Mănăstirea Coslogeni – crucea făcătoare de minuni din 1620, în mijlocul Bărăganului

Ținând cont de faptul că mulți cititori ai site-ului sunt din Fetești, orașul meu natal, am decis să realizez câteva articole asemănătoare ”Împrejurimilor Bucureștiului”, în care să amintesc de puținele, dar interesantele obiective turistice din apropierea micului oraș ialomițean.

Din momentul în care m-am gândit la această inițiativă, am dorit să încep cu Mănăstirea de la Coslogeni, sau Schitul Crucii. Aceasta este situată la ieșirea din comuna Coslogeni, jud. Călărași, la aproximativ 30km de Fetești, sau un drum de 30 minute cu mașina.

Hramul și localizarea exactă

Mănăstirea Coslogeni poartă hramul „Izvorul Tămăduirii” și face parte din Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Se află la intrarea în satul Coslogeni, din comuna Dichiseni, pe șoseaua națională DN3B Călărași – Fetești, la aproximativ 14-16 km de Călărași și 30 km de Fetești. Un semn discret pe marginea drumului îți indică drumul – dar turla înaltă în stil maramureșean se zărește de la un kilometru distanță, astfel că nu există riscul să treci pe lângă ea fără să o observi.

Povestea Crucii de Leac

Crucea datează de aproximativ 400 de ani, mai precis din jurul anului 1620, fiind cioplită din piatră la Călărași, la cererea unui boier credincios cu mare evlavie față de Sfânta Muceniță Paraschiva, pentru a fi dusă la Fetești. Pe drum însă, carul în care se afla s-a stricat, iar boii nu au vrut să mai tragă. Din acest motiv, crucea a rămas la intrarea în satul Coslogeni, pe câmpul de lângă drumul de țară.

Localnicii susțin că aceasta a crescut în timp și are puteri tămăduitoare, iar mulți credincioși care au venit aici să se roage au fost vindecați miraculos. Ulterior, mai multe persoane au încercat să mute crucea, însă nimeni nu a reușit, unii dintre ei paralizând chiar în urma unei astfel de încercări. Se pare că nici buldozerele comuniste nu au reușit să dărâme crucea făcătoare de minuni.

Inscripțiile scrise în slavonă au fost descifrate doar pe jumătate, astfel s-a aflat faptul că a fost construită în cinstea Cuvioasei Paraschiva.

Detalii despre Cruce și legenda completă

Crucea de piatră, izvorâtoare de mir, a fost înfiptă inițial pe o mică temelie, chiar la marginea drumului prăfos de țară. Potrivit legendei, boierul care comandase crucea a venit personal să vadă „minunea” și, speriat de puterea nemaivăzută, a hotărât să o lase locului. Câțiva țărani au reușit s-o ridice în lanul de grâu din apropiere, considerat un semn divin. Vestea minunilor s-a răspândit rapid, iar crucea a atras pelerini din întreaga țară.

Chiar și în perioada comunistă, când autoritățile au ordonat demolarea crucii, buldozerele au cedat misterios, iar un bărbat care a încercat să o disloce cu un târnăcop ar fi paralizat pe loc – poveste pe care coslogenii o transmit din generație în generație, făcându-și cruce.

Astăzi, crucea de piatră cu inscripțiile sale în slavonă este integrată în catapeteasma paraclisului mănăstirii, protejată de lăcașul de cult construit în jurul ei.

Dezvoltarea schitului și a mănăstirii

Din anul 2003, crucea este adăpostită într-un schit, în apropierea căruia s-a ridicat și o biserică de lemn în stil maramureșean. În fiecare an, mii de pelerini din toată țara vin pentru a se ruga la Crucea făcătoare de minuni de la Coslogeni. La baza crucii se află un izvor, al cărui apă a fost captată într-o fântână aflată în curtea schitului.

