Peștera Scărișoara – Minunea de gheață a Munților Apuseni

Zilele trecute am fugit de ploaia din sud și m-am refugiat într-o zonă foarte dragă mie, realizând un scurt traseu prin Transilvania. Am fost mai mult cu treabă, deci nu am reușit să vizitez foarte multe atracții, însă peisajul este oricum încântător și te relaxează chiar dacă îl admiri mai mult din mașină.

Prima oprire, joi seara, a fost la câțiva kilometri distanță de Cluj Napoca, în localitatea Luna de Sus, la o pensiune destul de ok, care nu s-a evidențiat nici în bine, nici în rău. O cazare decentă, care ne-a permis accesul cu cei 2 bichoni, singura problemă fiind camerele de la mansardă.

După 9-10 ore de condus nu prea mai aveam energie de vizitat, însă am făcut totuși o scurtă vizită de seară prin centrul Clujului. Am ajuns de multe ori prin Cluj, însă întâmplarea face ca întotdeauna să fiu în tranzit, niciodată legând mai mult de 3-4 ore pentru vizitarea orașului. Dar îi vine rândul pentru o plimbare mai pe îndelete.

A doua zi am pornit spre Gârda de Sus, localitate în care aveam următoarea cazare, un drum de vis care durează aproximativ 2 ore, dintre care mare parte trece prin inima Munților Apuseni, pe unul dintre cele mai frumoase drumuri din România. Șoseaua își face loc printre brazii înalți și mai faci câte un popas să bei din izvoarele reci ca gheața.

Pe o distanță lungă ai priveliște asupra Lacului Fântânele, după care urmează câteva sate, aproape izolate, de exemplu Horea, unde s-a născut conducătorul Revoluției din Transilvania, din 1784, alături de Cloșca și Crișan.

Cazarea a fost mult mai bună, la o pensiune mică, de doar 6 camere, în imediata apropiere a sălii de sport din Gârda de Sus și lângă Pensiunea „La Mama Uța”, unde am luat prânzul și micul dejun a doua zi, o mâncare foarte bună!

De data aceasta mi-a mai rămas ceva energie și am făcut o plimbare prin Gârda de Sus, prin Scărișoara, orașul Câmpeni (cel mai mare din regiune) și nu în ultimul rând la Peștera Scărișoara.

Numele complet este Peștera Ghețarul de la Scărișoara și este considerată una dintre cele mai frumoase, celebre și vizitate peșteri din România. Acest lucru se datorează celebrului ghețar din interior, prezentat de ghidul nostru drept cel mai mare bloc de gheață subterană din lume!! Deși pe internet apar informații diferite, unele situează ghețarul pe locul 2 în Europa, altele pe primul loc în lume, este clar că dispunem de o adevărată valoare naturală.

Avenul de intrare

Localizare – Unde se află Peștera Scărișoara

Peștera se găsește în județul Alba, în inima Munților Apuseni, în cătunul Ghețari (un detaliu care spune totul!), aparținând administrativ de comuna Gârda de Sus. Este situată la o altitudine de 1.165 de metri față de nivelul mării, pe aria Parcului Natural Apuseni, una dintre cele mai valoroase zone protejate din România.

Numele de „Scărișoara” provine de la comuna aflată la ~17 km distanță, de care aparținea înainte zona. Peștera face parte din sistemul carstic Ocoale – Ghețar – Dobrești, un ansamblu subteran complex, din care publicului îi este accesibilă doar o mică parte.

Distanțe orientative:

• Cluj-Napoca: ~110 km (~1h 45min)
• Alba Iulia: ~115 km (~2h)
• Câmpeni: ~38 km (~45min)
• Gârda de Sus: ~7 km (~18min pe serpentine)
• Oradea: ~135 km (~2h 15min)
• București: ~480 km (~5h 30min)
• Brașov: ~360 km (~4h)

Distanța dintre cazarea din Gârda de Sus și parcarea de la peșteră este de 7km, prin serpentine, un drum ce durează 15-20 minute. Lăsați mașina în parcarea cu plată (5lei), sau 10 metri mai jos, gratuit și porniți într-o scurtă plimbare spre peșteră. Drumul nu este lung, de doar câteva sute de metri, care se parcurge în maxim 10 minute, după cum scrie și pe indicatoare.

