Ținând cont de faptul că mulți cititori ai site-ului sunt din Fetești, orașul meu natal, am decis să realizez câteva articole asemănătoare ”Împrejurimilor Bucureștiului”, în care să amintesc de puținele, dar interesantele obiective turistice din apropierea micului oraș ialomițean.

Din momentul în care m-am gândit la această inițiativă, am dorit să încep cu Mănăstirea de la Coslogeni, sau Schitul Crucii. Aceasta este situată la ieșirea din comuna Coslogeni, jud. Călărași, la aproximativ 30km de Fetești, sau un drum de 30 minute cu mașina.

Hramul și localizarea exactă

Mănăstirea Coslogeni poartă hramul „Izvorul Tămăduirii” și face parte din Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Se află la intrarea în satul Coslogeni, din comuna Dichiseni, pe șoseaua națională DN3B Călărași – Fetești, la aproximativ 14-16 km de Călărași și 30 km de Fetești. Un semn discret pe marginea drumului îți indică drumul – dar turla înaltă în stil maramureșean se zărește de la un kilometru distanță, astfel că nu există riscul să treci pe lângă ea fără să o observi.

Povestea Crucii de Leac

Crucea datează de aproximativ 400 de ani, mai precis din jurul anului 1620, fiind cioplită din piatră la Călărași, la cererea unui boier credincios cu mare evlavie față de Sfânta Muceniță Paraschiva, pentru a fi dusă la Fetești. Pe drum însă, carul în care se afla s-a stricat, iar boii nu au vrut să mai tragă. Din acest motiv, crucea a rămas la intrarea în satul Coslogeni, pe câmpul de lângă drumul de țară.

Localnicii susțin că aceasta a crescut în timp și are puteri tămăduitoare, iar mulți credincioși care au venit aici să se roage au fost vindecați miraculos. Ulterior, mai multe persoane au încercat să mute crucea, însă nimeni nu a reușit, unii dintre ei paralizând chiar în urma unei astfel de încercări. Se pare că nici buldozerele comuniste nu au reușit să dărâme crucea făcătoare de minuni.

Inscripțiile scrise în slavonă au fost descifrate doar pe jumătate, astfel s-a aflat faptul că a fost construită în cinstea Cuvioasei Paraschiva.

Detalii despre Cruce și legenda completă

Crucea de piatră, izvorâtoare de mir, a fost înfiptă inițial pe o mică temelie, chiar la marginea drumului prăfos de țară. Potrivit legendei, boierul care comandase crucea a venit personal să vadă „minunea” și, speriat de puterea nemaivăzută, a hotărât să o lase locului. Câțiva țărani au reușit s-o ridice în lanul de grâu din apropiere, considerat un semn divin. Vestea minunilor s-a răspândit rapid, iar crucea a atras pelerini din întreaga țară.

Chiar și în perioada comunistă, când autoritățile au ordonat demolarea crucii, buldozerele au cedat misterios, iar un bărbat care a încercat să o disloce cu un târnăcop ar fi paralizat pe loc – poveste pe care coslogenii o transmit din generație în generație, făcându-și cruce.

Astăzi, crucea de piatră cu inscripțiile sale în slavonă este integrată în catapeteasma paraclisului mănăstirii, protejată de lăcașul de cult construit în jurul ei.

Dezvoltarea schitului și a mănăstirii

Din anul 2003, crucea este adăpostită într-un schit, în apropierea căruia s-a ridicat și o biserică de lemn în stil maramureșean. În fiecare an, mii de pelerini din toată țara vin pentru a se ruga la Crucea făcătoare de minuni de la Coslogeni. La baza crucii se află un izvor, al cărui apă a fost captată într-o fântână aflată în curtea schitului.

Cronologia mănăstirii

Istoria modernă a lăcașului de la Coslogeni a trecut prin mai multe etape importante:

• Anii ’70 – Credincioșii ridică un mic paraclis în jurul crucii, pentru a o proteja.
• 1990–1993 – Creștinii locului, cu sprijinul părintelui paroh din Coslogeni, construiesc un lăcaș mai solid de închinăciune și slujire.
• 2003 – La cererea credincioșilor și cu binecuvântarea Episcopului Damaschin Coravu al Sloboziei și Călărașilor, se înființează oficial Schitul Coslogeni „Izvorul Tămăduirii”. Primul stareț a fost părintele Ilie Pentoiu.
• 2006 – Este uns stareț ieromonahul Lucian Ciolovic, originar din Bacău.
• 2006–2007 – Se ridică biserica din lemn în stil maramureșean, donată de un credincios originar din Baia Mare. Lăcașul are 26 de metri înălțime, 16 metri lungime și 6,30 metri lățime, cu o turlă ascuțită ce domină câmpia din jur.
• 2010 – Cu binecuvântarea Episcopului Vincențiu, schitul este ridicat la rangul de mănăstire de călugări cu viață de obște.
• 2012 – Se adaugă un corp nou de chilii.

Viața monahală și programul de vizitare

Mănăstirea găzduiește șase călugări și are un program activ de slujbe. Un detaliu deosebit pentru pelerinii care caută tămăduire: în fiecare vineri, începând cu ora 22:00, se oficiază Sfântul Maslu – o slujbă deosebit de importantă pentru vindecarea celor aflați în suferință.

Curtea mănăstirii este îngrijită, cu multă verdeață. La intrare se află fântâna pictată, unde apa este sfințită în zilele de sărbătoare. O barfă amenajată artistic atrage și ea atenția vizitatorilor. Intrarea este liberă.

Cum ajungi: Pe DN3B dinspre Călărași spre Fetești, la km 14-16, un panou pe dreapta indică intrarea spre mănăstire. Chiar în fața lăcașului există o parcare mică.