Cronologia mănăstirii

Istoria modernă a lăcașului de la Coslogeni a trecut prin mai multe etape importante:

• Anii ’70 – Credincioșii ridică un mic paraclis în jurul crucii, pentru a o proteja.
• 1990–1993 – Creștinii locului, cu sprijinul părintelui paroh din Coslogeni, construiesc un lăcaș mai solid de închinăciune și slujire.
• 2003 – La cererea credincioșilor și cu binecuvântarea Episcopului Damaschin Coravu al Sloboziei și Călărașilor, se înființează oficial Schitul Coslogeni „Izvorul Tămăduirii”. Primul stareț a fost părintele Ilie Pentoiu.
• 2006 – Este uns stareț ieromonahul Lucian Ciolovic, originar din Bacău.
• 2006–2007 – Se ridică biserica din lemn în stil maramureșean, donată de un credincios originar din Baia Mare. Lăcașul are 26 de metri înălțime, 16 metri lungime și 6,30 metri lățime, cu o turlă ascuțită ce domină câmpia din jur.
• 2010 – Cu binecuvântarea Episcopului Vincențiu, schitul este ridicat la rangul de mănăstire de călugări cu viață de obște.
• 2012 – Se adaugă un corp nou de chilii.

Viața monahală și programul de vizitare

Mănăstirea găzduiește șase călugări și are un program activ de slujbe. Un detaliu deosebit pentru pelerinii care caută tămăduire: în fiecare vineri, începând cu ora 22:00, se oficiază Sfântul Maslu – o slujbă deosebit de importantă pentru vindecarea celor aflați în suferință.

Curtea mănăstirii este îngrijită, cu multă verdeață. La intrare se află fântâna pictată, unde apa este sfințită în zilele de sărbătoare. O barfă amenajată artistic atrage și ea atenția vizitatorilor. Intrarea este liberă.

Cum ajungi: Pe DN3B dinspre Călărași spre Fetești, la km 14-16, un panou pe dreapta indică intrarea spre mănăstire. Chiar în fața lăcașului există o parcare mică.

---

O biserică maramureșeană în mijlocul Bărăganului

Primul lucru care te izbește la Coslogeni nu e crucea, ci contrastul.

Ești în Bărăgan. Câmpie plată până la orizont, fără un deal, fără o pădure, cu cer imens deasupra și cu drumul care merge drept kilometri întregi. Iar în mijlocul acestui peisaj se ridică o biserică de lemn în stil maramureșean, cu turlă ascuțită și acoperiș în două ape foarte înclinate — arhitectură gândită pentru zăpezile din nordul țării, la șase sute de kilometri distanță.

Nu are nicio logică geografică. Și tocmai de aceea funcționează: turla se vede de la un kilometru, într-un ținut unde nu se vede nimic altceva.

Semnul de pe marginea drumului e discret și ușor de ratat. Turla, nu.

---

Crucea care nu a ajuns niciodată la destinație

Merită insistat pe detaliul care face din Coslogeni un loc special, pentru că e ușor de trecut cu vederea.

Crucea de piatră datează din jurul anului 1620 — are, așadar, peste patru sute de ani. A fost cioplită la Călărași, la comanda unui boier cu mare evlavie față de Sfânta Muceniță Paraschiva, și era destinată Feteștiului.

Nu a ajuns niciodată acolo. A rămas pe locul unde se află și azi, iar în jurul ei a crescut, secol după secol, tot ce vezi în prezent: mai întâi cinstirea populară, apoi un paraclis, apoi un schit, apoi o mănăstire.

De ce Sfânta Paraschiva

Devoțiunea boierului nu era o alegere întâmplătoare pentru epoca aceea. Sfânta Paraschiva e una dintre cele mai iubite sfinte din spațiul ortodox românesc și balcanic, invocată în special ca ocrotitoare a celor bolnavi și a celor aflați în nevoie.

Iar legătura cu tămăduirea explică și ce a urmat: la baza crucii se află un izvor, a cărui apă a fost captată ulterior într-o fântână din curtea schitului. De aici vine și hramul așezământului — „Izvorul Tămăduirii”.

Un obiect de patrimoniu rămas în funcțiune

Astăzi crucea, cu inscripțiile ei în slavonă, e integrată în catapeteasma paraclisului — protejată de lăcașul construit în jurul ei.

