Top 10 obiective turistice în județul Buzău – ghid complet 2026
Buzăul e județul care are ceva ce niciun alt județ românesc nu are: un geoparc internațional UNESCO. Iar cei mai mulți români care merg acolo văd un singur obiectiv din el — vulcanii noroioși — și pleacă acasă convinși că au bifat județul.
Geoparcul „Ținutul Buzăului” a intrat în rețeaua UNESCO Global Geoparks în 2022 și și-a revalidat statutul în 2026. Acoperă 18 comune din nordul județului, un teritoriu complet rural, la tranziția dintre dealuri și munți, în care rocile de la suprafață acoperă o istorie geologică de peste 70 de milioane de ani.
Ce găsești acolo, în câteva zeci de kilometri pătrați: vulcani de noroi care erup sub ochii tăi, focuri care ard din pământ de dinaintea celor mai vechi amintiri ale sătenilor, munți de sare cu peșteri săpate în ei, chihlimbar roșu care nu se găsește nicăieri altundeva în lume, biserici săpate în stâncă vechi de secole și un peisaj cu forme erozionale cărora localnicii le spun „zidurile uriașilor”.
Iar geologia explică totul. Gazele urcă de la trei kilometri adâncime și antrenează în drumul lor sare, petrol, apă și argilă — de aici vulcanii de noroi. Metanul care iese la suprafață și se aprinde — de aici focurile vii. Domurile de sare împinse spre suprafață — de aici munții de sare. E același mecanism, cu trei rezultate spectaculoase diferite.
Mai jos găsești ghidul complet: principalele obiective, informații practice, un traseu de trei zile și o listă extinsă. Important pentru 2026: geoparcul e un teritoriu rural întins, cu drumuri de calitate inegală. Mașina personală e practic obligatorie, iar unele obiective se ajung doar pe jos, după kilometri de urcuș. Planifică realist.
1. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici – peisajul selenar
E cel mai cunoscut obiectiv al județului și, pe drept, cel cu care începe orice vizită. Vulcanii Noroioși creează un peisaj care nu seamănă cu nimic altceva din România: pământ crăpat, cenușiu, fără vegetație, cu conuri mici din care iese noroi rece, în bolboroseli continue. Peisaj selenar — și cuvântul nu e exagerat, mai ales în contrast cu dealurile verzi din jur.
Cum funcționează, de fapt
Nu e vulcanism în sens clasic: noroiul e rece. Mecanismul e altul, iar cercetările Institutului de Fizică a Pământului l-au confirmat: la aproximativ trei kilometri adâncime există pungi mari de gaze. Când gazele urcă spre suprafață, antrenează în drumul lor sare, petrol, apă și argilă — iar amestecul iese la lumină sub formă de noroi.
Există două arii principale, în comune diferite: Pâclele Mari, în comuna Berca, și Pâclele Mici, în comuna Scorțoasa. Ambele au formațiuni conice clasice.
Iar în zonă mai sunt și alte manifestări, cu aspect complet diferit: fierbătorile de la Berca și de la Beciu, care nu formează conuri, ci arată mai degrabă ca niște lacuri de noroi. Merită căutate, tocmai pentru contrast.
Sfaturi practice, din experiența tuturor celor care au greșit înaintea ta:
Nu veni după ploaie. Terenul argilos devine impracticabil, iar noroiul se lipește de încălțăminte în straturi.
Încălțăminte pe care nu te superi să o murdărești. Nu există variantă în care pleci curat.
Nu te apropia de conuri și nu călca pe crustă. Pare solidă și nu e — sub ea e noroi lichid.
Cea mai bună lumină e dimineața devreme sau la apus. La prânz, terenul cenușiu se aplatizează complet în fotografii.
| 📍 Localizare | Pâclele Mari (com. Berca) și Pâclele Mici (com. Scorțoasa), ~130 km de București |
| 🕐 Program | Acces în arie naturală protejată, program sezonier la punctele amenajate (*) |
| 💰 Tarif | Taxă de acces și parcare, sume mici (*) |
| 🌋 Mecanism | Gaze de la 3 km adâncime, care antrenează sare, petrol, apă și argilă |
| 👟 Atenție | Evită după ploaie; nu călca pe crusta din jurul conurilor |
2. Focul Viu de la Terca – flăcările care ard din pământ
Dacă vulcanii noroioși sunt cel mai cunoscut obiectiv al județului, Focul Viu e cel mai spectaculos.
