Muzeul Theodor Aman București – Ghid Complet 2026: Prima Casă-Atelier de Artist din România

Frumoasa zi de duminică, începută cu vizita la Muzeul Țăranului Român, iar mai apoi la Biserica Mavrogheni, avea să continue într-un mod cel puțin la fel de plăcut.

Pornind în jos, pe Calea Victoriei, transformată în stradă pietonală pentru weekend, am descoperit niște comori la care nu mă așteptam. Să fiu sincer, credeam că am văzut mare parte din ce are orașul de oferit. Dar într-o scurtă plimbare însă am reușit să descopăr locuri fantastice, oarecum din întâmplare.

Văd la un moment dat semnul ce indica Palatul Ceasianu Racoviță. Îl mai văzusem de multe ori, dar niciodată nu l-am urmat. Acum timpul era de partea mea. Părăsesc Calea Victoriei și intru pe Str. C.A.Rosetti. Palatul pe care îl căutam era imediat pe partea stângă. Văd Artmark și realizez că am ascultat recent un podcast despre casa de licitații Artmark.
Dar până să intru în palat, observ peste drum o clădire superbă. Nu sunt mare cunoscător de artă, sau de arhitectură, dar și ca neinițiat fațada clădirii respective te atrage, măcar să te uiți câteva clipe mai atent. Când mă apropii, mare surpriză: Muzeul Theodor Aman.

Sunt câteva muzee, în special de artă și care memoriale, pe care le aveam în plan pentru o vizită, dar nu știam cu exactitate pe unde se află. Muzeul Theodor Aman pur și simplu mi s-a arătat.
Și am lăsat Artmarkul și Palatul Cesianu Racoviță să mă mai aștepte câteva minute, până îl vizitez pe Domnul Aman.

🆕 Atenție 2026 – Expoziție temporară EVENIMENT: Muzeul Municipiului București a deschis pe 6 februarie 2026 expoziția „AMAN – LINIE, PUNCT. Theodor Aman – desenator„, deschisă publicului până pe 6 noiembrie 2026. Este o ocazie unică de a vedea desenele rar expuse ale artistului – schițe pregătitoare, studii, variante grafice – considerate prea fragile pentru expunere permanentă. Dacă plănuiești o vizită oricând în 2026, această expoziție merită inclusă în plan.

Cine a fost Theodor Aman

Grafician, pedagog, academician, întemeietor al primelor școli de arte frumoase românești, cofondator al Ateneului Român și unul dintre cei mai importanți pictori pe care i-a avut România.

Născut în familie de boieri bogați, nu a avut vreodată grija zilei de mâine, însă cu toate acestea a studiat și a încercat non stop să se autodepășească.

Urmează cursurile Școlii Centrale din Craiova, unde studiază pictura cu profesorul Constantin Lecca, după care se înscrie la cursurile Colegiului Sf. Sava din București. În cele din urmă, se stabilește timp de 7 ani la Paris, unde are mai mulți profesori iluștri.

Revenit în țară, este cofondator, alături de Gherghe Tattarescu a Școlii de Arte Frumoase din București.

De la Câmpulung-Muscel la Paris și înapoi – povestea unei vieți de artist

Pentru a înțelege cu adevărat Muzeul Theodor Aman, trebuie să cunoști câteva detalii care nu apar pe panoul de la intrare. Biografia lui te ajută să privești fiecare cameră cu altă atenție.

Anii de început (1831-1850) Theodor Aman s-a născut pe 20 martie 1831 în Câmpulung-Muscel, în județul Argeș, într-o familie de boieri olteni cu rădăcini la Craiova. Tatăl său, Dimitrie Aman, era un mare comerciant și diplomat, iar familia stătea bine financiar – un detaliu esențial care i-a permis fiului să-și urmeze pasiunea fără presiunea câștigului zilei. A studiat la Școala Centrală din Craiova, unde profesorul Constantin Lecca i-a observat primul talentul plastic, apoi la Colegiul Sf. Sava din București.