Informații generale despre peșteră

Peștera Ghețarul de la Scărișoara are o lungime totală de aproximativ 720 de metri și o diferență de nivel de 105 metri. Intrarea se face printr-un aven (puț vertical) cu adâncimea de 48–50m și un diametru de circa 60m – un gol impresionant în stâncă, prin care ploaia și zăpada coboară direct spre ghețar, alimentându-l de mii de ani.

Sectorul turistic deschis publicului cuprinde avenul de intrare, Sala Mare și Sala „Biserica”. Restul galeriilor – Galeria Maxim Pop, Rezervatia Mare, Catedrala și Culoarul Coman – sunt accesibile exclusiv speologilor cu autorizație.

Ghețarul propriu-zis formează podeaua Sălii Mari, un bloc de gheață cu grosimea de ~36 de metri (echivalentul unui bloc de 10 etaje!) și un volum estimat între 80.000 și 120.000 de metri cubi. Straturile cele mai adânci au o vârstă estimată de 3.000–3.500 de ani, iar unele cercetări identifică urme de gheață veche de până la 10.500 de ani.

Am ajuns la casa de bilete în jurul orei 16:20 și am fost anunțați că trebuie să așteptăm până la ora 17, când are loc următoarea vizită. Asta este o problemă, nu îți poți planifica foarte bine timpul petrecut aici, întrucât este posibil să aștepți destul de mult următoarea intrare. Totuși nu a trebuit să stăm chiar atât de mult în soare, ci am început vizita pe la 16:40, când grupul precedent a terminat deja turul.

Vizita propriu-zisă

Vizita începe prin coborârea a 270 trepte metalice, unele destul de abrupte, care pot fi intimidante și înfricoșătoare pentru cei cu teamă de înălțimi. Eu am o fobie la înălțimi, însă nu am avut probleme prea mari în urcarea și coborârea scărilor, deci nu este chiar atât de dificil.

Deși peștera are 3 intrări, traseul turistic se face doar prin avenul (puț vertical) adânc de 50m și cu un diametru tot de aproximativ 50m. Celelalte încăperi sunt deschise doar pentru speologi. Ajunși la baza scărilor găsim, în orice sezon, un strat gros de zăpadă, întrucât temperatura este cu mult mai scăzută decât sus.

Singura încăpere deschisă publicului este Sala Mare, care folosește ca și podea imensul bloc de gheață, gros de 36m, echivalentul unui bloc înalt de 10 etaje, totalizând 120.000 mc de gheață, straturile cele mai vechi ajungând chiar la 10.500 ani.

Vizita se încheie relativ rapid, după cele 2-3 minute de prezentare ale ghidului urmează plimbarea prin Sala Mare, unde vedem câteva formațiuni de gheață. Cele mai cunoscute sunt „Rechinul ieșind din apă”, „Polul Nord cu eschimoși” și „Biserica”, ultima dintre ele fiind cea mai impozantă datorită numărului mare de formațiuni, așezate asemeni unui altar.

Formațiunile sunt într-o continuă schimbare, pentru că se mai topesc din ele vara, urmând să se regenereze iarna, chiar dacă nu într-o formă identică. Peștera Scărișoara este situată la o altitudine de 1165m față de nivelul mării, are o lungime de 700m și o diferență de nivel de 105m. Temperatura medie a aerului variază între -14 grade C și +5 grade C, media generală fiind de -2 grade Celsius.