În apropierea satului Terca, din comuna Lopătari, flăcări naturale ard aproape neîncetat, direct din pământ. Sursa e metanul care urcă, prin fisurile scoarței, de la peste trei kilometri adâncime, iese la suprafață și se aprinde. Nimeni nu le întreține și nimeni nu știe exact de când ard — localnicii spun că sunt mai bătrâne decât cele mai vechi amintiri ale satului.
Sunt două geosituri: unul pe un deal al localității, celălalt — poate chiar mai spectaculos — chiar lângă albia unui râu.
Un avertisment onest: te așteaptă un urcuș serios. Nu e o oprire de la marginea drumului, e o drumeție. Iar flăcările sunt mult mai impresionante seara sau noaptea, când se văd cu adevărat — ziua, în plin soare, sunt aproape invizibile.
| 📍 Localizare | Sat Terca, com. Lopătari, în nordul județului |
| 🕐 Program | Acces liber, permanent |
| 💰 Tarif | Gratuit |
| 🔥 Sursa | Metan care urcă de la peste 3 km adâncime și se aprinde la suprafață |
| 🌙 Când | Seara sau noaptea — ziua, flăcările aproape nu se văd |
3. Platoul Meledic și munții de sare de la Mânzălești
Aici e partea geologiei care surprinde cel mai tare: o zonă în care sarea iese la suprafață și formează dealuri.
Pe Valea Slănicului, în zona Mânzălești–Lopătari, domurile de sare au fost împinse spre suprafață de mișcările scoarței, iar rezultatul e un peisaj în care mergi, la propriu, pe sare. Platoul Meledic e cel mai accesibil punct: un platou cu lacuri, pășuni și, dedesubt, un masiv de sare.
Grunjul de la Mânzălești e cealaltă piesă: un bloc masiv de sare ieșit la zi, vizibil de departe.
Peșterile în sare
Iar în aceste domuri s-au format peșteri — săpate de apă în sare, nu în calcar. Printre ele se află Peștera 6S, considerată a doua cea mai lungă peșteră în sare din lume.
Vestea proastă: nu se poate vizita. Sarea e extrem de instabilă, iar galeriile se modifică permanent. Au explorat-o speologii, dar nu e amenajată și nu va fi. Ce poți face e să te bucuri de aspectul de la suprafață — care e oricum destul de neobișnuit.
Un detaliu care spune mult despre locul ăsta: sarea de aici era cândva vândută în târguri și folosită la murături. Astăzi nu se mai comercializează, dar localnicii o folosesc în continuare pentru conservarea alimentelor și pentru hrănirea animalelor iarna.
| 📍 Localizare | Valea Slănicului, com. Mânzălești și Lopătari |
| 🕐 Program | Acces liber pe platou; peșterile nu sunt vizitabile |
| 💰 Tarif | Gratuit |
| 🧂 Unicat | Peștera 6S, a doua cea mai lungă peșteră în sare din lume — neamenajată |
| ⚠️ Atenție | Nu intra în peșteri fără speologi. Sarea e instabilă și galeriile se schimbă |
4. Așezările rupestre de la Aluniș, Nucu și Bozioru – bisericile din stâncă
Aceasta e partea de patrimoniu a geoparcului, și e cea mai puțin vizitată dintre toate — pe nedrept.
În zona Aluniș–Colți–Bozioru, în pereții de gresie, se află zeci de așezări rupestre: chilii, biserici și adăposturi săpate direct în stâncă. Cea mai cunoscută e Biserica din Stâncă de la Aluniș, un lăcaș de cult scobit în peretele muntelui, funcțional și astăzi.
Datarea lor rămâne o dispută între specialiști — unele ipoteze le urcă până în primele secole creștine, altele le plasează în Evul Mediu. Cert e că zona a fost, secole la rând, un important centru de viață monahală și pustnicească, iar densitatea de astfel de locuri e unică în România.
