România rămâne printre codașele Uniunii Europene în ceea ce privește capacitatea de cazare turistică. Țara noastră este depășită de vecinii bulgari și unguri, dar și de alte state, mult mai mici ca suprafață, precum Cehia, țară ce are mai mult de dublul paturilor în unitățile de cazare.
La ultimul sondaj efectuat de Eurostat, România dispunea de 326.000 paturi în unitățile de cazare turistică (ce cuprind hoteluri, pensiuni, campinguri și parcuri de rulote), spre deosebire de Bulgaria (cu 328.000 paturi), Ungaria (cu 446.000 paturi) și Cehia (716.500 paturi). La polul opus în Uniunea Europeană se află Franța (5,1milioane paturi!!), Italia (4,9 milioane paturi) și Spania (3,5 milioane paturi).
Partea curioasă este că România se află în partea superioară a clasamentului în funcție de numărul unităților de cazare, cu aproximativ 7000 unități(hoteluri, hosteluri, pensiuni etc), aproape cât Bulgaria și Ungaria la un loc, însă majoritatea acestora sunt mici, cu foarte puține locuri de cazare.
Acesta este poate un motiv pentru numărul mic de turiști străini care ajung în România, alături de condițiile sub standardele din Occident. Peste 75% dintre unitățile de cazare au 3* sau mai puțin și doar un procent de aproximativ 4% îl reprezintă hotelurile de 5*. De exemplu, în anul 2014 eram pe ultimul loc în Uniunea Europeană la gradul de ocupare al unităților de cazare, cu doar 24,9%, în timp ce liderul Malta avea un procent de 57,1%. Este adevărat, în ultimii 4 ani numărul de turiști străini a fost într-o continuă creștere, însă suntem încă departe de potențialul pe care țara noastră îl are.
La nivelul țării, județul Brașov dispune de cele mai multe unități de cazare (aprox.900), urmând Constanța și Harghita. În schimb, după numărul de paturi, Constanța domină categoric, cu peste 25% din totalul țării, urmată la mare distanță de Brașov, București, Prahova și Vâlcea.
Din punct de vedere al numărului de turiști, Bucureștiul atrage cel mai mare număr de vizitatori străini, urmat de marile orașe din Transilvania, de Constanța, iar mai apoi de Bucovina, Maramureș și Delta Dunării.