Mănăstirea Prislop – Lăcașul Sfântului Arsenie Boca

📅 Publicat inițial: 12 iulie 2018 | Actualizat: 25 martie 2026

Am început să povestesc despre mini-circuitul făcut prin Transilvania, de doar 4 zile, începând cu vizita prin Cluj, după care a urmat experiența avută la Peștera Scărișoara, unde am văzut cel mai mare ghețar subteran din lume! Ultima noapte de cazare a fost programată în județul Hunedoara, unde aveam ceva treabă, dar și câteva obiective turistice în plan.

Povestea despre cazarea din Sarmizegetusa, pe care o consider cea mai proastă cazare de care am avut parte până acum, o găsiți aici. După ce ne-am mutat la o altă pensiune, am vrut să profităm de timpul rămas și să vizităm ceva. Sunt foarte multe obiective turistice în zonă (Biserica Densuș, Ulpia Traiana Samizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Hațeg, Rezervația de Zimbri etc), însă am ales să mergem la, probabil, cel mai controversat obiectiv turistic din țară: Mănăstirea Prislop, lăcașul părintelui Arsenie Boca.

Drumul este relativ scurt, din Hațeg fiind o distanță de doar 14km, parcursă în aproximativ 20 minute. Șoseaua este perfectă, urmare a fenomenului Arsenie Boca care s-a amplificat foarte mult în ultimii ani. De asemenea au apărut în apropiere o multitudine de restaurante, unități de cazare și tarabe de suveniruri. Am ajuns în imensa parcare (cred că cea mai mare parcare a unui obiectiv turistic din România) pe la ora 19:30, deci aveam suficient timp să vizităm pe lumină mănăstirea.

În ciuda orei târzii, erau destui oameni veniți să se roage sau să viziteze, chiar dacă se pare că fluxul de vizitatori a scăzut destul de mult spre deosebire de ultimii 2-3 ani, când s-a ajuns la un record de aproape 100.000 de persoane într-un singur weekend!!

Biserica este foarte frumoasă, însă cu dimensiuni reduse, iar interiorul mai păstrează foarte puține picturi, de pe vremea Domniței Zamfira, înmormântată în tindă încă din 1580. În exterior, doar fațada dinspre apus a fost pictată, în sec. al XVIII-lea.

Localizare – Unde se află Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop se găsește în județul Hunedoara, în zona de sud a Țării Hațegului, pe teritoriul comunei Silvașu de Sus (mai este denumită uneori și „Mănăstirea Silvașului”). Este situată pe o mică înălțime dominată de păduri de fag și brad, la confluența pârâului Prislop cu râul Silvăș, într-un cadru natural de o liniște desăvârșită – cel puțin în zilele obișnuite, pentru că în zilele de hram sau pomenire atmosfera devine cu totul alta.

Distanțe orientative:

Hațeg: ~13 km (~20 min)
Hunedoara: ~21 km (~25 min)
Deva: ~38 km (~40 min)
Alba Iulia: ~92 km (~1h)
Cluj-Napoca: ~160 km (~2h)
București: ~400 km (~4h 30min)
Sibiu: ~120 km (~1h 30min)**

Cum ajungi: Din Hațeg se urmează DJ687 spre nord, trecând prin Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Drumul este asfaltat în totalitate, iar semnalizarea turistică este bună. Există o parcare spațioasă la intrarea în incintă.

Istoricul Mănăstirii Prislop

Întemeierile – Sfântul Nicodim și Sihastria Prislop (sec. XIV–XV)

Piatra de temelie a Mănăstirii Prislop a fost pusă între anii 1399–1405, de către ctitorul Sfântul Nicodim de la Tismana, care a copiat în acest loc un Tetraevangheliar slavon – cel mai vechi manuscris cu dată sigură păstrat pe teritoriul României, aflat azi la Muzeul Național de Artă din București.

