Sus
  >  Home   >  Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia

Povesteam cum weekendul trecut am mers la Sibiu și m-am simțit foarte bine vizitând unul dintre cele mai frumoase orașe din țară. Ei bine, la dus am preferat să traversăm Valea Oltului și am putut face o mică pauză la Cozia, una dintre cele mai vechi mănăstiri din România.

Pe malul drept al Oltului, în apropierea stațiunii Călimănești, la aproximativ 20km de Râmnicu Vâlcea și 75km de Sibiu, se înalță de 650 ani cea mai de seamă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia. Este cu adevărat impresionant faptul că o biserică a rezistat vreme de atâta timp pe un drum principal de tranzit între Țara Românească și Transilvania.. dacă a rezistat anilor, războaielor, cataclismelor naturale..să sperăm că va rezista și drumului aglomerat, în special din pricina numeroaselor tiruri și autocare ce trec pe aici.

20161001_121136

Fondată în 1387 de către meșteri sârbi aduși din Moravia de către Mircea cel Bătrân, arhitectura are puternice influențe sârbești și bizantine. A fost cunoscută inițial sub numele de Mănăstirea Nucet, datorită numărului mare de nuci care erau în această zonă, însă se folosea în paralel și denumirea de Cozia, nume care se presupune că provine din turcescul ”koz” care înseamnă tot nuc. Probabil foarte mândru de ctitoria sa, voievodul a făcut donații importante către aceasta, printre care 10 sate, mori, bălți etc. Defapt, în momentul morții domnitorului Cozia era a doua cea mai bogată mănăstire din Țara Românească, după Tismana.

20161001_121406

În pronaos se află înmormântat ctitorul Mircea cel Bătrân, care a preferat acest loc în schimbul Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, asemenea înaintașilor săi. Sarcofagul de piatră este cioplit cu chipul voievodului, însă nu este cel original, din cauza numeroaselor jafuri la care a fost supusă mănăstirea în decursul secolelor. Alături de acesta se mai află și sarcofagul Teofanei, mama domnitorului Mihai Viteazul, cea care după moartea fiului s-a călugărit la Mănăstirea Cozia. În naosul Bisericii Mari se mai poate vedea pictura originală de la sfârșitul anilor 1300, care îi înfățișează pe Mircea și fiul său, Mihai, în costume de cavaleri.

20161001_121607

Pictură exterioară

Mănăstirea a fost de mai multe ori reparată și restaurată, prin intervențiilor domnitorilor Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu, Gheorghe Bibescu sau Barbu Știrbei. Domnul Neagoe Basarab a construit fântâna care astăzi îi poartă numele, iar Constantin Brâncoveanu a construit pridvorul, în celebrul stil ”brâncovenesc”, cât și chiliile cu ceardacuri.

20161001_121238

Fântâna lui Neagoe Basarab

Peste drum se mai află o aripă a mănăstirii și o biserică de cărămidă, ridicată în 1542, unde călugării se rugau atunci când erau bolnavi. De asemeni, în apropierea Mănăstirii Cozia se mai află și alte lăcașuri monahale, precum Cozia Veche, numit și Schitul Sf.Ioan (1602), Schitul Ostrov (1520), Mănăstiera Turnu (1676), ridicată de călugări care au părăsit Cozia, sau Mănăstirile Stânișoara (1747) și Cornetu (1666).

Dacă traversați Valea Oltului este păcat să nu faceți un scurt popas aici, măcar să aruncați o monedă în fântână, poate vi se îndeplinesc dorințele.

20161001_121257 20161001_121402 20161001_121420 20161001_121424 20161001_121508

postați un comentariu

eleven + 6 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.