Parisul – cei mai importanți 7 ani (1850-1857) La 19 ani pleacă la Paris, capitala mondială a artelor în acea perioadă. Studiază la Școala de Arte Frumoase (École des Beaux-Arts) sub îndrumarea unor profesori legendari: Michel Martin Drolling și mai apoi François-Édouard Picot. Aici se formează în spiritul academismului francez, dar începe să exploreze și gravura în acvaforte – tehnică pe care o va promova ulterior în România. La Salon des Artistes din Paris, lucrările sale sunt acceptate și remarcate. Va sta 7 ani plini la Paris, perioadă în care călătorește și prin Italia.

Întoarcerea triumfală (1857-1869) Revine în România cu o nouă viziune asupra artei. În 1864, alături de Gheorghe Tattarescu, fondează prima Școală de Arte Frumoase din București – un moment fundamental pentru cultura română. Va fi profesor și director al acestei instituții peste 30 de ani. În același timp, pictează compoziții istorice mari care marchează imaginarul colectiv: „Bătălia de la Călugăreni”, „Vlad Țepeș și solii turci”, „Hora Unirii la Craiova”, „Cuza descinzând la Mavrogheni”. Devine pictorul oficial al noului stat român.

Casa-atelier (1869-1891) Începe construcția casei pe Str. C.A. Rosetti în 1868-1869. O concepe el însuși – plan, decorațiuni, mobilier, picturi murale, vitralii. Trăiește aici împreună cu soția sa, Ana Aman, până la moartea sa, pe 19 august 1891. În aceste decenii devine și cofondator al Ateneului Român (1865) și membru fondator al Academiei Române.

Moștenirea Dincolo de operă, Theodor Aman a lăsat două moșteniri instituționale fundamentale: Școala de Arte Frumoase (azi Universitatea Națională de Arte din București) și acest muzeu, prima casă-atelier de artist transformată în muzeu din România.

Casa Memorială Theodor Aman

În anul 1869 construiește o casă-atelier unică în peisajul bucureștean. Construcția modernă, devine rapid un etalon pentru protipendada capitalei. Un nume despre care aminteam în articolul precedent, Alexandru Tzigara-Samurcaș – fondatorul Muzeului Țăranului Român, spunea că „Atelierul său era singurul centru artistic în care se aduna elita bucureșteană a timpului.”

Artistul și-a pus toata priceperea și talentul, realizând atât schița proiectului, dar și multe dintre decorațiuni. La decorația exterioară a colaborat cu sculptorul Karl Storck, iar la interior pictura murală, vitraliile, tavanele, lambriurile și sculpturile de pe mobilier, sunt toate opera lui Theodor Aman.

Devenită una dintre cele mai frumoase reședințe din Capitală, este din fericire și printre puținele care nu au suferit modificări în decursul timpului.

Aici avea să locuiască și să lucreze până la finalul vieții, în 1891. Din dorința artistului, în anul 1904 soția sa Ana cedează statului locuința, colecția de picturi, instrumentele, iar 4 ani mai târziu, la 16 iunie 1908 se inaugurează Muzeul Theodor Aman, unul dintre primele muzee din București.

Colecția muzeului include 165 de lucrări de pictură pe pânză, sau pe panouri din lemn. La acestea se adaugă lucrări de gravură, dar și mai multe sculpturi.

La exterior, pe fațata muzeului, atrag atenția în mod special două sculpturi, lucrate chiar de artist. Acestea îi înfățișează pe Michelangelo și Leonardo da Vinci.

Arhitectura casei – un manifest artistic în piatră, lemn și culoare

Mulți vizitatori intră în Muzeul Aman așteptându-se la o casă-muzeu obișnuită – pereți, tablouri, panouri informative. Realitatea este complet diferită: clădirea în sine este opera de artă cea mai mare a lui Theodor Aman.