E un lucru mai rar decât pare. Un obiect vechi de patru secole nu stă într-o vitrină de muzeu, cu etichetă și cordon de protecție. A rămas în funcțiunea pentru care a fost făcut — atins zilnic de oameni, luminat de lumânări, parte dintr-o slujbă. Cei mai mulți vizitatori trec pe lângă el fără să realizeze ce este.

---

Cum ajungi la Mănăstirea Coslogeni

Mănăstirea se află la intrarea în satul Coslogeni, comuna Dichiseni, județul Călărași, chiar pe drumul național DN3B, care leagă Călărașiul de Fetești.

• Din Călărași: 14–16 km, aproximativ 15–20 de minute
• Din Fetești: ~30 km, aproximativ 30 de minute
• Din București: ~130 km, în jur de două ore, pe DN3 până la Călărași și apoi pe DN3B
• De pe A2: ieșirea spre Fetești, apoi DN3B spre sud

Parcarea e la poartă, gratuită, iar accesul e asfaltat până la intrare. Nu ai nevoie de mașină înaltă și nu ai de mers pe jos.

Un avantaj practic: fiind fix pe drumul național, nu implică niciun ocol. Dacă mergi oricum spre Fetești, spre A2 sau spre mare, oprirea te costă douăzeci de minute.

---

Sfaturi practice pentru vizită

Ținuta. E lăcaș de cult activ. Umeri și genunchi acoperiți, fuste sau pantaloni lungi. De regulă se oferă fuste și basmale la intrare, pentru cine are nevoie.

Cât stai. Douăzeci-treizeci de minute sunt suficiente pentru paraclis, biserica de lemn, fântână și curte. E o oprire, nu o destinație de zi.

Hramul. „Izvorul Tămăduirii” se prăznuiește în vinerea din Săptămâna Luminată, prima vineri de după Paști. Atunci vin mii de pelerini din toată țara, iar locul e complet diferit — plin, viu, cu slujbă în aer liber. Dacă vrei liniște, evită ziua aceea. Dacă vrei să vezi de ce contează locul pentru oameni, atunci exact atunci trebuie să vii.

Apa de la fântână. Se poate lua. Adu o sticlă goală — mulți pelerini vin special pentru asta.

Fotografiatul. În curte și la exterior, fără probleme. În paraclis, întreabă întâi — iar în timpul slujbelor, nu.

---

Ce mai poți vizita în împrejurimile Feteștiului

Zona nu are aglomerație de obiective, dar are câteva care merită cu adevărat drumul — și, spre deosebire de restul țării, le vei avea aproape numai pentru tine.

Podurile de la Cernavodă

La ieșirea din Fetești spre Dobrogea se află una dintre cele mai importante realizări inginerești din istoria României: ansamblul de poduri proiectat de Anghel Saligny și inaugurat în 1895.

La vremea lui, era cel mai lung pod din Europa. Complexul traversează atât brațul Borcea, la Fetești, cât și Dunărea, la Cernavodă, iar structura metalică originală se vede și astăzi de pe autostradă. Merită o oprire scurtă și o privire — puține țări au un monument de inginerie de secol XIX încă în picioare lângă o autostradă modernă.

Orașul de Floci

Ruinele unui târg medieval dispărut, important centru comercial al Țării Românești în secolul al XV-lea — și, potrivit tradiției, locul unde s-a născut Mihai Viteazul. Un sit arheologic în plin câmp, fără infrastructură turistică și fără vizitatori.

Mănăstirea Hagieni

Ctitorie a regelui Carol I, refăcută din 2001, ascunsă în pustietatea Bărăganului. Împreună cu Coslogeni, formează un mic circuit al lăcașurilor uitate din câmpie.

