Zilele trecute am fugit de ploaia din sud și m-am refugiat într-o zonă foarte dragă mie, realizând un scurt traseu prin Transilvania. Am fost mai mult cu treabă, deci nu am reușit să vizitez foarte multe atracții, însă peisajul este oricum încântător și te relaxează chiar dacă îl admiri mai mult din mașină.

Prima oprire, joi seara, a fost la câțiva kilometri distanță de Cluj Napoca, în localitatea Luna de Sus, la o pensiune destul de ok, care nu s-a evidențiat nici în bine, nici în rău. O cazare decentă, care ne-a permis accesul cu cei 2 bichoni, singura problemă fiind camerele de la mansardă. După 9-10 ore de condus nu prea mai aveam energie de vizitat, însă am făcut totuși o scurtă vizită de seară prin centrul Clujului. Am ajuns de multe ori prin Cluj, însă întâmplarea face ca întotdeauna să fiu în tranzit, niciodată legând mai mult de 3-4 ore pentru vizitarea orașului. Dar îi vine rândul pentru o plimbare mai pe îndelete.

A doua zi am pornit spre Gârda de Sus, localitate în care aveam următoarea cazare, un drum de vis care durează aproximativ 2 ore, dintre care mare parte trece prin inima Munților Apuseni, pe unul dintre cele mai frumoase drumuri din România. Șoseaua își face loc printre brazii înalți și mai faci câte un popas să bei din izvoarele reci ca gheața. Pe o distanță lungă ai priveliște asupra Lacului Fântânele, după care urmează câteva sate, aproape izolate, de exemplu Horea, unde s-a născut conducătorul Revoluției din Transilvania, din 1784, alături de Cloșca și Crișan.

Avenul de intrare

Cazarea a fost mult mai bună, la o pensiune mică, de doar 6 camere, în imediata apropiere a sălii de sport din Gârda de Sus și lângă Pensiunea „La Mama Uța”, unde am luat prânzul și micul dejun a doua zi, o mâncare foarte bună!

De data aceasta mi-a mai rămas ceva energie și am făcut o plimbare prin Gârda de Sus, prin Scărișoara, orașul Câmpeni (cel mai mare din regiune) și nu în ultimul rând la Peștera Scărișoara. 

Numele complet este Peștera Ghețarul de la Scărișoara și este considerată una dintre cele mai frumoase, celebre și vizitate peșteri din România. Acest lucru se datorează celebrului ghețar din interior, prezentat de ghidul nostru drept cel mai mare bloc de gheață subterană din lume!! Deși pe internet apar informații diferite, unele situează ghețarul pe locul 2 în Europa, altele pe primul loc în lume, este clar că dispunem de o adevărată valoare naturală.

Citește și:

 

Peștera Muierilor

Peștera Polovragi

Alba Iulia

Distanța dintre cazarea din Gârda de Sus și parcarea de la peșteră este de 7km, prin serpentine, un drum ce durează 15-20 minute. Lăsați mașina în parcarea cu plată (5lei), sau 10 metri mai jos, gratuit și porniți într-o scurtă plimbare spre peșteră. Drumul nu este lung, de doar câteva sute de metri, care se parcurge în maxim 10 minute, după cum scrie și pe indicatoare.

Am ajuns la casa de bilete în jurul orei 16:20 și am fost anunțați că trebuie să așteptăm până la ora 17, când are loc următoarea vizită. Asta este o problemă, nu îți poți planifica foarte bine timpul petrecut aici, întrucât este posibil să aștepți destul de mult următoarea intrare. Totuși nu a trebuit să stăm chiar atât de mult în soare, ci am început vizita pe la 16:40, când grupul precedent a terminat deja turul.

Vizita începe prin coborârea a 270 trepte metalice, unele destul de abrupte, care pot fi intimidante și înfricoșătoare pentru cei cu teamă de înălțimi. Eu am o fobie la înălțimi, însă nu am avut probleme prea mari în urcarea și coborârea scărilor, deci nu este chiar atât de dificil.

Deși peștera are 3 intrări, traseul turistic se face doar prin avenul (puț vertical) adânc de 50m și cu un diametru tot de aproximativ 50m. Celelalte încăperi sunt deschise doar pentru speologi. Ajunși la baza scărilor găsim, în orice sezon, un strat gros de zăpadă, întrucât temperatura este cu mult mai scăzută decât sus.

Singura încăpere deschisă publicului este Sala Mare,  care folosește ca și podea imensul bloc de gheață, gros de 36m, echivalentul unui bloc înalt de 10 etaje, totalizând 120.000 mc de gheață, straturile cele mai vechi ajungând chiar la 10.500 ani.

Rechinul ieșind din mare :)

Vizita se încheie relativ rapid, după cele 2-3 minute de prezentare ale ghidului urmează plimbarea prin Sala Mare, unde vedem câteva formațiuni de gheață. Cele mai cunoscute sunt „Rechinul ieșind din apă”, „Polul Nord cu eschimoși” și „Biserica”, ultima dintre ele fiind cea mai impozantă datorită numărului mare de formațiuni, așezate asemeni unui altar.

Formațiunile sunt într-o continuă schimbare, pentru că se mai topesc din ele vara, urmând să se regenereze iarna, chiar dacă nu într-o formă identică. Peștera Scărișoara este situată la o altitudine de 1165m față de nivelul mării, are o lungime de 700m și o diferență de nivel de 105m. Temperatura medie a aerului variază între -14 grade C și +5 grade C, media generală fiind de -2 grade Celsius.

Deși primele menționări despre Ghețarul Scărișoara ca obiectiv turistic au fost făcute în anul 1847 de A.Szirtfi, sunt indicii care confirmă faptul că moții frecventau zona cu mult timp înaintea primilor vizitatori, folosind ghețarul ca pe un frigider.

„Biserica” – Peștera Scărișoara

Vizita nu a durat mai mult de 15 minute, după care am urcat aceleași scări abrupte, metalice, iar în jur de ora 17:15 eram înapoi sus, la căldură.

Cum ajungi la Peștera Scărișoara

Din Gârda de Sus se urcă pe serpentine, o distanță de 7km, în aproximativ 18 minute.

Distanța din Câmpeni (38km), Cluj Napoca (110km), Alba Iulia (115km), Deva (125km), București (480km), Brașov (360km), Oradea (135km).

 

Tarif intrare la Peștera Scărișoara

Adulți: 13lei

Elevi, studenți: 10lei

 

Program Peștera Scărișoara

Intrarea se face doar cu ghid, la anumite ore. Ultima intrare la ora 17:30 (pe timp de vară), iar peștera este deschisă în orice anotimp, în orice zi a anului, după cum spunea ghidul.

Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!