Pe drumurile din jur, spre satul Nucu, întâlnești și izvoare minerale — ciuciure, în limbajul localnicilor — de o varietate surprinzătoare de culori, mirosuri și gusturi.
Realist, despre acces: așezările rupestre nu se ajung cu mașina până la ușă. De la ultimul punct accesibil urmează poteci de munte, uneori kilometri buni. Ia încălțăminte de teren, apă și hartă offline — semnalul e slab. Iar dacă mergi cu copii mici, alege doar Alunișul, care e cel mai accesibil.
| 📍 Localizare | Com. Colți, Bozioru și Brăești, satele Aluniș și Nucu |
| 🕐 Program | Acces liber; biserica de la Aluniș e lăcaș de cult activ |
| 💰 Tarif | Gratuit, donație la biserică |
| ⛪ Unicat | Cea mai mare densitate de așezări rupestre din România |
| 🥾 Efort | Poteci de munte, kilometri pe jos. Nu e obiectiv de „coborât din mașină” |
5. Chihlimbarul de Colți – piatra care nu există nicăieri altundeva
La Colți se extrage o varietate de chihlimbar atât de particulară încât are propriul nume științific: rumanit. E un chihlimbar cu nuanțe care merg de la galben spre roșu închis și aproape negru, iar exemplarele roșii sunt printre cele mai căutate din lume de colecționari.
Muzeul Chihlimbarului de la Colți e singurul muzeu de acest fel din România și una dintre puținele instituții din Europa dedicate exclusiv acestei pietre. Expune bucăți brute, piese prelucrate și explicații despre formarea rășinii fosile, veche de zeci de milioane de ani.
Chihlimbarul de Buzău a fost exploatat industrial în secolul XIX și la începutul secolului XX, iar poveștile localnicilor despre minele vechi, despre pietrele găsite din întâmplare și despre negustorii care veneau după ele fac jumătate din farmecul vizitei.
| 📍 Localizare | Com. Colți, în inima geoparcului (~80 km de Brașov) |
| 🕐 Program | Program de muzeu, sezonier; verifică înainte (*) |
| 💰 Tarif | Bilet accesibil, reduceri pentru elevi și pensionari (*) |
| 💎 Unicat | Rumanitul — varietate de chihlimbar care nu se găsește nicăieri altundeva |
| 🧭 Combinație | Colți e și punctul de plecare spre așezările rupestre |
6. Trovanții de la Ulmet și formele erozionale ale geoparcului
Trovanții sunt concrețiuni de gresie cu forme rotunjite, bizare, care par sculptate — dar sunt rezultatul unui proces natural de cimentare a nisipului în jurul unui nucleu, urmat de erodarea rocii din jur.
Cei de la Ulmet, în comuna Bozioru, sunt printre cei mai spectaculoși din România — mai puțin cunoscuți decât cei de la Costești, din Vâlcea, dar într-un peisaj mult mai sălbatic.
Iar geoparcul e plin de astfel de forme erozionale, cărora localnicii le-au dat nume pe măsură:
- Masa lui Bucur
- Sfinxul de la Buștea
- Tronul lui Negru Vodă
- „Zidurile uriașilor” și „colții de piatră” — pereți și creste din zona Vintilă Vodă, Colți și Bozioru
Numele nu sunt de marketing turistic — sunt vechi, populare, și fac parte din felul în care oamenii locului au explicat, secole la rând, forme pe care nu aveau cum să le înțeleagă geologic.
| 📍 Localizare | Sat Ulmet, com. Bozioru; alte forme, în zona Vintilă Vodă și Colți |
| 🕐 Program | Acces liber, permanent |
| 💰 Tarif | Gratuit |
| 🪨 Ce sunt | Concrețiuni de gresie, scoase la iveală prin erodarea rocii din jur |
| 💡 Pont | Mai sălbatici și mai puțin aglomerați decât trovanții de la Costești |
7. Mănăstirea Ciolanu și Tabăra de sculptură de la Măgura
Ieșim din geoparc pentru cel mai neobișnuit obiectiv al județului: o pădure plină de sculpturi moderne, chiar lângă o mănăstire de secol XVI.
