Sus
  >  Home   >  Cea mai PROASTĂ cazare avută: Pensiunea Zamolxe – Sarmizegetusa!
pensiunea zamolxe

Am început să povestesc despre mini-circuitul făcut prin Transilvania, de doar 4 zile, începând cu vizita prin Cluj, după care a urmat experiența avută la Peștera Scărișoara, unde am văzut cel mai mare ghețar subteran din lume! Ultima noapte de cazare a fost programată în județul Hunedoara, unde aveam ceva treabă, dar și câteva obiective turistice în plan.

După ce ne-am terminat treaba am făcut un scurt popas în Deva, unde nu am vizitat nimic, doar am luat prânzul, după care am mers spre cazarea din Sarmizegetusa. Comuna Sarmizegetusa, de lângă Hațeg, nu este fosta capitală a dacilor lui Decebal, aceasta fiind localizată în Munții Orăștiei, însă mai sunt vizibile ruinele Ulpiei Traiana, colonia întemeiată de romani după cucerirea din 106, ce avea să devină capitală a provinciei romane Dacia.

Am trecut pe lângă situl arheologic, îndreptându-ne spre cazare, urmând să facem și noi o vizită până la înserat, dacă ploaia avea de gând să facă o pauză. Însă, ajunși la cazare, ne-a cam pierit cheful de tot. Nu sunt genul pretențios, care să se cazeze doar la multe stele, sau să facă nazuri dacă scârțâie puțin patul sau dacă TV-ul nu se vede lacrimă.  Am mai găsit un duș stricat, am mai rămas fără curent câteva ore, sau am mai dat cu capul de tavan, când eram cazat la mansardă, însă nu am anulat vreodată rezervarea. De obicei, prin țară, mă cazez la pensiuni sau hoteluri de mijloc, de 80-100 lei/camera/noapte, deci departe de vreun lux.

După cum spuneam, am ajuns la cazare, Pensiunea Zamolxe din Sarmizegetusa, unde făcusem rezervarea în urmă cu vreo 2 săptămâni. Din start am sesizat că nu vorbim de o pensiune clasică, ci de mai multe încăperi împrăștiate în curtea respectivă. Nicio problemă până aici, din contră, chiar interesant conceptul, dacă este făcut cu bun gust. Am parcat mașina lângă rulotele și corturile campate în fundul curții și am mers să caut recepția.

În drumul spre recepție mi-a sărit în ochi o încăpere lungă, din lemn, cu mai multe uși, dintre care prima, din lemn și parțial distrusă de timp, era întredeschisă și făcea vizibil dezastrul din interior. Am sperat că nu o să fim cazați în așa ceva și am continuat drumul spre recepție. Indicatoarele mă trimiteau prin spatele clădirii principale, unde am găsit două doamne, puse pe treabă, spălau hainele. Am trecut pe sub rufele puse deja la uscat și puțin stânjenit m-am prezentat și le-am spus că am rezervare.

După 2-3 minute de nelămurire, în care patroana mă tot interoga prin ce site am rezervat, cum și de ce, a luat 2 chei și mi-a spus să o urmez spre șură, unde se află prima cameră. Să fiu cazat în șură nu sună tocmai bine, dar am zis că trebuie să fie ceva deosebit, frumos transformat și decorat, curat, pentru că era cea mai scumpă cazare din această mini vacanță, cu 100lei/noapte/camera.

