Plimbare pe Calea Victoriei – Redescoperim Bucureștiul – Ep.4
Calea Victoriei reprezintă de peste 300 de ani principalul bulevard al Bucureștiului, poate cea mai boemă zonă și locul de promenadă preferat de elita țării din vremuri apuse.
De-a lungul timpului, aici își dădea întâlnire clasa aristocrată, fiind binecunoscute pe atunci balurile ținute la Palatul Cantacuzino, iar artiștii, scriitorii, gazetarii, oamenii politici sau sportivii își beau cafeaua la Restaurantul Capșa.
Toate familiile bune ținteau un loc pe Calea Victoriei pentru a-și ridica o casă, o vilă, un palat, iar negustorii se băteau pentru a-și deschide magazine, hanuri și restaurante pe principala arteră, cel mai bun vad comercial. Bineînțeles au apărut și numeroase biserici și mănăstiri. Aici a locuit printre alții și Alexandru Ioan Cuza, iar bulevardul a devenit unul istoric odată cu ridicarea Palatului Regal.
Muzeul Național de Istorie
Scurtă istorie — de la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei
Bulevardul ia naștere la începutul secolului al XVIII-lea, în jurul anului 1702, atunci când Constantin Brâncoveanu taie o mare parte din secularii codri ai Vlăsiei pentru a face legătura între palatul său de lângă Curtea Veche și noul Palat de la Mogoșoaia.
Înainte de a fi inaugurat de Brâncoveanu, strada nu făcea parte din București. Porțiunea dintre Piața Națiunilor Unite și intersecția cu Bd. Elisabeta se numea Ulița Mare spre Sărindar, iar porțiunea dintre Cercul Militar și Piața Victoriei purta numele de Drumul Brașovului.
Noua stradă primește numele Podul Mogoșoaiei, întrucât era pavată cu trunchiuri de stejari — o metodă folosită la pavarea străzilor încă din anii 1500. Dacă acum credeți că avem drumuri proaste în București, gândiți-vă cum arăta Podul Mogoșoaiei la 1700: pavat cu trunchiuri de 8 metri lungime așezate transversal, cu șanțuri adânci pentru scurgerea apei pe margini. De multe ori se produceau accidente, iar oamenii sau căruțele mai cădeau în acele șanțuri.
Acest sistem a fost folosit mai mult de 100 de ani, până în 1824 când s-a pavat cu piatră de râu, iar după alți 40 de ani s-a trecut la piatra cubică adusă din Scoția. În 1882 apar primele instalații electrice din București chiar pe acest bulevard, în dreptul Palatului Regal — un moment simbolic pentru modernizarea orașului.
Numele de Calea Victoriei este primit în 1878, când armata română intră victorioasă în oraș în urma Războiului de Independență, mai precis la data de 8 octombrie 1878.
Și în zilele noastre, Calea Victoriei rămâne cea mai cosmopolită stradă a capitalei — atracțiile turistice și clădirile istorice se îmbină cu hoteluri de 5 stele și magazine de lux, precum reprezentanțele Ferrari, Gucci, Armani. Începând de la Piața Națiunilor Unite, de la intersecția cu Splaiul Independenței, înspre Piața Victoriei, străbatem cei 2.700 de metri ai bulevardului pentru a scoate în evidență principalele obiective turistice.
🆕 Sfat 2026: De câțiva ani există o pistă de bicicletă pe Calea Victoriei, ceea ce face din bicicletă varianta ideală pentru un tur al bulevardului — oprești când vrei, fără probleme de parcare. O altă opțiune excelentă este autobuzul electric sau plimbarea pe jos, care îți permite să nu ratezi niciun detaliu al fațadelor.
Obiectivele bulevardului — de la Piața Unirii spre Piața Victoriei
📍 Nr. 12 — Muzeul Național de Istorie a României
Fostul Palat al Poștelor găzduiește, din 1970, Muzeul Național de Istorie a României — primul muzeu de arheologie și istorie din țară, sub aspectul reprezentativității. Cele mai importante exponate sunt, cel mai probabil, Tezaurul Cloșca cu Puii de Aur — celebrele podoabe de aur ale dacilor liberi descoperite la Pietroasele —, brățările dacice din aur, dar și obiecte aparținând domnitorilor și familiei regale.