Mănăstirea Ciolanu, în comuna Tisău, e unul dintre cele mai vechi și mai importante așezăminte monahale din zonă. Iar pe dealul de deasupra, la Măgura, între 1970 și 1985 s-au desfășurat taberele naționale de sculptură în piatră — artiști din toată țara au lucrat blocuri de calcar din carierele locale, pe loc.
Rezultatul: peste 250 de sculpturi monumentale, răspândite pe deal și prin pădure, în aer liber, fără garduri și fără bilet. Le găsești printre copaci, pe pajiști, la marginea drumului. E, probabil, cel mai mare muzeu de sculptură în aer liber din România — și unul dintre cele mai puțin vizitate.
Combinația funcționează perfect pentru o jumătate de zi: mănăstirea, apoi plimbarea printre sculpturi.
| 📍 Localizare | Com. Tisău, la ~25 km de municipiul Buzău |
| 🕐 Program | Mănăstirea: acces zilnic. Tabăra de sculptură: acces liber, permanent |
| 💰 Tarif | Gratuit |
| 🗿 Unicat | Peste 250 de sculpturi monumentale în aer liber, realizate între 1970 și 1985 |
| 👨👩👧 Cu copiii | Funcționează foarte bine — spațiu de alergat și „vânătoare” de sculpturi |
8. Lacul Vulturilor și Munții Siriului – partea montană a județului
Buzăul are și munte, iar cel mai frumos punct al lui e Lacul Vulturilor, cunoscut și ca Lacul fără fund.
Se află la 1.420 de metri altitudine, în Munții Siriului, are aproximativ un hectar și o adâncime maximă de doar doi metri. Nu are izvor propriu — e alimentat exclusiv din ploi și din izvoarele de la baza grohotișului, ceea ce face ca nivelul lui să varieze mult de la un sezon la altul.
Numele vine dintr-o legendă locală despre vulturii care coborau să bea apă. Numele alternativ, „fără fund”, vine din superstiția că nimeni nu i-ar fi găsit vreodată fundul — deși are, de fapt, doi metri.
Se ajunge doar pe traseu montan, de la Siriu, cu câteva ore bune de urcuș. Nu e o plimbare de duminică. În schimb, priveliștea de sus, peste Munții Buzăului, e printre cele mai frumoase din Carpații de Curbură.
În aceeași zonă se află și Lacul Siriu, lac de acumulare accesibil cu mașina, și Cascada Pruncea (Cașoca).
| 📍 Localizare | Munții Siriului, acces din zona Siriu, nordul județului |
| 🕐 Sezon | Iunie–octombrie pentru traseul montan |
| 💰 Tarif | Gratuit |
| ⛰️ Efort | Traseu montan de câteva ore, pentru drumeți cu experiență |
| 🧭 Alternative | Lacul Siriu și Cascada Pruncea, accesibile mult mai ușor |
9. Sărata Monteoru și Balta Albă – apele terapeutice ale județului
Sărata Monteoru e stațiunea balneară a Buzăului: ape minerale sărate și iodurate, nămol terapeutic și o tradiție balneară de peste un secol. E mult mai mică decât stațiunile consacrate, dar tocmai de aceea liniștită și ieftină.
Iar numele locului are o greutate care depășește turismul: aici a fost identificată cultura Monteoru, una dintre cele mai importante culturi ale epocii bronzului din sud-estul Europei, cu așezări fortificate cercetate încă de la începutul secolului XX.
La celălalt capăt al județului, Balta Albă e un lac sărat cu nămol sapropelic, cunoscut din secolul al XIX-lea — a fost, la vremea lui, o stațiune de modă, vizitată inclusiv de personalități ale epocii. Astăzi e mult mai modestă, dar apa și nămolul sunt aceleași.
| 📍 Localizare | Sărata Monteoru (~18 km de Buzău); Balta Albă, în estul județului |
| 🕐 Sezon | Tratamente tot anul; băi în lac, vara |
| 💰 Tarif | Tarife mici pentru proceduri și acces (*) |
| 🏺 Bonus istoric | Cultura Monteoru, una dintre marile culturi ale epocii bronzului |
| 💧 Specific | Ape sărate și iodurate, nămol sapropelic |
10. Municipiul Buzău – Palatul Comunal și Parcul Crâng
Orașul e, de obicei, doar punctul de plecare spre geoparc — dar merită două-trei ore.
