mai puțin vizitate zone ale parcului — un loc pe care merită să-l descoperi.

8. Monumentul Soldaților Francezi

Pe aleile Cișmigiului se află și un monument de marmură ridicat în cinstea soldaților de origine franceză căzuți pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Este un reper discret, dar semnificativ, al legăturilor istorice dintre România și Franța.

9. Colțul șahiștilor

Colțul șahiștilor este plin de domni de vârsta a treia care se strâng la un joc de șah sau rummy. Tradiția jocurilor de masă în Cișmigiu datează de la începutul secolului XX și continuă neîntrerupt de peste 100 de ani — probabil cea mai veche „competiție” activă din parcurile Capitalei.

10. Chioșcul de ziare și Restaurantul Monte Carlo

La intrarea în Parcul Cișmigiu dinspre Bulevardul Elisabeta a fost montat în urmă cu aproximativ 145 de ani și cel mai vechi chioșc de ziare din București, fiind și astăzi în același loc — un mic monument al presei românești.

Tot la intrarea principală, Restaurantul Monte Carlo — construit după planurile arhitectului Ion Mincu — a fost bombardat în Al Doilea Război Mondial și reconstruit ulterior. Funcționează și astăzi și rămâne unul dintre reperele gastronomice ale parcului.

11. Grădina Zoologică de odinioară

În trecut, parcul a găzduit și o mică grădină zoologică cu urși, vulpi, castori și lebede — dintre care, în timp ce copiii sunt atrași de lacul lebedelor și de fazani, o rămășiță din vechea grădină zoologică. Astăzi, singurele „rezidenți” animale sunt lebedele, rațele și păsările de pe lac, dar amintirea grădinii zoologice face parte din nostalgia Cișmigiului.

Patinoarul Cișmigiu — tradiție de aproape 150 de ani

Tradiția patinajului în Cișmigiu datează din iarna anului 1880, când lacul a înghețat natural și au fost organizate primele concursuri pe gheață — la acea vreme, accesul era doar pentru cei bogați, pe bază de abonament.

Astăzi, Patinoarul Cișmigiu funcționează în fiecare iarnă pe cuva lacului, fiind cel mai cunoscut și mai atmosferic patinoar în aer liber din București. În sezonul 2025–2026, patinoarul s-a deschis pe 19 decembrie 2025, cu o suprafață de 3.600 mp de gheață și capacitate de peste 1.000 de persoane.

Tarife (sezon 2025–2026): aproximativ 40–50 lei per sesiune de 1 oră și 30 de minute. Copiii până la 5 ani au acces gratuit. Închiriere patine și suporturi metalice pentru începători disponibile la fața locului. Garderobă și serviciu de ascuțit patine incluse.

Program: zilnic, de regulă între 10:00 și 21:30, cu pauze de o oră între sesiuni pentru curățarea și lustruirea gheții. Funcționează până la finalul lunii februarie, în funcție de vreme.

Cum ajungi la Parcul Cișmigiu

Parcul Cișmigiu se află chiar în centrul Bucureștiului, la câteva minute de mers pe jos de cele mai importante repere ale orașului:

Cu metroul: Stația Universitate (M1/M3) sau stația Izvor (M1/M3) — ambele la circa 5–7 minute de mers pe jos până la intrările parcului.

Cu autobuzul/troleibuzul: Numeroase linii opresc pe Bulevardul Regina Elisabeta, pe strada Știrbei Vodă sau pe Bulevardul Schitu Măgureanu. Autobuzele 69, 368 și troleibuzele 61, 62 trec prin zonă.

Cu mașina: Parcarea în zonă este dificilă (centru istoric, zone cu plată). Se recomandă transportul public. Câteva locuri de parcare cu plată pe străzile adiacente.

Pe jos: De la Piața Universității — 5 minute pe Bd. Regina Elisabeta; de la Piața Victoriei — 15 minute pe Calea Victoriei; de la Centrul Vechi — 10 minute pe Calea Victoriei sau Bd. Regina Elisabeta.

