
Alba Iulia – Capitala Marii Uniri și vizită la Cetatea Alba Carolina
Capitala Marii Uniri, o așezare cu istorie îndelungată și zbuciumată, unul dintre cele mai frumoase orașe din România. În Alba Iulia se vede clar că locuitorii sunt mândri de orașul lor, iar turismul se face într-un mod profesionist, în special datorită investițiilor majore, ceva foarte rar întâlnit la noi în țară.
La Alba Iulia am ajuns în mai multe ocazii și de fiecare dată am rămas plăcut impresionat. Prima dată, prin 2010, cetatea era în plin proces de renovare, iar ultima dată, prin vara anului 2020, ne aflam în plină pandemie, însă cetatea arăta minunat.
Cazare în Alba Iulia – Hotelul Transilvania
La ultima vizită, din 2020, am stat la Hotelul Transilvania, unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din oraș. Și probabil, unul dintre cele mai bune. Situat foarte aproape de centrul istoric, la doar câteva minute de mers pe jos, hotelul oferă tot confortul de care ai nevoie.
Curățenia, mai ales că ne aflam în pandemie, a fost la cel mai înalt nivel. Am primit tot ce am avut nevoie, inclusiv pătuț suplimentar pentru bebeluș. Parcare publică era disponibilă chiar în fața hotelului.
Un dezavantaj l-a reprezentat mâncarea. Fiind, după cum spuneam, în perioada pandemiei de Covid, mesele erau în regim a la carte, nu bufet. Iar optiunile, atât pentru mic dejun, cât și pentru cină, nu erau prea diversificate. Ținând cont de prețul plătit, mă așteptam la variante mai bune pentru masă și poate niște servicii de spa.



Alba Iulia – oraș cu istorie bogată
Primii care au ridicat aici o așezare au fost dacii, care au întemeiat pe aceste meleaguri una dintre cele mai mari orașe din regiune, Apoulon. Odată cuceriți de romani, împăratul Traian s-a ocupat în mod special de Apoulon, unde a construit una dintre principalele fortificații din Dacia, viitoarea Apullum.
După secole în care populația romană s-a amestecat cu cea autohtonă, a apărut un nou pericol, popoarele migratoare care au încercat să cucerească cetatea cu ziduri albe, numită de acum Bălgrad.
Numele de Iulia a fost atribuit datorită lui Gyula, cel care a stăpânit aici în secolul al X-lea și care a construit o bazilică, a cărei ruine au fost descoperite destul de recent, în 2011.
Distrusă în marea invazie mongolă din 1241, pe ruinele bazilicii s-a construit apoi, spre finele secolului al XIII-lea, Catedrala Sf. Mihail, un edificiu de aceeași vârstă cu celebra Catedrală de la Notre-Dame. Această biserică romano-catolică este una dintre cele mai importante monumente de arhitectură din Transilvania.
Catedrala Catolică – se lucra intens în acea perioadă
Scurta Unire a lui Mihai Viteazul
Intrată în diverse faze, fie devastată de războaie, fie înflorind sub numeroase stăpâniri, aflată în permanență în mijlocul duelurilor dintre unguri, otomani sau polonezi, Alba Iulia își rezervă un loc special în istoria românilor prin intrarea în oraș a lui Mihai Viteazul, la 1 noiembrie 1599, unind politic pentru prima dată Transilvania de Țara Românească și Moldova. Unirea a fost de foarte scurtă durată, însă a rămas în memoria colectivă și a fost marea dorință a românilor de pretutindeni.

După asasinarea lui Mihai Viteazul orașul a fost devastat, însă avea să renască din nou sub conducerea lui Carol al VI-lea, cel care ordonă construirea mai multor edificii rămase în picioare și astăzi, cea mai importantă fiind fără îndoială cetatea Alba Carolina, simbolul orașului de astăzi.
Cetatea este inima orașului, iar multe dintre atracțiile orașului se află pe strada Mihai Viteazul din interiorul zidurilor.
Răscoala și Unirea de la 1918
Din cauza asupririlor la care au fost supuși românii în general și ortodocșii în special de către stăpânirea maghiară, au pornit aici mai multe revolte și răscoale, cea mai celebră fiind cea condusă de Horea, Cloșca și Crișan.
Între zidurile acestei cetăți au fost închiși cei trei, iar Horea și Cloșca au fost supuși unor chinuri groaznice, fiind trași pe roată. Din nou, în 1848 românii din Alba Iulia au sprijinit revoluția pornită de Avram Iancu în Munții Apuseni.
Visul unei națiuni început de Mihai Viteazul la Alba Iulia avea să prindă contur după mai bine de 3 secole, la 1 decembrie 1918, nu se putea altfel decât tot la Alba Iulia.
În această zi peste 100.000 de oameni au participat la Unirea oficială a Transilvaniei cu Regatul României. Ca urmare a acestui eveniment a fost ridicată Catedrala Reîntregirii Neamului sau Catedrala Încoronării, definitivată în 1922, când au fost încoronați aici Regele Ferdinand I și Regina Maria.
Catedrala Reîntregirii Neamului
Obiectivele turistice din Alba Iulia
Dacă principala atracție a orașului este cetatea Alba Carolina, cu pereții săi groși de 3 metri și mărețele sale porți, cu celula lui Horea și locul de execuție, urmată de Catedrala Reîntregirii Neamului și de Catedrala Catolică, mai sunt însă și alte obiective turistice precum sobrul Palat Episcopal din secolul al XVII-lea, Palatul Princial, care i-a servit timp de aproape un an ca reședință lui Mihai Viteazul, sau Muzeul Unirii Alba Iulia, unde se poate urmări în amănunt istoria Transilvaniei.
I. Cetatea Alba Carolina
Inima orașului, construită în prima parte a anilor 1700, a fost ridicată pe locul altor 2 foste fortificații, anume castrul roman și cetatea medievală. Rolul cetății avea să fie de apărare, împotriva trupelor otomane, dorindu-se a deveni cea mai importantă fortificație din Transilvania.
Concepută la începtul secolului al XVIII-lea de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, cetatea are forma unei stele cu șapte bastioane, invenție a lui Vauban, inginer francez al regelui Ludovic al XIV-lea.
Reprezintă cea mai importantă cetate de acest tip din Europa de Sud-Est, în special datorită impresionantelor porți de acces.