Palatul Comunal e clădirea emblematică: ridicat la începutul secolului XX după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, în stil eclectic, cu turn cu ceas. E sediul primăriei și una dintre cele mai frumoase clădiri administrative din sudul României.
Parcul Crâng e cel mai mare parc al orașului și, istoric, cel mai important: un fragment din vechiul codru care acoperea zona, amenajat ca parc public încă din secolul al XIX-lea. Aici se ține anual și tradiționalul Târg de Drăgaică, unul dintre cele mai vechi târguri din România.
Merită adăugate Muzeul Județean Buzău, cu secții de arheologie și etnografie, Catedrala Episcopală și, la câțiva kilometri, Casa Memorială Vasile Voiculescu, de la Pârscov — dedicată scriitorului și medicului născut acolo, autorul Povestirilor și al sonetelor închipuite.
| 📍 Localizare | Municipiul Buzău, ~110 km de București pe DN2/A2 |
| 🕐 Program | Parcul: acces liber. Muzeele: marți–duminică, luni închis (*) |
| 💰 Tarif | Parcul gratuit; muzee, bilete accesibile (*) |
| 🏛️ De văzut | Palatul Comunal, Parcul Crâng, Muzeul Județean, Catedrala Episcopală |
| 📚 În zonă | Casa Memorială Vasile Voiculescu, la Pârscov |
🏨 Rezervă cazare în județul Buzău pe Booking.com
Ai două strategii, în funcție de ce vrei să vezi. Municipiul Buzău e baza practică — hoteluri, restaurante, acces rapid la DN2. Dar dacă vii pentru geoparc, pensiunile din zona Berca, Colți sau Lopătari te scutesc de una-două ore de drum zilnic și îți dau acces la Focul Viu seara, când chiar se vede.
- ✅ Hoteluri în municipiul Buzău – bază practică, la 110 km de București
- ✅ Pensiuni în geoparc: Berca, Colți, Lopătari, Bozioru – esențiale dacă vrei Focul Viu seara
- ✅ Cazare la Sărata Monteoru – baze de tratament și complexe balneare
- ✅ Pensiuni în zona Siriu și Nehoiu – pentru partea montană a județului
- ✅ Recenzii verificate de la turiști români
🔍 Vezi cazări în Buzău → 🔍 Vezi cazări lângă Vulcanii Noroioși →
💡 Geoparcul e un teritoriu rural întins. Dacă dormi în oraș, pierzi zilnic două ore pe drum — iar Focul Viu, care se vede doar seara, devine practic imposibil de prins.
🗺️ Traseu de 3 zile în județul Buzău
Trei zile acoperă bine județul. Din București sunt aproximativ 110 kilometri până în municipiu, pe DN2/A2, cu o oră și jumătate–două ore.
Ziua 1 – Orașul și vulcanii
Dimineața – Plecare din București. Oprire în municipiul Buzău: Palatul Comunal, Parcul Crâng, Muzeul Județean. Două-trei ore.
Prânz – Masă în oraș.
După-amiaza – Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici (~35 km). Rezervă două ore și mergi spre finalul zilei, pentru lumină.
Seara – Cazare într-o pensiune din geoparc, zona Berca sau Colți.
Ziua 2 – Inima geoparcului
Dimineața – Muzeul Chihlimbarului de la Colți, apoi urcarea spre așezările rupestre de la Aluniș. Trei-patru ore, cu mers pe jos.
Prânz – Pachet, la iarbă. Oferta de restaurante în geoparc e limitată.
După-amiaza – Trovanții de la Ulmet și Platoul Meledic cu munții de sare de la Mânzălești.
Seara – Focul Viu de la Terca. Programează-l special pentru înserat — ziua nu se vede aproape deloc. Ia lanternă pentru coborâre.
Ziua 3 – Sculpturi, mănăstiri și drumul spre casă
Dimineața – Mănăstirea Ciolanu și Tabăra de sculptură de la Măgura: peste 250 de sculpturi în aer liber. Două-trei ore.
Prânz – Masă în zona Buzău sau Sărata Monteoru.