Intrările principale:

Dinspre Bulevardul Regina Elisabeta (intrarea principală, vizavi de Primăria Capitalei — cu chioșcul de ziare) Dinspre strada Știrbei Vodă (acces la Izvorul Eminescu și Palatul Crețulescu) Dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu (acces la Rotonda Scriitorilor și zona „La Cetate”) Dinspre strada Brezoianu (acces la zona sudică a parcului, lângă Liceul Gheorghe Lazăr)

Informații practice pentru vizitatori (2026)

Program: Parcul Cișmigiu este deschis non-stop, 24 de ore din 24, fără program de închidere. Aleile sunt iluminate seara.

Intrare: Gratuită. Nu se plătește taxă de intrare în parc.

Servicii cu plată:

Închiriere bărci / hidrobiciclete: disponibile vara, de regulă între 10:00–22:00 (verificați la debarcader). Patinoarul Cișmigiu: funcționează iarna (dec.–feb.), 40–50 lei/sesiune de 1h30; gratuit sub 5 ani. Restaurante și terase: Monte Carlo (intrarea principală), restaurantul de pe insulă, diverse chioșcuri pe alei.

Facilități: bănci pe alei, iluminat nocturn, locuri de joacă pentru copii (modernizate în 2023 cu o investiție de 3,45 mil. lei), foișor pentru concerte, chioșcuri cu răcoritoare, toalete publice.

Animale de companie: permise, cu lesă.

Picnic: Nu este permis picnicul pe gazon. Există bănci și zone de relaxare pentru gustări.

Accesibilitate: Aleile principale sunt accesibile cu căruciorul sau scaunul cu rotile. Rondul Roman și unele zone laterale implică trepte.

Durata unei vizite: Pentru o plimbare completă cu admirarea tuturor obiectivelor, planifică 1–2 ore. Dacă incluzi barca pe lac sau o pauză la terasă, adaugă încă o oră.

Ce poți vizita în vecinătate

Unul dintre cele mai mari avantaje ale Parcului Cișmigiu este poziția sa centrală — ieșind din parc, te afli la câteva minute de cele mai importante obiective turistice ale Bucureștiului:

Ieșind pe Bulevardul Regina Elisabeta, vizavi, vezi Primăria Capitalei. La stânga, pe Calea Victoriei spre Dâmbovița, ajungi imediat în Centrul Vechi (Lipscani), la Biserica Stavropoleos, la Palatul CEC și la Muzeul Național de Istorie. La dreapta, pe Calea Victoriei spre nord, ești în 5 minute la Piața Revoluției, cu Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară și Muzeul Național de Artă al României.

Ieșind pe strada Știrbei Vodă, ai acces direct la Palatul Crețulescu și la cartierul Cotroceni.

Parcul Cișmigiu în anotimpuri — când să mergi

Primăvara este sezonul magic al Cișmigiului: magnolii înfloriți, cireși ornamentali, narcise și lalele transformă aleile într-o galerie de culori. Este momentul ideal pentru o primă vizită, cu lumină perfectă pentru fotografii și puțini turiști.

Vara parcul oferă umbră generoasă datorită arborilor centenari — platani, castani, tei. Lacul este în plină activitate cu bărci și hidrobiciclete, terasele sunt deschise, iar Rozariul este în floarea sa. Serile sunt animate de concerte ocazionale în foișor.

Toamna este sezonul preferat de fotografi: covoarele de frunze pe aleile Rotondei Scriitorilor, lumina caldă de octombrie și liniștea amurgurilor fac din Cișmigiu cel mai fotogenic parc din centrul Bucureștiului.

Iarna lacul devine patinoar, luminițele de sărbători ornamentează aleile, iar zăpada pe busturile scriitorilor creează o atmosferă de poveste. Chioșcurile cu vin fiert și gogoși completează tabloul.

Întrebări frecvente despre Parcul Cișmigiu (FAQ)

Este gratuită intrarea în Parcul Cișmigiu? Da, accesul în parc este complet gratuit, 24 de ore din 24. Serviciile cu plată sunt închirierea bărcilor (vara), patinoarul (iarna) și restaurantele/terasele din parc.