Construcția (1868-1876) Lucrările au început în 1868 după proiectele realizate chiar de Aman, iar antreprenorul Fr. Hartmann a fost cel care le-a transpus tehnic. Casa a fost finalizată complet abia în 1876 – aproape 8 ani de muncă, dintre care multă parte cu artistul însuși implicat în detaliile decorative.

Stilul – mix neoclasic, renascentist, neogotic Aman nu s-a limitat la un singur stil, ci a construit ce voia el – un manifest personal. Fațadele nordică și estică au elemente neoclasice și renascentiste evidente: simetrie, frontoane, ferestre rectangulare, ornamente florale. În contrast, atelierul de pictură (cea mai impresionantă cameră a casei) este în stil neogotic, cu boltă, ferestre înalte și o atmosferă de catedrală a artei.

Sculpturile lui Karl Storck Karl Storck (1826-1887) a fost cel mai important sculptor german stabilit în România în secolul al XIX-lea, fondator al unei dinastii de sculptori (familia Storck). Pe fațadă, busturile pe care le vezi când te apropii sunt opera comună: sculpturile lui Michelangelo și Leonardo da Vinci au fost lucrate de Aman însuși, dar Storck a contribuit la întreaga decorație exterioară. E genul de detaliu care te pune pe gânduri – un pictor care sculptează două dintre cele mai complicate portrete sculpturale din istoria artei.

Atelierul – inima casei Pe etajul superior, atelierul de pictură este camera-vedetă a vizitei. Aici Aman a lucrat aproape 22 de ani, iar lumina de nord-est cade exact cum trebuie pe șevalet. Decorațiunile sunt extraordinare: lambriuri sculptate manual cu motive vegetale și inițialele artistului, ferestre înalte, picturi murale pe tavan și pereți, chiar și ușile au decorațiuni picturale aplicate. Storck a colaborat la sculpturile mobilierului, dar majoritatea pieselor sunt concepute de Aman.

Mobilierul – semnătură personală Multe dintre piese (mese, scaune, dulapuri, biblioteca, console) au fost concepute de Aman însuși și executate de meșteri buni ai vremii. Stilul reflectă gustul sec. al XIX-lea, cu detalii vegetale, profilaturi bogate, intarsii. Biblioteca, în special, este o capodoperă – conține o parte din cărțile artistului, păstrate intact de la 1904.

Restaurarea 2005-2010 Casa a fost restaurată complet în perioada 2005-2010, sub coordonarea Muzeului Municipiului București, cu fonduri pentru patrimoniu. S-au consolidat structurile, s-au curățat picturile murale, s-au refăcut elementele decorative deteriorate. Astăzi clădirea arată practic ca în vremea lui Aman.

Ce să nu ratezi în vizită – top piese din colecție

Patrimoniul muzeului depășește 1.000 de piese, dar dacă ai puțin timp, iată ce nu trebuie să ratezi:

1. Atelierul de pictură (etajul superior) Cea mai spectaculoasă cameră. Așa cum era când lucra Aman: șevalet în lumina de nord-est, instrumentele aranjate, paleta cu culorile uscate, presa pentru gravură adusă tocmai de la Paris în 1872. Te oprește din mers.

2. „Cei trei frați Aman” Portret de familie pictat în Paris (1858), unul dintre cele mai personale tablouri ale colecției. Îi înfățișează pe Theodor și frații săi, în stil academic francez impecabil.

3. Compozițiile istorice Aman a fost primul pictor român care a abordat scena de bătălie și portretul istoric. În colecție găsești schițe și variante pentru „Bătălia de la Călugăreni”, „Vlad Țepeș și solii turci”, „Hora Unirii la Craiova” și „Cuza descinzând la Mavrogheni” – picturile mari finalizate sunt astăzi la Muzeul Național de Artă al României.