🆕 Update 2026: Expozițiile permanente de Istorie sunt parțial închise pentru lucrări de modernizare și consolidare. Se pot vizita în continuare cele trei secțiuni principale: Tezaurul Istoric (40 de vitrine cu bijuterii, obiecte de cult și tezaure din toate epocile istoriei române), Copia Columnei lui Traian și Lapidarium, plus o serie de expoziții temporare.
Program: Miercuri–Duminică, 09:00–17:00 (ultima intrare 16:15) / Luni–Marți: Închis
Intrare gratuită: prima miercuri din fiecare lună și de Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie)
Site: www.mnir.ro
Palatul C.E.C.
📍 Nr. 13 — Palatul CEC
Vizavi de Muzeu se înalță una dintre cele mai impunătoare clădiri din București — Palatul CEC, ridicat în 1900 pe locul fostei Biserici Sf. Ioan cel Mare. Arhitectul Paul Gottereau a proiectat o clădire în stil eclectic francez, cu o cupolă de sticlă și metal care domină intersecția. Clădirea a fost recent restaurată și rămâne sediul Casei de Economii și Consemnațiuni — una dintre instituțiile financiare cu cea mai veche tradiție din România.
🆕 Deși nu este deschis publicului ca muzeu, fațada și holul de acces merită câteva minute de admirat — cupola interioară din sticlă este spectaculoasă. Intrarea ocazională este permisă în zilele de porți deschise sau events culturale.
📍 Str. Stavropoleos (stânga) — Caru’ cu Bere și Stavropoleos
Dacă facem la stânga pe Strada Stavropoleos, găsim două obiective care merită neapărat o vizită:
Carul cu Bere — unul dintre cele mai celebre și mai frumoase localuri din București, deschis în 1879. Sala principală în stil neogotic, cu vitralii, stucaturi și picturi murale, este un monument în sine. Fie că vii pentru o bere, o ciorbă de burtă sau doar pentru a admira interiorul, Caru’ cu Bere rămâne o oprire obligatorie.
Biserica Stavropoleos — bijuteria postbrâncovenească a centrului vechi, ridicată în 1724, cu un lapidarium unic și muzică bizantină interpretată de obștea de maici. Intrare gratuită.
Biserica Zlătari
📍 Nr. 12D — Biserica Zlătari
Una dintre cele mai vechi și mai discrete biserici de pe Calea Victoriei, ridicată în 1705 pe locul unei biserici mai vechi de lemn. Numele vine de la breasla zlătarilor (argintarilor) care aveau prăvălii în zonă. Pierdută vizual printre blocurile ridicate ulterior, merită câteva minute pentru interiorul ei modest, dar autentic.
Pasajul Villacrosse
📍 Pasajul Macca-Villacrosse
Pe partea dreaptă, înaintând spre intersecția cu Bd. Elisabeta, găsim cel mai frumos pasaj bucureștean — Pasajul Macca-Villacrosse, acoperit cu sticlă în formă de „Y” și decorat extraordinar, face legătura între Calea Victoriei și Str. Lipscani. Construit în 1891 cu scopul de a crea spații comerciale la parter, astăzi este împânzit de baruri și restaurante, și este cunoscut și drept „Valea Regilor”, datorită unui pub cu specific egiptean și al mirosului de narghilea care se simte pretutindeni.
🆕 Pasajul funcționează zi și noapte și este unul dintre locurile preferate ale nocturnilor din centru. Atmosfera serată, cu lumina filtrată prin cupola de sticlă, este unică în București.
Grand Hotel du Boulevard
📍 Bd. Elisabeta — Biserica Doamnei și Cercul Militar
Aproape de intersecția cu Bd. Elisabeta găsim Biserica Doamnei, ridicată în 1683 de doamna Maria Cantacuzino — o bijuterie discretă, adesea ignorată de turiști. Tot pe colțul dinspre Bd. Elisabeta se înalță Cercul Militar Național, amenajat pe locul fostei Biserici Sărindar (demolată), însoțit de Fântâna Sărindar — o amintire a lăcașului dispărut.