Vizita nu a durat mai mult de 15 minute, după care am urcat aceleași scări abrupte, metalice, iar în jur de ora 17:15 eram înapoi sus, la căldură.

Rechinul ieșind din mare :)

Istoria și cercetarea științifică a Ghețarului

Povestea științifică a Peșterii Scărișoara este la fel de fascinantă ca ghețarul însuși.

Deși moții din Munții Apuseni cunoșteau și frecventau peștera de secole – folosind ghețarul drept frigider natural în lunile calde –, prima descriere științifică a aparținut geografului austriac Adolf Schmidl, care a vizitat-o în 1863 și a realizat primele măsurători și hărți.

Saltul uriaș l-a adus însă Emil Racoviță, savantul clujean considerat fondatorul biospeologiei mondiale, cel care a înființat și primul Institut de Speologie din lume, la Cluj. Între 1921 și 1923, Racoviță a vizitat Ghețarul de la Scărișoara de cinci ori, iar concluziile cercetărilor sale au fost publicate în 1927. Munca lui a convins autoritățile să acorde peșterii statut de protecție, aceasta devenind în 1938 prima peșteră din România declarată monument al naturii – un titlu pe care îl poartă cu mândrie și astăzi.

Cercetările moderne au continuat în etapele 1963–1968 și 1982–1992, aducând noi date despre vârsta straturilor de gheață și despre sistemul carstic din care face parte.

„Biserica” – Peștera Scărișoara

Fun Facts – Știai că…?

Frigiderul moților. Secole la rând, înaintea turisticilor sau a oamenilor de știință, țăranii moți urcau la peșteră în lunile de vară pentru a tăia bucăți de gheață și a le coborî în sate, unde le foloseau la răcit alimentele și la conservarea cărnii. Un sistem de refrigerare natural, funcțional de sute de ani, în plina inimă a Apusenilor.

Al doilea din Europa (sau primul din lume?). Statutul exact al Ghețarului Scărișoara în ierarhia mondială este subiect de dezbatere. Surse românești și internaționale îl plasează fie pe locul 1 mondial, fie pe locul 2 în Europa de Sud-Est (primul loc revenind Ghețarului Dobșiná din Slovacia). Ce este cert: este cel mai mare ghețar subteran din România și unul dintre cele mai mari din lume.

Un calendar climatic de 3.500 de ani. Straturile de gheață ale ghețarului funcționează ca un arhivă climatică extraordinară. Fiecare an adaugă un strat nou, iar oamenii de știință pot „citi” în aceste straturi cum a evoluat clima Europei Centrale de-a lungul mileniilor – temperatura, umiditatea, vegetația. Este o capsulă a timpului de neprețuit.

Mai frig decât în congelator. Temperatura în Sala Mare nu depășește -0,5°C vara și poate coborî la -14°C iarna (unele surse menționează chiar -20°C în geruri extreme). Ca termen de comparație, congelatorul unui frigider casnic funcționează la -18°C. Altfel spus, iarna, ghețarul poate fi mai rece decât congelatorul tău de acasă.

Formațiunile se schimbă în fiecare an. Stalagmitele și stalactitele de gheață – inclusiv celebrul „Rechin” sau „Polul Nord cu eschimoși” – se topesc parțial în fiecare vară și se regenerează în forme ușor diferite iarna. Tehnic, nu există doi ani identici în peșteră. Asta înseamnă că dacă ai mai vizitat-o odată, s-ar putea să nu recunoști toate formațiunile!

Cel mai bun moment pentru vizită: iarna sau primăvara. Contrar instinctului, peștera este spectaculoasă maxim în lunile de iarnă și la finalul primăverii, când formațiunile de gheață sunt la dimensiunea lor maximă. Vara, procesul de topire parțială le reduce din amploare. Totuși, peștera este vizitabilă și frumoasă în orice sezon.