S-a dovedit că șura era chiar clădirea din lemn care ne atrăsese atenția, însă nu era chiar la ușa ruptă, din lemn, ci următoarea, una din termopan, însă încuiată jos cu un lacăt. Am intrat în „camera” oprită special pentru noi (mneh..),în care am găsit vreo 15 paturi, împărțite pe două nivele. Părinții s-au cam speriat când au văzut interiorul, Sorina la fel și nici eu nu am fost prea încântat, dar am oprit totuși camera pentru noi. Am dat un tur, jos erau 7-8 paturi, ca de armată, cu un mini-TV, toate încadrate în pereții de lemn ai fostei șure.

zalmoxe sarmizegetusa

Cazarea în șură ( Pensiunea Zamolxe )

La etaj, pentru că nu erau suficiente paturi, au mai fost adăugate încă 7-8, încât mă simțeam mai mult ca într-o debara în care erau depozitate paturile extra, de rezervă. De asemenea, la etaj era și un fel de living, cu un alt TV și o canapea + fotolii. Problema este că dintre toate paturile, nici unul nu părea în regulă să doarmă 2 persoane. În plus, baia arăta dezastruos, colacul de la toaletă era rupt și lăsat așa, apa de la duș curgea direct pe gresie, fără să existe o cabină și că vorbim de apă, după 4-5 minute de așteptat, apa caldă nu și-a făcut apariția. Dacă aveai curaj să faci baie cu apa rece, puteai să folosești săpunul utilizat deja și lăsat în baie pentru următorul client + prosoapele cu urme de rugină pe ele.

are cineva idee cât costă un colac de W.C? Pensiunea Zamolxe

Încântați nevoie mare, am mers să vedem și camera părinților, într-o altă clădire, cameră normală, cu un singur pat, mult mai ok decât a noastră, însă la fel de neîngrijită, cu perdele execrabile, telecomandă stricată, dar măcar aveau apă caldă. Sub această clădire exista un spațiu, unde foarte probabil animăluțe rozătoare aveau cazare, simțindu-se în încăpere un miros puternic, specific.

Atunci a fost clar că trebuie să caut altă variantă în zonă, disponibilă și care să ne primească cu bichonii, iar în 5 minute eram cu bagajele înapoi în mașină, pornind spre ieșirea din Hațeg, în Sântămăria Orlea, Pensiunea La Moșie. Aici, pentru doar 20lei în plus am găsit exact opusul, una dintre cele mai interesante cazări la care am fost în România, situată chiar vis-a-vis de biserica din sec.XIII. Chiar dacă televizorul din camera noastră nu a funcționat (ne-au scăzut 20 lei pentru asta), restul a fost superb!

Țin să precizez că articolul nu este realizat nici ca reclamă pentru Pensiunea La Moșie, nici pentru a leza Pensiunea Zamolxe. Gazdele au fost în regulă, ne-au întâmpinat bine, însă condițiile au fost mult sub așteptări (mai ales pentru tariful de 100 lei/camera), deși notele pe booking și recenziile sunt foarte bune. Este o simplă părere, subiectivă, pe baza celor întâlnite la fața locului. Îmi pare rău că nu am făcut mai multe poze, însă chiar nu aveam starea necesară!

Dacă veneam la Pensiunea Zamolxe în urmă cu 10-15 ani, alături de un grup de prieteni, puși pe distracție, poate camera de 15 locuri era perfectă, dar nu pentru un cuplu!! Și nu la prețul acesta, cu așa condiții!

Curtea Pensiunii La Moșie

Comments:

  • Catalin

    1 septembrie 2018

    Pensiunea nu este destinată celor obișnuiți cu un anumit nivel de lux. Am fost de 2 ori la pensiunea Zamolxe, dar e adevărat că ne-am cazat exact în aceeași camer, neștiind condițiile din restul pensiunii. Pe noi ne-a surprins plăcut spațiul verde incredibil de mare si aerul bătrânesc, gen casa bunicilor de la țară. Clădirile sunt vechi, dușumeaua si ușile scartaie, dar cred că asta da un aer de autentic pensiunii. La ora la care scriu asta, tocmai îmi petrec ultima zi aici, dar până ieri a fost cazat aici un grup numeros de olandezi, plus multi alti turiști romani. Dacă nu aveam rezervare, nu stiu daca aveam loc aici. Pentru mine este o pensiune super, în care as reveni cu mare placere. Probabil că și eu sunt subiectiv ?

    reply...

postați un comentariu

sixteen − eleven =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.