4. Scenele de gen Paradoxal, cele mai puțin promovate, dar mai fascinante piese istoric vorbind. Aman a pictat „Atelierul artistului”, reuniunile mondene, scenele orientale, scenele citadine bucureștene. Sunt adevărate documente de epocă – moda, mobila, atmosfera Bucureștiului din a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

5. Gravurile în acvaforte Aman a fost unul dintre primii gravori români. Tehnica acvaforte (acid pe placă de cupru) o adusese din Paris și a perfecționat-o decenii. Multe sunt scene cu cai – pasiunea lui personală.

6. Nudurile Surpriza muzeului. Aman a fost primul artist român care a pictat nuduri, înaintea lui Nicolae Grigorescu – un detaliu care îți spune mult despre cât de îndrăzneț era pentru epoca sa.

7. Costumele și obiectele orientale Șalvari, fes, mantale de cadână, narghilea, ciubuc, vase orientale – nu sunt doar suveniruri turistice ale unui artist boiereș, sunt modele pe care le folosea pentru pânzele cu scene orientale. Multe le poți recunoaște în picturile expuse alături.

8. Biblioteca Adesea trecută cu vederea – o piesă de mobilier sculptată chiar de Aman, conținând o parte din cărțile sale personale, lăsate acolo de Ana Aman în 1904. Sunt cărți în franceză, italiană, germană – limbile artei pe care le stăpânea.

9. Vitraliile Lumina filtrată prin vitraliile concepute de Aman dă camerelor o atmosferă cu totul aparte, mai ales după-amiaza târziu. Vitraliile sunt unul dintre cele mai puțin promovate puncte forte ale muzeului.

🆕 Expoziție eveniment 2026 – „AMAN – LINIE, PUNCT. Theodor Aman – desenator”

Dacă vrei un motiv în plus să mergi la muzeu în 2026, l-am găsit eu pentru tine. Pe 6 februarie 2026 s-a deschis una dintre cele mai interesante expoziții ale anului, care va fi accesibilă publicului până pe 6 noiembrie 2026.

Ce este special Desenele lui Theodor Aman sunt printre cele mai fragile piese ale patrimoniului – hârtia veche de 130-150 de ani nu suportă lumina permanentă, umiditatea schimbătoare sau manipularea repetată. De asta sunt rar expuse. Expoziția adună acum, după luni de pregătire conservatoristică, sute de schițe și studii ascunse de regulă în depozitele muzeului.

Ce vezi

• Schițe fugare – note vizuale făcute pe stradă, în călătorii, la cafenea, pentru a fixa o expresie sau o mișcare
• Studii pregătitoare pentru tablouri celebre – vezi cum gândea Aman compoziția „Bătăliei de la Călugăreni” sau „Hora Unirii”
• Variante grafice – aceeași temă tratată diferit, în 3-4 versiuni
• Desene anatomice – studii de mâini, picioare, expresii faciale
• Caricaturi și schițe ironice – fațeta jucăușă a artistului, rar expusă

De ce contează Vezi procesul, nu doar rezultatul. Înțelegi cum se construiește o operă în secolul al XIX-lea. Pentru pasionații de artă, e o ocazie irepetabilă. Pentru turistul ocazional, e un context fascinant care îmbogățește vizita la muzeul propriu-zis.

Includere în bilet Expoziția este accesibilă cu biletul standard de muzeu (15,4 lei adult). Nu plătești suplimentar.

Vizită la Casa Memorială Theodor Aman

Adresa: Str. C.A. Rosetti, nr. 8 (aproape de Calea Victoriei, în spatele Bibliotecii Centrale Universitare)

Program 2026: miercuri – duminică, orele 10:00 – 18:00 (ultima intrare 17:30). Luni și marți: închis.