Accesul exclusiv cu ghid. Nu poți intra singur. Vizita se face obligatoriu în grup, cu ghid oficial. Aceasta nu este o simplă regulă birocratică – ghidul este cel care explică formațiunile, povestea și importanța științifică, transformând o plimbare de 15 minute într-o experiență memorabilă.

Scările au dus la momente de suspans. Peștera a fost închisă pentru public mai bine de un an, înainte de 2021, deoarece scările metalice de acces nu mai prezentau siguranță. A fost nevoie de un proiect special de înlocuire și modernizare pentru a readuce ghețarul în circuitul turistic. Un detaliu care arată cât de importantă este marja de siguranță în astfel de obiective.

Program și tarife Peștera Scărișoara (2026)

⚠️ Recomandăm verificarea prețurilor actualizate direct la fața locului sau la Primăria Gârda de Sus (0258/778141) înainte de vizită. Informațiile de mai jos au caracter orientativ pentru 2026.

Program de vizitare

Zilnic (inclusiv weekenduri și sărbători): Sezon estival: 10:00 – 18:00 Sezon de iarnă: 10:00 – 16:00

Vizita se face exclusiv cu ghid, la grupe. Ultima intrare cu ~30 min înainte de închidere. Programul poate fi modificat în funcție de condițiile meteorologice extreme.

Tarife orientative 2026

Categorie	Preț orientativ
Adulți	~25 lei
Elevi / Studenți	~15 lei
Copii sub 7 ani	gratuit

Față de 2018 (13 lei / 10 lei), prețurile au crescut considerabil – actualizați-vă bugetul! Plata se face cash la casa de bilete.

Parcare: ~5 lei la parcarea oficială amenajată; există și variante de parcare gratuită câteva zeci de metri mai jos pe drumul de acces.

Sfaturi practice – Pregătește-te corect!

Îmbrăcăminte obligatorie: Indiferent de vreme, ia cu tine o geacă groasă sau un polar. Chiar dacă afară sunt 30°C, în Sala Mare temperatura este sub zero. Nu vei regreta că ai luat-o, vei regreta că nu ai luat-o.

Încălțăminte: Podelele de lemn și scările metalice din peșteră pot fi alunecoase din cauza umezelii și a condensului. Bocanci sau adidași cu talpă aderentă – ideal.

Grupuri și aglomerație: Vara (mai–septembrie) este sezonul de vârf, cu peste 10.000 de turiști anual. Sosește devreme (10:00–11:00) pentru a prinde un grup fără așteptare lungă. Dacă ajungi târziu (după 15:00), s-ar putea să aștepți 30–60 de minute.

Fotografierea: Este permisă, dar în condiții de iluminare redusă și temperaturi scăzute care afectează bateria telefonului. Încărcați-l complet înainte de vizită. Un trepied mic poate face diferența.

Cu copii: Peștera este accesibilă copiilor de toate vârstele. Scările sunt metalice și solide, dar destul de abrupte. Copiii sub 7 ani intră gratuit. Asigurați-vă că cel mic are echipament cald!

Timp de vizită: Traseul turistic propriu-zis durează 15–20 de minute. Dacă adăugăm drumul de la parcare, așteptarea și urcatul înapoi, planificați minimum 1,5–2 ore pentru întreaga experiență.

Ce mai poți vizita în zonă

Gârda de Sus și împrejurimile oferă o concentrare remarcabilă de atracții naturale, multe accesibile fără efort major:

Peștera Poarta lui Ionele – la câțiva kilometri distanță, în Cheile Ordâncușei. Primăvara și toamna, din peșteră iese un râu care creează imagini spectaculoase. Accesibilă și amenajată, cu bilet separat (~20 lei/adult).

Cheile Ordâncușei – traseu de 2–3 km prin chei înguste și sălbatice, accesibil și spectaculos mai ales vara. Se poate combina vizita la Peștera Poarta lui Ionele.