Sfântul Nicodim venise din Țara Românească, unde ctitorise deja Mănăstirile Tismana și Vodița. La Prislop a adunat în jurul său peste 30 de sihaștri, a introdus viața de obște și a transformat sihăstria într-un important centru monahal al Transilvaniei medievale, strâns legat de Mănăstirea Tismana. La adăpostul zidurilor sale s-au format figuri care aveau să urce în ierarhia ortodoxă: Mitropolitul Ghenadie I al Transilvaniei a fost egumen la Prislop, iar Mitropolitul Ioan din Alba Iulia – starețul care a înmormântat-o pe Domnița Zamfira și care a zidit mai târziu Catedrala din Alba-Iulia – și-a început cariera tot pe aceste meleaguri.

Domnița Zamfira – Al Doilea Ctitor (sec. XVI)

Al doilea ctitor al mănăstirii avea să fie Domnița Zamfira, fiica lui Moise Vodă Basarab din Țara Românească. Povestea ei este totodată o poveste de viață și de credință. Tatăl ei, Moise Vodă, a murit în luptă în 1530, iar tânăra domniță s-a refugiat în Transilvania. Aici s-a căsătorit cu un nobil maghiar și, după moartea acestuia, a moștenit o avere considerabilă.

Legenda locului spune că Zamfira a sosit bolnavă la Prislop și că, bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare aflat în curtea mănăstirii, s-a vindecat miraculos. Recunoscătoare, a promis că va reclădi lăcașul aflat în ruine și s-a ținut de cuvânt. În 1564 a zidit din temelii noua biserică, din piatră de râu, cu ziduri groase de aproape un metru. Edificiul – format din altar, naos și pronaos, în plan triconic cu turla pe naos – dăinuiește și azi, fiind practic același corp pe care îl văd vizitatorii.

Zamfira a împodobit biserica cu o pictură nouă în frescă, i-a dăruit odoare prețioase – inclusiv o icoană a Maicii Domnului considerată făcătoare de minuni –, i-a închinat moșii din șase sate. Spre sfârșitul vieții, dezamăgită de o iubire nefericită, s-a retras la mănăstire, unde a și murit. Mormântul său se află în pronaosul (tinda) bisericii, din 1580, scos la lumină de zidari în 1909, la adâncimea pardoselii.

Persecuțiile habsburgice – Incendiul din 1762

Unul dintre cele mai dramatice capitole din istoria mănăstirii vine în 1762, când Transilvania se afla sub administrația Imperiului Habsburgic, iar Împărăteasa Maria Tereza ducea o politică agresivă de convertire a ortodocșilor la greco-catolicism. Călugării de la Prislop au refuzat să treacă la noua credință. Răspunsul a venit rapid: generalul Adolf Nikolaus von Buccow a trimis trupe care au jefuit și incendiat mănăstirea. Călugării au fost alungați – unii au fugit în Țara Românească, alții au ajuns la închisoare.

Din acel moment și până în 1948, Mănăstirea Prislop a aparținut Bisericii Greco-Catolice. Urmare a decretului din 1948 care a desființat această biserică în România, mănăstirea revine la ortodoxism, iar din 1950 este transformată în mănăstire de maici.

Arsenie Boca – Al Treilea Ctitor (1948–1989)

În toamna anului 1948, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, aduce la Mănăstirea Prislop pe ieromonahul Arsenie Boca, pentru a reînvia mănăstirea atât material cât și spiritual. A urmat o perioadă de efervescență monahală și culturală: în 1952 Arsenie Boca a ridicat clopotnița de pe dealul din apropiere, în 1955 au început lucrările de restaurare a bisericii, iar catapeteasma a fost sculptată personal de el. Tot el a proiectat noua clădire a stăreției în stil brâncovenesc, cu chilii și un foișor delicat.

Din acest motiv, Arsenie Boca este considerat cel de-al treilea ctitor al mănăstirii.

Anii 1959–1976 aduc o nouă perioadă neagră: pe baza decretului nr. 410/1959, regimul comunist a desființat mănăstirea, care a funcționat un timp drept azil de bătrâni. Arsenie Boca însuși a fost arestat, interogat și ținut sub supraveghere permanentă a Securității. Mănăstirea a fost reînființată ca lăcaș monahal în 1976, cu o obște de maici, și a cunoscut o nouă renaștere după 1990, când s-au realizat ample lucrări de restaurare.