📍 Nr. 1 (Bd. Elisabeta) — Corinthia Grand Hôtel du Boulevard 🆕
🆕 MARE NOU în 2026! Clădirea pe care în 2016 o menționam ca aflată în paragină, cu un viitor incert, a fost redeschisă oficial pe 24 martie 2025 sub numele Corinthia Grand Hôtel du Boulevard, operat de lanțul hotelier maltez Corinthia (prezent și în Londra, Budapesta, Lisabona, Malta).
Povestea clădirii este extraordinară: construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (același care a proiectat Universitatea din București), inaugurată în 1871 sub numele Hotel Herdan, și-a schimbat denumirea în 1877 în Grand Hôtel du Boulevard, devenind primul hotel din București cu apă curentă. Sala de marmură era înainte de Primul Război Mondial cea mai șic locație din capitală. Printre oaspeții de-a lungul istoriei s-a numărat și Constantin Brâncuși.
Renovarea a durat practic 15 ani și a costat peste 60 de milioane de euro. Clădirea găzduiește acum 30 de apartamente de lux, două restaurante (inclusiv Sass Restaurant & Lounge, inspirat de Sass Café din Monaco), bar și alte facilități premium. Este cel mai luxos hotel nou deschis în București în ultimul deceniu.
Cercul Militar și Fântâna Sărindar
📍 Nr. 36 — Casa Capșa
Pe partea dreaptă, Casa Capșa — actualmente hotel de lux, restaurant, cofetărie și cafenea. Începând ca simplă cofetărie în 1852, devine rapid o emblemă, un loc în care elita bucureșteană se întâlnea adesea. Tudor Arghezi numea Casa Capșa „singurul local intelectual de pe Calea Victoriei”. 🆕 Cofetăria originală funcționează și astăzi și merită o oprire pentru celebrele prăjituri și înghețate — savururi cu rețete transmise de peste 170 de ani.
Hotel Capșa
📍 Nr. 37 — Palatul Telefoanelor
Pe stânga, Palatul Telefoanelor, ridicat în 1934 după un proiect american, în stil Art Deco. A fost cea mai înaltă clădire din capitală până în anii 1970, cu cei 52,5 m înălțime. Astăzi este monument istoric și găzduiește mai multe instituții, cu fațada bine conservată.
Palatul Telefoanelor
📍 Nr. 40-42 și vizavi — Teatrul Odeon și Teatrul de Revistă
Teatrul Odeon (nr. 40–42) — unul dintre teatrele de referință ale Bucureștiului, cu o programare bogată de teatru contemporan și clasic. Vizavi se află Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” — tradiția revistei muzicale bucureștene continuată până în prezent.
🆕 Ambele teatre au programe active în stagiunea 2025–2026. Biletele se pot cumpăra online pe site-urile proprii sau la casele de bilete.
Teatrul Odeon
📍 Nr. 49-53 — Piața Revoluției și Muzeul Național de Artă al României
Ajungem în Piața Revoluției, inima simbolică a bulevardului. Pe stânga se înalță Biserica Kretzulescu, ridicată în 1720 de Iordache Kretzulescu și soția sa Safta, fiica lui Brâncoveanu — un exemplu impecabil de arhitectură postbrâncovenească, redeschis după o restaurare recentă.
În centrul pieței se înalță Memorialul Renașterii, ridicat în memoria victimelor Revoluției din Decembrie 1989. Structura controversată — un stâlp metalic înalt, supranumit ironic de bucureșteni „cartoful în frigare” — rămâne un simbol al schimbărilor de după 1989.
Tot în jurul pieței găsim Palatul Senatului și Biblioteca Centrală Universitară, cu statuia ecvestră a regelui Carol I.
Muzeul Național de Artă al României (MNAR) este găzduit de fostul Palat Regal și reprezintă cel mai important muzeu de artă din țară. Colecțiile includ lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, dar și de maeștri europeni precum Rubens, Rembrandt, El Greco. 🆕 Muzeu a mai adăugat în circuit și Spațiile Istorice ale Palatului Regal — Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor — o oportunitate rară de a vedea interioarele fostei reședințe regale.