II. Porțile de acces
Parte a fortificației, merită însă o mențiune specială. Cele 6 porți sunt cu adevărat speciale, datorită decorațiunilor folosite. Statuile și bazoreliefurile ce împodobesc aceste porți în stil baroc au ca sursă de inspirație faptele eroilor antici, dar și a celor din războaiele austro-turce.
Cea mai apreciată este poarta a III-a, construită între 1715-1738, în onoarea împăratului Carol al VI-lea și prințului Eugeniu de Savoia, învingători în fața otomanilor. Poarta are trei intrări semicirculare, despărțite de patru pilaștri dubli în stil doric. Are forma unui arc de triumf, iar în vârful său se află statuia ecvestră a împăratului.

Pe fațada exterioară se găsesc două bazoreliefuri reprezentând plecarea și întoarcerea de la luptă a prințului Eugeniu de Savoia.
Pe interior, poarta este ornată cu alte 4 statui, ce reprezintă virtuțile: abundența, înțelepciunea, cumpătarea și forța, dar și două bazoreliefuri înfățisând scene de luptă. Se spune că în camera situată în soclul statuii ecvestre, ar fi fost închis Horea, până în ziua execuției sale.




III. Catedrala Sfântul Mihail
Tot în interiorul zidurilor se găsesc și următoarele obiective turistice. Printre acestea, Catedrala Sfântul Mihail, ridicată în secolul al XIII-lea, când ia locul fostei basilici din sec. XI.
Inițial credeam că poartă numele lui Mihai Viteazul, a cărei statui ecvestre se află în vecinătate, însă nu este așa. Catedrala se numește astfel datorită patronului său, Arhanghelul Mihail, iar catedrala este una romano-catolică.

Este cea mai veche și totodată cea mai lungă catedrală din România. În plus, are o imensă valoare arhitecturală, fiind considerat cel mai important edificiu de arhitectură romană și gotică din țară.
Nu doar exteriorul este impresionant, cât și interiorul. Aici putem găsi exemple fantastice despre arta renașcentistă din Transilvania. Mai multe personalități, majoritatea maghiare, își găsesc aici pietrele de mormânt. Cel mai sonor nume este acela al lui Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei.
Mare luptător antiotoman, pe mormântul său este inscripționat mesajul „s-a stins lumina lumii”.x


IV. Catedrala Încoronării
Mult mai recentă decât vecina sa, este catedrala ortodoxă și a împlinit de curând 100 de ani de existență. Lucrările au început după Marea Unire, cu sprijinul familiei regale a României. Aici aveau să fie încoronați, în 1922, Regele Ferdinand și Regina Maria, ca suverani ai României Mari.
Arhitectura este una în stil bizantin, urmându-se modelul Bisericii Domnești din Târgoviște, vechiul loc de încoronare a voievozilor valahi.
În pridvorul catedralei se găsesc petru plăci de marmură, ce ilustrează evenimente importante din istoria orașului: Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simion Ștefan (1648), Unirea lui Mihai Viteazul (1600), Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan și refacerea unității spirituale a românilor.





V. Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan
Că tot am amintit de cei 3 martiri, există un important monument ridicat în amintirea lor. În dreptul porții a treia, se află un monument ridicat în anul 1937 și inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea și a lui Mihai, Voievod de Alba Iulia.
Monumentul, ce are o înălțime de 22,5m înfățișează pe o parte Victoria Înaripată, iar în partea de vest cu basorelief cu Horea, Cloșca și Crișan.
Pe durata lucrărilor la obelisc, se pare că a fost distrusă poarta a II-a, care a fost refăcută, pe baza unor fotografii vechi, abia în anul 2010.
O atracție majoră pentru toți cei care vizitează Alba Iulia o reprezintă schimbarea gărzii, o ceremonie ce are loc zilnic la ora 12:00 și care te transpune în secolul al XVIII-lea. Soldații îmbrăcați în uniformele de epocă, mărșăluiesc pe Traseul Celor Trei Fortificații.
Un oraș atât de frumos și cu o istorie atât de bogată este păcat să treacă nevăzut, însă oficialitățile par să se ocupe de acest lucru, investind major în promovarea Albei Iulia atât în România, cât și în străinătate.


Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan


Valeriu
Cultura ne va salva
Valeriu
Mi-ar plăcea foarte mult ca Romania să aibă Capitala la Alba Iulia – Mutarea Capitalei de la București, la Alba Iulia, așa cum Dacia avea Capitala la Sarmizegetusa!