Arhitectura Mănăstirii Prislop

Biserica este piesa centrală a ansamblului și una dintre cele mai vechi construcții de piatră din Hunedoara. Ridicată în plan triconic – cu absidele laterale ale naosului rotunjite –, cu o singură turlă pe naos și cu ziduri de piatră de râu groase de aproape un metru, reflectă arhitectura specifică bisericilor din Țara Românească transportată dincolo de Carpați de ctitorii munteni.

Dimensiunile sunt mici – capacitatea interioară nu depășește câteva zeci de persoane –, ceea ce explică de ce în zilele de mare pelerinaj slujbele se oficializează și în exteriorul bisericii, iar mulțimile de credincioși ascultă de afară, prin ferestrele și ușile deschise.

Pictura interioară a rămas în mare parte de pe vremea Domniței Zamfira (sec. XVI), deși s-au mai păstrat extrem de puțin din frescele originale. Restaurările succesive, inclusiv cea din 1923–1924 realizată de arhitectul Rudolf Vagner din Hunedoara, au alterat uneori aspectul inițial. Fațada de vest a fost pictată în sec. XVIII.

Catapeteasma este poate cel mai prețios element interior: sculptată personal de Arsenie Boca în lemn, cu motive tradiționale și elemente iconografice atent gândite, ea poartă amprenta artistică inconfundabilă a celui care a studiat și la Academia de Belle Arte din București.

Clopotnița – ridicată de Arsenie Boca în 1952 pe dealul din apropierea bisericii –, noua clădire a stăreției în stil brâncovenesc cu foișor și chiliile completează un ansamblu monahal armonios, în care simplitatea medievală și eleganța brâncovenească se îmbină surprinzător de bine.

La ~200 de metri de actuala biserică se află locul cunoscut drept „La Mănăstirea Bătrână” – dovada existenței unui lăcaș din lemn anterior, mult mai vechi, despre care nu s-au păstrat documente.

Despre Sfântul Arsenie Boca

Arsenie Boca este motivul pentru care a apărut fluxul enorm de turiști din ultimii ani, fiind un subiect foarte controversat. Mulți sunt sceptici în privința presupuselor minuni care s-au înfăptuit la mormântul părintelui, însă și mai mulți străbat întreaga țară pentru a ajunge aici. Comuna Silvașu de Sus a prosperat, la fel și multe agenții de turism care au organizat circuite către această destinație, dar și producătorii și vânzătorii de suveniruri, care au pus chipul părintelui pe orice obiect.

Viața

Născut pe 29 septembrie 1910 în Vața de Sus (Hunedoara), cu numele de mirean Zian Vălean Boca, este considerat de ucenicii săi cel mai mare duhovnic român al sec. XX. A urmat cursurile liceului Avram Iancu din Brad, terminat ca șef de promoție în 1929, când a plantat în curtea liceului un stejar. A studiat la Academia Teologică Andreiană din Sibiu (1929–1933) și la Academia de Belle Arte din București, iar în 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos.

A fost tuns în monahism în 1940 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, hirotonit preot în 1942, ajungând stareț al acelei mănăstiri. În toamna lui 1948 este transferat la Prislop.

Persecuțiile comuniste

Odată cu instaurarea regimului comunist, Arsenie Boca a intrat în vizorul Securității datorită popularității sale uriașe și a activismului spiritual. A fost arestat în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și trimis succesiv la: Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari și nouă luni la Canalul Dunăre–Marea Neagră. A trecut și prin închisorile Jilava, Timișoara și Oradea.

După eliberare, nu a mai putut relua activitatea de preot. Securitatea l-a supravegheat îndeaproape până în ultimele sale săptămâni. S-a retras la Sinaia, unde aveva chilia și atelier de pictură.