🆕 Program MNAR 2026: Miercuri–Vineri 10:00–18:00, Sâmbătă–Duminică 11:00–19:00 / Luni–Marți: Închis
Tarif: 24 lei / 12 lei (reducere) / 6 lei (minim)
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Site: mnar.ro
Biserica Kretzulescu
📍 Str. Episcopiei — Ateneul Român
La intersecția cu Strada Episcopiei se află Ateneul Român, inaugurată în 1888 — poate cea mai frumoasă sală de concerte din România și unul dintre simbolurile culturale ale țării. O parte din fondurile necesare construirii au fost strânse prin subscripție publică, sub îndemnul celebru „Dați un ban pentru Ateneu!”
Clădirea în stil neoclasic, cu colonada impresionantă și fresca circulară din interior reprezentând istoria României (340 de metri lungime!), este vizibilă din exterior în orice moment. Sala de concerte, cu o acustică excepțională, găzduiește stagiunea Filarmonicii George Enescu.
🆕 Bilete concerte 2026: Stagiunea simfonică: 120–160 lei (categoria I), 130–150 lei (cat. II), 120–140 lei (cat. III). Stagiunea camerală: de la 30 lei. Vizitare ca obiectiv turistic (fără concert): 15 lei.
Bilete online: filarmonicaenescu.ro
Casă bilete: Str. Constantin Esarcu (lângă Ateneu)
Memorialul Renașterii
📍 Alte obiective pe segmentul central-nord
Pe parcursul bulevardului mai poți descoperi:
Casa Vernescu (Casino Palace) — o splendidă vilă boierească din secolul XIX, reconvertită în casino și spațiu de evenimente
Nr. 107 — Palatul Știrbei (1835) — unul dintre cele mai vechi palate boierești păstrate pe Calea Victoriei, cu o grădină interioară plăcută
Nr. 111 — Muzeul Colecțiilor de Artă — parte a rețelei MNAR, cu o colecție de artă decorativă deosebită; program: Luni, Marți, Vineri 10:00–18:00, Sâmbătă–Duminică 11:00–19:00; prima marți din lună — intrare gratuită
Nr. 125 — Sediul Academiei Române — instituția fondată în 1866, cu o bibliotecă care numără peste 3 milioane de volume
Nr. 141 — Palatul Cantacuzino / Muzeul George Enescu — ⚠️ ÎNCHIS pentru restaurare până cel puțin în 2028, dar fațada Art Nouveau rămâne unul dintre cele mai fotografiate locuri din București
Muzeul Național de Artă a României
📍 Piața Victoriei — capătul nordic al bulevardului
Odată ajunși la Piața Victoriei, mai multe obiective culturale de prim rang:
🆕 Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” — recent renovat și extins, este unul dintre cele mai moderne și interactive muzee din România. Dioramele cu ecosisteme naturale și colecțiile zoologice sunt impresionante. Program: Marți–Duminică, 10:00–18:00 / Luni: Închis.
Muzeul Național al Țăranului Român — câștigător al titlului de „Cel mai bun muzeu european” în 1996, cu o colecție etnografică fără egal. Program: Marți–Duminică, 10:00–18:00 / Luni: Închis.
Tot în zonă se află Sediul Guvernului României și Muzeul Colecțiilor de Artă (parte a MNAR).
Ateneul Român
Cum să organizezi plimbarea
Cei 2.700 de metri de la Piața Unirii la Piața Victoriei pot fi parcurși:
- 🚶 Pe jos: 35–40 de minute fără opriri, 3–4 ore cu vizite rapide la obiective
- 🚲 Cu bicicleta: ideal — pistă dedicată, opriri ușoare, poți lăsa bicicleta în dreptul oricărui obiectiv
- 🚋 Cu tramvaiul: linia 1 sau 11 pe porțiunea Piața Unirii–Piața Victoriei
- 🚇 Metrou: stațiile Piața Unirii (linia M1, M2, M3) și Piața Victoriei (M1, M3) sunt punctele de capăt ideale
Din fericire pista de bicicletă face ca pedalatul să fie o plăcere pe acest bulevard, astfel că vă recomand fără dubii să faceți o plimbare pe Calea Victoriei și să o priviți prin ochii unui turist. Posibil să vedeți Bucureștiul cu alți ochi.