Lacul Fântânele – pe drumul dinspre Cluj, un lac de acumulare cu priveliște superbă mai ales în zori sau la apus. Merită un popas foto.

Muntele Găina – la câțiva kilometri, cunoscut pentru Târgul de Fete de pe Muntele Găina, eveniment tradițional unic în România.

Satul Vidolm – sat de moți autentic, cu arhitectură tradițională și meșteșuguri locale.

FAQ – Întrebări frecvente despre Peștera Scărișoara

Cât costă intrarea la Peștera Scărișoara în 2026? Orientativ, biletul pentru adulți este ~25 lei, iar pentru elevi și studenți ~15 lei. Copiii sub 7 ani intră gratuit. Prețurile au crescut față de 2018 (când erau 13 lei / 10 lei). Verificați la fața locului, plata se face cash.

Când este deschisă peștera? Zilnic, inclusiv weekenduri și sărbători legale: 10:00–18:00 în sezonul cald și 10:00–16:00 iarna. Vizita se face exclusiv cu ghid oficial, în grupe.

Cât durează vizita? Traseul turistic propriu-zis durează 15–20 de minute. Cu deplasarea de la parcare, așteptarea și urcatul înapoi, planificați 1,5–2 ore.

Este obligatorie vizita cu ghid? Da, absolut. Accesul individual fără ghid nu este permis. Ghizii oficiali explică istoria și importanța ghețarului și asigură securitatea vizitatorilor pe scările abrupte din aven.

Ce haine trebuie să iau? O geacă groasă sau un polar – obligatoriu, indiferent de sezon. Temperatura în peșteră poate fi -1°C vara și mult mai scăzută iarna. Bocanci sau adidași cu talpă aderentă.

Peștera este deschisă iarna? Da. Peștera Scărișoara este deschisă în toate anotimpurile, cu excepția perioadelor de vreme extremă. Iarna și primăvara sunt de fapt cele mai bune momente pentru vizită, când formațiunile de gheață sunt la dimensiunea maximă.

Este Ghețarul Scărișoara cel mai mare din lume? Nu cu certitudine. Este cel mai mare ghețar subteran din România. La nivel mondial și european există dezbateri – unele surse îl plasează pe locul 2 în Europa de Sud-Est (după Ghețarul Dobšiná din Slovacia), altele îl consideră singurul de această amploare accesibil turistic. Cert este că este o raritate mondială.

Se poate ajunge fără mașină personală? Accesul fără mașină este dificil. Există microbuze locale din Câmpeni spre Gârda de Sus, dar legăturile sunt rare. Ideal este să ajungi cu mașina proprie sau printr-un circuit organizat cu transport inclus.

Sunt formațiunile de gheață diferite vara față de iarnă? Da. Vara, căldura din exterior face ca formațiunile să se topească parțial. Iarna și primăvara, ele sunt la dimensiunea maximă, mai spectaculoase. Totuși ghețarul de bază (podeaua de 36m grosime) este prezent tot timpul anului.

Poate vrei să citești și…

Peștera Scărișoara nu este singura bijuterie subterană a României. Dacă îți place lumea peșterilor, blogul Umblu Teleleu are articole dedicate și altor peșteri spectaculoase:

Peșteri din România:

• Peștera Muierilor – cea mai vizitată peșteră din România (Gorj)
• Peștera și Mănăstirea Polovragi (Gorj)
• Platoul Bucegi – Sfinx, Babele și Peștera Ialomiței (Munții Bucegi)
• Peștera Dâmbovicioarei – vizită relaxantă aproape de Bran (Munții Piatra Craiului)

Obiective turistice din apropiere:

• Alba Iulia – Cetatea cu 7 bastioane (~115 km)
• Cluj-Napoca – orașul studenților și al speranței (~110 km)
• Lacul Scropoasa și Cascada 7 Izvoare (altă natură spectaculoasă)
• Cheile Bicazului și Lacul Roșu (formațiuni carstice similare)

Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!