Tarife 2026 (actualizate):

• 20 lei – bilet întreg adult
• 10 lei – bilet redus (pensionari, militari, elevi, studenți, grupuri organizate)
• Gratuit – copii sub 7 ani, persoane cu dizabilități și însoțitor

Bilete online: booktes.com/bilet/muzeul-theodor-aman 🆕 Web: muzeulbucurestiului.ro

Cum ajungi la Muzeul Theodor Aman

Muzeul are una dintre cele mai bune locații din București – chiar în inima orașului, la 2 minute de Calea Victoriei.

Cu metroul (recomandare):

• Stația Universitate (M2) – 5-7 minute de mers pe jos. Ieși la suprafață, urmezi Bd. Regina Elisabeta spre vest, apoi virezi pe Calea Victoriei spre nord, iar pe stânga este Str. C.A. Rosetti
• Stația Piața Romană (M2) – 5 minute de mers pe jos
• Stația Piața Victoriei (M1, M2) – 12-15 minute pe jos, dacă vrei să combini cu o plimbare pe Calea Victoriei

Cu autobuzul:

• Liniile 122, 137, 138, 268 – stația „Universitate” sau „Sala Palatului”
• Liniile 101, 122, 138, 168, 268, 300, 311, 336 opresc în zona Pieței Victoriei

Cu mașina:

• Strada C.A. Rosetti are sistem de parcare cu plată (StratParking)
• Alternativ, parcările Sala Palatului, Calea Victoriei sau ATEN (subterană la Piața Victoriei)
• Tarif: 5-10 lei/oră în funcție de zonă

Cu Bolt/Uber:

• „Muzeul Theodor Aman” sau „C.A. Rosetti 8″ – orice șofer cunoaște adresa
• Cost mediu din zona de centru: 10-20 lei

Sfat din experiență: weekend-ul Calea Victoriei e zonă pietonală – vino pe jos de la Piața Victoriei, e o plimbare de 15 minute prin cele mai frumoase clădiri ale Bucureștiului. Combinația „plimbare pe Calea Victoriei + Muzeul Aman + cafea în zonă” este un mini-itinerariu cultural perfect.

Ce poți combina cu vizita la Muzeul Aman – itinerariu cultural pe Calea Victoriei

Una dintre cele mai mari avantaje ale Muzeului Aman este poziționarea. Pe o rază de 500 metri, ai cele mai importante muzee și clădiri istorice din București:

Imediat lângă (5 minute pe jos):

• Palatul Cesianu Racoviță – Casa de Licitații Artmark (chiar peste drum) – clădire spectaculoasă, expoziții temporare gratuite, magazin de artă
• Biblioteca Centrală Universitară Carol I – arhitectură superbă, deschisă publicului
• Palatul Sturdza și Palatul Cantacuzino – clădiri istorice de pe Calea Victoriei

La 10 minute pe jos:

• Muzeul Național de Artă al României – fostul Palat Regal, cu spațiile istorice și colecțiile naționale
• Ateneul Român – simbolul culturii românești, al cărui co-fondator a fost chiar Aman
• Piața Revoluției – cu Memorialul Renașterii, fostul sediu al Comitetului Central
• Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) – Tezaurul de la Pietroasele, replica Columnei lui Traian
• Biserica Kretzulescu – ctitorie din 1722

La 15-20 minute pe jos:

• Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino) – pe Calea Victoriei
• Muzeul Colecțiilor de Artă
• Centrul Vechi (Lipscani) – pentru un prânz după muzee

Itinerariu sugerat de jumătate de zi:

10:00 – Muzeul Theodor Aman (60-90 minute) 11:30 – Palatul Cesianu Racoviță / Artmark (30 minute) 12:00 – Plimbare pe Calea Victoriei spre Piața Revoluției (15 minute) 12:15 – Muzeul Național de Artă (90 minute) 14:00 – Prânz în Centrul Vechi sau pe Calea Victoriei