Moartea și înmormântarea

A închis ochii pe 28 noiembrie 1989, la Sinaia, la vârsta de 79 de ani – cu câteva zile înainte ca Revoluția să răstoarne regimul care îl persecutase decenii întregi. Potrivit dorinței sale exprese, a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, pe 4 decembrie 1989.

🆕 CANONIZAREA – 4 februarie 2025

Aceasta este cea mai importantă noutate pe care trebuie să o cunoașteți: pe 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală din București, Arsenie Boca a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, alături de alți 15 cuvioși și preoți mărturisitori din secolul XX.

Titulatura sa oficială este acum „Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”, cu zi de cinstire pe 28 noiembrie – ziua morții sale. Canonizarea – discutată din 2019 și pregătită în contextul Centenarului Patriarhiei Române (2025) – a consacrat în mod oficial ceea ce milioane de credincioși recunoscuseră deja de mult: sfințenia celui supranumit „Sfântul Ardealului”.

Această decizie schimbă complet statutul Mănăstirii Prislop: dintr-un loc de pelerinaj informal, subiect de dezbatere și controversă, devine acum un loc de cult oficial al Bisericii Ortodoxe Române.

Ce se poate vedea și vizita la Mănăstirea Prislop

Biserica mănăstirii – Mică, albă, înconjurată de flori și de tăcere în zilele liniștite, biserica este impresionantă tocmai prin simplitatea și vârsta sa. Intrarea este liberă, în limita capacității. Se pot vedea catapeteasma sculptată de Arsenie Boca, fragmentele de frescă din sec. XVI și piatra funerară a Domniței Zamfira, vizibilă în pronaos.

Mormântul Sfântului Arsenie Boca – Aflat în cimitirul mănăstirii, la câțiva pași de biserică, este piesa centrală a vizitei pentru pelerini. Mormântul este vizitat zilnic de sute de persoane, iar la datele de pomenire (28 noiembrie, 8 mai, 14 septembrie) sunt așteptate mii și zeci de mii de credincioși. Lângă mormânt, pe trunchiul unui copac, s-a format o cruce naturală – o formațiune pe care credincioșii o consideră un semn divin.

Chilia Sfântului Ioan de la Prislop – Un loc mai puțin cunoscut, dar de o importanță aparte pentru istoria mănăstirii. Sfântul Ioan de la Prislop a trăit în sec. XVI, retrăgându-se din viața de obște pentru a duce o viață de pustnic într-o chilie scobit în stâncă. Această cavitate minusculă – „Casa Sfântului” – se află în apropierea mormântului lui Arsenie Boca și este loc de pelerinaj de sine stătător. Sfântul Ioan de la Prislop a fost canonizat în 1992 de Sfântul Sinod. Legenda spune că a murit împușcat de un vânător care l-a confundat cu un animal sălbatic.

Izvorul tămăduitor – În curtea mănăstirii se află un izvor cu ape despre care credincioșii spun că au puteri vindecătoare, legat de minunea vindecării Domniței Zamfira. Apa poate fi luată acasă de pelerini.

Muzeul mănăstirii și librăria – La intrarea în incintă există un mic spațiu expozițional și o librărie unde se pot cumpăra cărți, icoane și obiecte religioase.

Panorama – Mănăstirea este înconjurată de păduri de fag și brad, iar dealurile din jur oferă o priveliște liniștitoare, fără nicio aglomerare urbană la orizont. Chiar și vizitatorii care nu vin din motive religioase găsesc în locul acesta o liniște greu de găsit altundeva.

Program și tarife Mănăstirea Prislop (2026)

Program de vizitare: Zilnic: 06:00 – 21:00 (în zilele de hram și sărbători importante programul poate fi extins)

Intrarea este gratuită.

Este obligatorie ținuta decentă! Femeile trebuie să aibă capul acoperit și umerii acoperiți la intrarea în biserică. Fustele sau rochiile (sau fustele împrumutate la intrare) sunt necesare pentru femei. Bărbații nu intră în pantaloni scurți.