Cât timp durează o vizită completă? O plimbare pe toate aleile principale, cu opriri la Rotonda Scriitorilor, Rondul Roman, lac și Grădina de trandafiri, durează 1–2 ore. Cu barca pe lac sau o pauză la terasă, planifică 2–3 ore.

Pot merge cu barca pe lacul Cișmigiu? Da, în sezonul cald (de regulă aprilie–octombrie) se pot închiria bărci cu rame și hidrobiciclete la debarcaderul de pe malul lacului. Prețurile variază — verificați la fața locului.

Când funcționează patinoarul Cișmigiu? Patinoarul funcționează în fiecare iarnă, de regulă din decembrie până la finalul lunii februarie. În sezonul 2025–2026, tariful a fost de 40–50 lei per sesiune de 1h30. Copiii sub 5 ani au acces gratuit.

Câte hectare are Parcul Cișmigiu? Parcul se întinde pe aproximativ 16 hectare (14,6 ha conform unor surse), fiind cel mai mare parc din zona centrală a Bucureștiului, deși nu cel mai mare din oraș (Herăstrău are 110 ha, Tineretului circa 200 ha).

Este Parcul Cișmigiu potrivit pentru copii? Da. Parcul are locuri de joacă modernizate (renovate în 2023), lac cu lebede și rațe, bărci vara, patinoar iarna și suficiente alei pentru alergat. Nu este cel mai bogat în facilități pentru copii (Parcul Tineretului e mai potrivit în acest sens), dar farmecul și poziția centrală compensează.

Se poate face picnic în Cișmigiu? Nu, picnicurile pe gazon nu sunt permise. Există însă numeroase bănci și zone de relaxare, plus restaurante și chioșcuri în parc pentru gustări.

Cum a fost prima iarnă cu patinoar în Cișmigiu? Primul patinoar natural a funcționat în iarna anului 1880, când lacul a înghețat. La acea vreme, accesul era pe bază de abonament, doar pentru cei bogați, iar tinerii organizau concursuri de viteză și fond.

Ce scriitori sunt reprezentați în Rotonda Scriitorilor? Cele 12 busturi îi reprezintă pe: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri. Rotonda a fost inaugurată în 1943.

Este parcul sigur seara? Parcul este iluminat pe aleile principale și rămâne deschis non-stop. Zona centrală (lac, Rondul Roman, intrarea principală) este bine luminată. Zonele periferice pot fi mai puțin frecventate după lăsarea întunericului.

Poate vrei să citești și…

📍 Parcul Herăstrău — Cel mai mare parc din București: 110 hectare, Lacul Herăstrău, Muzeul Satului, Grădina Japoneză și zeci de restaurante pe malul apei.

📍 Parcul Carol I — Cel mai bogat parc în obiective turistice din Capitală: Monumentul Eroilor Neamului, Castelul Țepeș, Fântâna Cantacuzino, Grota cu Giganți, Casa Bosianu și Muzeul Tehnic Leonida.

📍 Parcul Tineretului — Cel mai mare parc din București (200 ha): Orășelul Copiilor, lac de 13 hectare, pârtie de ski, tiroliană, skatepark și Sala Polivalentă.

📍 Parcul Natural Văcărești — „Delta dintre blocuri” — rezervație naturală sălbatică în inima Capitalei, cu 331 de specii de plante și 150 de specii de păsări.

📍 Calea Victoriei — Cea mai veche și mai celebră stradă a Bucureștiului, la câteva minute de Cișmigiu, cu Ateneul Român, Palatul CEC, Palatul Regal și Cercul Militar.

📍 Muzeul Național de Artă al României (MNAR) — Chiar pe Calea Victoriei, la 10 minute de Cișmigiu: colecția de artă europeană și românească din Palatul Regal.

📍 Top 9 parcuri din București — Ghidul complet al celor mai frumoase și populare parcuri din Capitală, cu tot ce trebuie să știi despre fiecare.

Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!