Sfaturi practice pentru vizita ta

• Mergi în zile lucrătoare – muzeul este liniștit miercuri-vineri, ai casa aproape pentru tine. Sâmbăta-duminica vin grupuri și e mai aglomerat
• Cumpără biletele online pentru weekend – platforma booktes.com te scutește de coadă la casa de bilete
• Ia ghidaj pentru prima vizită – nu există prea multe panouri informative scrise, iar ghidul muzeului (de obicei un istoric de artă, cum este doamna Greta Șuteu, muzeograf cu lucrări academice despre Aman) îți schimbă complet experiența
• Dedică minim 60 de minute – muzeul pare mic la prima vedere, dar fiecare cameră are detalii. Nu fă turul în 20 de minute
• Atenție la lumina naturală – cea mai bună perioadă pentru vizită este după-amiaza (15:00-17:00), când lumina pătrunde prin vitraliile concepute de Aman, dând camerelor atmosfera autentică Belle Époque
• Plata cu card sau cash – ambele opțiuni funcționează la casa de bilete
• Fotografii fără bliț – chiar și cu taxa foto plătită, blițul este interzis pentru a proteja picturile. Setează-ți telefonul în modul „fără bliț”
• Cu copii – muzeul are o stație interactivă pentru copii, realizată de Asociația DaDeCe în cadrul proiectului „Activează arta”. Cei mici primesc căști și cărți cu obiecte din muzeu, ascultând povești spuse de obiectele expuse. Funcționează gratuit pentru orice copil cu bilet de muzeu
• Vârsta recomandată pentru copii: 7-14 ani este publicul ideal. Mai mici se vor plictisi în 15 minute
• Combinare cu Artmark – după muzeu, traversează strada și intră la Artmark (Palatul Cesianu Racoviță). De obicei au expoziții temporare gratuite
• Aniversări speciale: pe 20 martie (ziua nașterii lui Aman, 1831) și pe 19 august (data morții, 1891) muzeul organizează evenimente comemorative – conferințe, lecturi, concerte. Verifică pagina de Facebook „Muzeul Theodor Aman”

Unde te cazezi dacă vii din provincie

Pentru cei din afara Bucureștiului care vor să facă un weekend cultural pe Calea Victoriei, cazarea în zona centrală este ideală – Muzeul Aman e la 5-15 minute de mers pe jos de majoritatea hotelurilor centrale:

• Hoteluri 5 stele pe Calea Victoriei – Athénée Palace Hilton, Radisson Blu, Continental Forum
• Hoteluri 4 stele în zona Pieței Universității/Romană – Capitol, NH Bucharest, Capital Plaza
• Hoteluri boutique în Centrul Vechi – la 10-15 minute de muzeu, atmosferă autentică
• Apartamente private în zona centrală – soluție economică, multă ofertă pe Booking
• Hoteluri la Piața Romană – Sheraton, Athenee Palace Hilton – la 10 minute pe jos

Bucureștiul are linia M2 (albastra) care leagă tot centrul – orice cazare pe această linie te aduce la Muzeul Aman în 10-20 minute.

Întrebări frecvente despre Muzeul Theodor Aman

1. Care este programul de vizitare în 2026? Miercuri – duminică, 10:00 – 18:00 (ultima intrare la 17:30). Luni și marți: închis.

2. Cât costă biletul? 20 lei adult întreg. 10 lei redus (pensionari, militari, elevi, studenți, grupuri organizate). Copii sub 7 ani – gratuit.

3. Pot cumpăra biletele online? Da, pe platforma booktes.com (caută „Muzeul Theodor Aman”). Recomandat pentru weekend, când casa de bilete are coadă.

4. Cât timp îmi ia vizita? 45-60 minute fără ghidaj. 90 minute cu ghidaj. Pentru o vizită aprofundată cu studierea picturilor – 2 ore.

5. Există ghidaj? Da. Pentru prima vizită este foarte recomandat. Întreabă la casa de bilete despre disponibilitatea unui ghid de muzeu (de obicei istoric de artă).