Cele mai importante date de prăznuire:

8 mai – Hramul mănăstirii (Sfântul Ioan Evanghelistul)
14 septembrie – Hramul de toamnă (Înălțarea Sfintei Cruci)
13 septembrie – Prăznuirea Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop
28 noiembrie – Ziua de cinstire a Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (zi de pomenire și pelerinaj major)

⚠️ Atenție la zilele de hram! La 28 noiembrie și la datele de hram, mănăstirea poate aduna zeci de mii de pelerini. Dacă doriți o vizită liniștită, evitați aceste zile sau veniți dimineața devreme.

Ce vizitezi în apropiere – Țara Hațegului

Zona Hațeg este una dintre cele mai bogate în obiective turistice din România, combinând istoria dacică și romană cu natura spectaculoasă și patrimoniul medieval:

Sarmizegetusa Regia – fosta capitală a regilor daci, în Munții Orăștiei (~55 km). O experiență unică, inclus în Patrimoniul UNESCO.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa – capitala romană a Daciei, la doar 6 km de mănăstire. Amfiteatrul și vestigiile coloniale merită o oră de plimbare.

Geoparcul Dinozaurilor Hațeg – una dintre cele mai importante zone paleontologice din lume, unde au trăit dinozauri pitici endemici. Muzeul din Totești este deschis vizitatorilor.

Biserica Densuș – la ~12 km, una dintre cele mai vechi biserici din România, construită parțial din materialele unui templu roman. Datează din sec. XIII–XIV.

Rezervația de zimbri Hateg – o experiență rară, posibilitatea de a vedea zimbri europeni sălbatici în habitatul lor natural.

Castelul Corvinilor (Hunedoara) – la ~21 km, unul dintre cele mai frumoase castele gotice din Europa, reședința familiei Huniade.

FAQ – Întrebări frecvente despre Mănăstirea Prislop

Este intrarea gratuită la Mănăstirea Prislop? Da, intrarea este complet gratuită, în orice zi a anului, atât la incinta mănăstirii cât și la mormântul Sfântului Arsenie Boca. Se acceptă donații voluntare.

Când este cel mai bine să vizitezi Mănăstirea Prislop? Dacă vrei liniște și să poți fotografia și medita nestingherit, evită zilele de hram și mai ales 28 noiembrie (ziua Sfântului Arsenie Boca), când pot veni zeci de mii de pelerini. Cele mai liniștite zile sunt în mijlocul săptămânii, dimineața devreme.

Arsenie Boca a fost canonizat? Da. Pe 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală din București, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat oficial, cu titulatura „Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”. Ziua de cinstire este 28 noiembrie.

Câți oameni vizitează Mănăstirea Prislop? În zilele normale, câteva sute. În weekenduri, câteva mii. La 28 noiembrie și la hramuri, între 8.000 și câteva zeci de mii de pelerini. Recordul este de aproximativ 100.000 de persoane într-un singur weekend.

Există parcare la Mănăstirea Prislop? Da, există o parcare spațioasă, considerată una dintre cele mai mari parcări ale unui obiectiv turistic din România. În zilele de hram, chiar și aceasta poate fi insuficientă.

Se poate vizita cu copii mici? Da, mănăstirea este complet accesibilă. Nu există trepte sau obstacole majore. Atmosfera liniștită este potrivită și pentru copii.

Este obligatorie ținuta decentă? Da. Atât femeile cât și bărbații trebuie să aibă umerii acoperiți și picioarele acoperite (fuste sau pantaloni lungi). Femeile trebuie să aibă capul acoperit în biserică.

Cât durează vizita? O vizită completă (incintă, biserică, mormânt, chilia Sfântului Ioan) durează între 30 de minute și 1 oră în condiții normale. Cei care vin pentru rugăciune sau reculegere pot rămâne mult mai mult.

Există cazare în apropiere? Da. Localitățile Hațeg, Silvașu de Sus și împrejurimile oferă pensiuni și guesthouses. Infrastructura turistică s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, tocmai datorită fluxului de pelerini.

Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!