După-amiaza – Două variante, alegi una:
- Varianta balneară: Sărata Monteoru, cu apele și nămolul ei;
- Varianta montană: Lacul Siriu și Cascada Pruncea, spre nordul județului.
💡 Dacă ai o zi în plus: dedic-o traseului montan spre Lacul Vulturilor, în Munții Siriului — câteva ore de urcuș, dar cea mai frumoasă priveliște din județ.
💡 Dacă mergi cu copii mici: comprimă totul în două zile — Vulcanii Noroioși + Tabăra de sculptură de la Măgura. Așezările rupestre și Focul Viu cer kilometri pe jos și nu vor funcționa sub 9–10 ani.
❓ FAQ – Întrebări frecvente despre județul Buzău
🕐 Organizare și timp
Cât timp îmi trebuie pentru județul Buzău?
Trei zile pentru esențial — oraș, vulcani, inima geoparcului și Măgura. Cu patru–cinci zile adaugi partea montană și Lacul Vulturilor. Pentru un weekend scurt de la București, două zile ajung dacă te limitezi la vulcani, Colți și Măgura.
Ce este, de fapt, Geoparcul „Ținutul Buzăului”?
E un geoparc internațional UNESCO, intrat în rețeaua UNESCO Global Geoparks în 2022 și revalidat în 2026. Acoperă 18 comune din nordul județului — Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Brăești, Chiliile, Cănești, Colți, Cozieni, Lopătari, Mânzălești, Odăile, Pârscov, Pănătău, Scorțoasa, Sărulești, Valea Salciei și Vintilă Vodă — un teritoriu complet rural, cu o structură geologică ce acoperă peste 70 de milioane de ani de istorie. Are două intrări principale: prin Berca, dinspre București, și prin Colți, dinspre Brașov.
Am nevoie de mașină?
Da, practic obligatoriu. Geoparcul e un teritoriu rural întins, cu transport public rar și cu obiective răspândite pe zeci de kilometri. Iar de la ultimul punct accesibil cu mașina, multe obiective cer kilometri pe jos.
🌋 Fenomenele geologice
Sunt periculoși vulcanii noroioși?
Nu, dacă respecți regulile: noroiul e rece, iar erupțiile sunt mici și inofensive. Riscul real e altul — crusta din jurul conurilor pare solidă, dar sub ea e noroi lichid. Nu te apropia de conuri, nu călca în afara potecilor și nu veni după ploaie, când terenul argilos devine impracticabil.
Chiar arde focul din pământ?
Da. Flăcările de la Terca, în comuna Lopătari, sunt alimentate de metan care urcă natural de la peste trei kilometri adâncime și se aprinde la suprafață. Ard aproape neîncetat, de dinaintea celor mai vechi amintiri ale sătenilor. Mergi seara sau noaptea — ziua, în soare, aproape nu se văd. Și pregătește-te de un urcuș serios.
Se pot vizita peșterile de sare?
Nu. În domurile de sare din zona Mânzălești–Lopătari există peșteri, printre care Peștera 6S, considerată a doua cea mai lungă peșteră în sare din lume. Sarea e însă extrem de instabilă, galeriile se modifică permanent și peșterile nu sunt amenajate pentru vizitare. Ce poți vedea e aspectul de la suprafață al munților de sare, care e oricum neobișnuit.
👨👩👧 Cu familia și cu copiii
Ce funcționează cu copiii în Buzău?
Vulcanii Noroioși sunt câștigătorii clari — peisaj de altă planetă, erupții vizibile, teren de explorat. Apoi Tabăra de sculptură de la Măgura, unde căutarea celor peste 250 de sculpturi prin pădure devine un joc. Parcul Crâng din oraș funcționează pentru o pauză. Așezările rupestre, Focul Viu și Lacul Vulturilor cer însă kilometri pe jos și răbdare — nu sub 9–10 ani.
🗓️ Sezon
Care e cel mai bun sezon?
Mai–iunie și septembrie–octombrie. Primăvara și toamna, drumurile din geoparc sunt practicabile, vegetația e frumoasă, iar temperaturile permit drumețiile. Vara, zona vulcanilor devine foarte caldă și fără umbră. Iarna și după ploi abundente, o parte din drumurile comunale din geoparc devin dificile — verifică înainte.