6. E accesibil pentru persoane cu mobilitate redusă? Parțial. Casa are scări la intrare și are 2 nivele cu scări intermediare. Recomandare: contactează muzeul în avans pentru asistență.

7. Pot intra cu cărucior pentru bebeluș? Cu dificultate. Treptele de la intrare și camerele relativ mici fac vizita complicată cu cărucior. Recomandat: ia copilul în brațe sau lasă căruciorul la intrare.

8. Pot face poze? Da, cu plata taxei foto de 24,2 lei. Fotografierea se face fără bliț, pentru a proteja picturile. Înregistrarea video se face tot cu această taxă.

9. Există magazin de suveniruri? Da, un mic spațiu la casa de bilete cu reproduceri ale unor lucrări, cărți despre Aman și suveniruri tematice.

10. Care este expoziția temporară din 2026? „AMAN – LINIE, PUNCT. Theodor Aman – desenator”, deschisă pe 6 februarie 2026 și accesibilă publicului până pe 6 noiembrie 2026. Acces inclus în biletul standard.

11. Se organizează evenimente speciale? Da. La aniversările zilei de naștere (20 martie 1831) și a morții (19 august 1891), plus la zile internaționale ale muzeelor. Verifică pagina de Facebook a muzeului.

12. Ce nu trebuie să ratez? Atelierul de pictură de la etaj, busturile lui Michelangelo și Leonardo de pe fațadă, vitraliile, biblioteca, picturile cu scene istorice și (în 2026) expoziția temporară cu desenele.

13. Se poate combina vizita cu Casa Memorială Tudor Arghezi sau Bacovia? Sunt în zone diferite ale Bucureștiului. Pentru un itinerariu de case memoriale: Aman (centru) → Cimitirul Bellu → Bacovia (Berceni) → Arghezi (Mărțișor). E un weekend întreg, dar foarte recompensant.

14. Există parcare? Pe Strada C.A. Rosetti se parchează cu plată (StratParking). Alternative: parcările Sala Palatului, ATEN, Calea Victoriei.

15. Care e cel mai apropiat metrou? Universitate (M2), 5-7 minute pe jos.

Dacă plănuiești o zi culturală în București sau ești pasionat de muzee și istoria artei, iată câteva ghiduri complete care te-ar putea inspira:

Muzee și case memoriale din București:

1. Muzeul Național de Artă al României – bijuteria de pe Calea Victoriei | Ghid 2026 – la 10 minute pe jos de Aman, fostul Palat Regal cu cele mai importante colecții de artă românească
2. Casa Memorială „George și Agatha Bacovia” – Ghid 2026 – căsuța din Berceni unde a trăit poetul „Plumbului” între 1933 și 1957
3. Muzeul Național al Țăranului Român – Ghid de vizitare – muzeul cu care am început ziua, spectaculos pentru cultura tradițională românească
4. Casa Memorială „Tudor Arghezi” – „Mărțișor” – a doua casă memorială din zona Berceni, deschisă în 1974
5. Muzeul Fotbalului București – Ghid 2026 – primul muzeu de fotbal din România, în Centrul Vechi, cu tricouri Hagi, Maradona și Ronaldo

Plimbări și locuri de vizitat în București:

6. Plimbare pe Calea Victoriei – obiective și clădiri istorice – traseul cultural complet pe cea mai frumoasă stradă a capitalei, ideal de combinat cu Muzeul Aman
7. Top 9 Locuri preferate din București – topul personal după 13 ani de plimbări prin oraș
8. Mănăstirea Mihai Vodă – Ctitoria lui Mihai Viteazul – povestea ctitoriei strămutate în 1985, una dintre cele mai vechi clădiri din București
9. Palatul Cesianu Racoviță – Casa de Licitații Artmark – chiar peste drum de Muzeul Aman, completare perfectă pentru o jumătate de zi de artă