Călărași și Balta Ialomiței

La 15 kilometri de mănăstire, Călărașiul are a treia grădină zoologică din România — singura din țară cu urs grizzly de Alaska — și Muzeul Dunării de Jos, cu una dintre cele mai valoroase colecții de arheologie preistorică din România. Iar între Dunăre și Borcea se întinde Balta Ialomiței, cu maluri împădurite, plaje de nisip și unele dintre cele mai bune locuri de pescuit de pe fluviu.

---

❓ Întrebări frecvente despre Mănăstirea Coslogeni

Unde se află Mănăstirea Coslogeni?

La intrarea în satul Coslogeni, comuna Dichiseni, județul Călărași, chiar pe drumul național DN3B Călărași–Fetești. Este la 14–16 km de Călărași, ~30 km de Fetești și aproximativ 130 km de București. Semnul de pe marginea drumului e discret, dar turla maramureșeană se vede de la un kilometru.

Cât de veche este crucea de la Coslogeni?

Datează din jurul anului 1620, deci are peste patru sute de ani. A fost cioplită din piatră la Călărași, la cererea unui boier cu evlavie față de Sfânta Muceniță Paraschiva, și era destinată Feteștiului — dar nu a ajuns niciodată acolo. Poartă inscripții în slavonă și este astăzi integrată în catapeteasma paraclisului.

Ce hram are mănăstirea?

„Izvorul Tămăduirii”, prăznuit în vinerea din Săptămâna Luminată — prima vineri de după Paști. Hramul vine de la izvorul aflat la baza crucii, a cărui apă a fost captată într-o fântână din curtea schitului. Mănăstirea face parte din Episcopia Sloboziei și Călărașilor.

Se plătește intrarea?

Nu. Accesul este liber, ca la orice lăcaș de cult, cu donație la liberă alegere. Parcarea de la poartă este gratuită, iar drumul de acces e asfaltat.

Cât timp îți trebuie pentru vizită?

Douăzeci-treizeci de minute pentru paraclis, biserica de lemn, fântână și curte. E o oprire pe drum, nu o destinație de zi — iar avantajul e că se află fix pe DN3B, deci nu implică niciun ocol.

De ce e biserica în stil maramureșean?

E o alegere de arhitectură, nu o tradiție locală — iar contrastul e chiar farmecul locului. Biserica de lemn, ridicată după 2003, are turlă ascuțită și acoperiș puternic înclinat, tipice nordului țării, dar se află în mijlocul câmpiei Bărăganului. Practic, turla se vede de la un kilometru într-un ținut unde nu se vede nimic altceva.

Se poate lua apă de la fântână?

Da. Fântâna din curte captează izvorul de la baza crucii, iar mulți pelerini vin special pentru asta. Adu o sticlă goală cu tine.

Ce altceva merită vizitat în zonă?

Podurile de la Cernavodă, proiectate de Anghel Saligny și inaugurate în 1895, cel mai lung pod din Europa la vremea lui. Orașul de Floci, târgul medieval dispărut unde tradiția spune că s-a născut Mihai Viteazul. Mănăstirea Hagieni, ctitorie a lui Carol I. Iar la 15 km, Călărașiul, cu grădina zoologică și Muzeul Dunării de Jos.

---

🌍 Poate vrei să citești și tu

Bărăganul are puține obiective, dar cele care există merită drumul — și le vei avea aproape numai pentru tine:

• Orașul de Floci – târgul medieval dispărut unde s-a născut Mihai Viteazul – ruinele unui centru comercial de secol XV, în plin câmp.
• Mănăstirea Hagieni – ghid complet – ctitorie a regelui Carol I, ascunsă în pustietatea Bărăganului.
• Top 13 cele mai frumoase mănăstiri din România – contextul complet pentru turismul religios.
• Mănăstirea Cernica – patru secole de istorie la marginea Bucureștiului – moaștele Sfântului Calinic și biblioteca cu peste 20.000 de volume.
• Mănăstirea Pasărea – istorie, arhitectură și informații de vizită – la 19 km de București, pe malul Lacului Pustnicu.
• Top 9 cele mai spectaculoase locuri din România – pentru contrast, celălalt capăt al listei.
• Teleleu prin România – toate destinațiile din țară, într-un singur loc.