Seria „Obiective turistice pe județe”
Articolul face parte dintr-o serie în care luăm România județ cu județ, în ordine alfabetică, cu obiectivele care merită drumul, tarife și trasee realiste. Iată celelalte județe publicate până acum:
- Top 10 obiective turistice în județul Alba — Cetatea Alba Carolina, Râpa Roșie și mănăstirile din Munții Trascău
- Top 10 obiective turistice în județul Arad — orașul de pe Mureș, cetatea în stea și podgoriile Miniș
- Top 10 obiective turistice în județul Argeș — Curtea de Argeș, Transfăgărășanul și Cetatea Poenari
- Top 10 obiective turistice în județul Bacău — Slănic Moldova, Târgu Ocna și salina de la sute de metri sub pământ
- Top 10 obiective turistice în județul Bihor — Oradea Art Nouveau, Băile Felix și Peștera Urșilor
- Top 10 obiective turistice în județul Bistrița-Năsăud — Lacul Colibița, Tinovul Mare și orașul săsesc
- Top 10 obiective turistice în județul Botoșani — Ipotești, Vorona și Moldova mai puțin umblată
- Top 10 obiective turistice în județul Brașov — Bran, Prejmer, Viscri, Rupea și Piatra Craiului
Seria continuă, județ cu județ. Dacă vrei un anume județ mai repede, spune-ne în comentarii.
🌍 Poate vrei să citești și tu
🇷🇴 Continuă turul prin România
- Top 10 obiective turistice județul Brașov – ghid complet 2026 – Bran, Prejmer, Viscri și Piatra Craiului.
- Teleleu prin România – toate destinațiile din țară, într-un singur loc.
- Top 13 cele mai frumoase mănăstiri din România – contextul complet pentru turismul religios.
- Transfăgărășan vs Transalpina vs Transrarău vs Transbucegi – comparația drumurilor alpine.
ℹ️ Înainte de călătorie
- Muzeul ASTRA Sibiu – reperul pentru muzeele etnografice românești.
- România în Schengen 2026 – ghid complet – regulile actualizate de călătorie.
Alte obiective turistice din județul Buzău:
Fierbătorile de la Berca și de la Beciu – vulcani noroioși cu aspect de lacuri, nu de conuri
Biserica din Stâncă de la Aluniș – lăcaș de cult săpat direct în piatră, funcțional și azi
Mănăstirea Poiana Mărului – comuna Bisoca, în inima geoparcului
Mănăstirea Găvanu – așezământ izolat din nordul județului
Mănăstirea Rătești – una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din țară
Casa Memorială Vasile Voiculescu, Pârscov – dedicată scriitorului și medicului născut acolo
Pădurea Lacurile Bisoca – arie protejată din geoparc, cu lacuri de baraj natural
Grunjul de la Mânzălești – bloc masiv de sare ieșit la suprafață
Masa lui Bucur, Sfinxul de la Buștea, Tronul lui Negru Vodă – forme erozionale cu nume populare
Izvoarele minerale de la Nucu – „ciuciurele”, de o mare varietate de culori și gusturi
Lacul Siriu și Cascada Pruncea (Cașoca) – partea montană, accesibilă cu mașina
Nehoiu și Valea Buzăului – zona montană dinspre Brașov
Târgul de Drăgaică – unul dintre cele mai vechi târguri din România, în Parcul Crâng
GeoGate și cele 4 centre de vizitare ale geoparcului – punctele de informare oficiale, utile la începutul vizitei
Dacă știți și alte obiective care merită vizitate din județul Buzău, vă rugăm să adăugați în comentarii.
❤️ Susține blogul
Ți-au fost utile informațiile din acest articol?
Umblu Teleleu este un blog independent, scris de o familie care chiar ajunge în locurile despre care povestește. Prețurile sunt notate pe teren, informațiile sunt verificate la fața locului, iar articolele nu sunt copiate de nicăieri.
Cel mai simplu mod de a ne ajuta să continuăm este gratuit — un like și un follow. Fiecare apreciere ne ajută să ajungem la mai mulți călători.
Îți ia cinci secunde și nu te costă nimic. Mulțumim! 🙏
