Abația Melk

Abația Melk – Exemplu minunat al stilului baroc, ce merită vizitată!

Zilele acestea am făcut căutări prin stick-uri mai vechi și am găsit poze dintr-o călătorie foarte dragă mie. Nu o pot numi vacanță, pentru că era un fel de training organizat de Facultatea de Geografie. Insă a fost cu adevărat prima mea ieșire din România. Un circuit cu autocarul, ce cuprindea Ungaria, Austria și Bavaria – Germania.

Despre Munchen și Castelele Bavareze am scris în urmă cu mai mulți ani, fiind între primele articole ce au apărut pe Umblu Teleleu. Viena, Salzburg și Budapesta le-am vizitat prea în grabă să îmi pot face o idee, dar mi-a rămas gândul la o minunăție pe care am văzut-o și nu am expus-o aici.

O voi face acum, cu 7-8 ani întârziere. Însă amintirea este încă vie, iar pozele rămân de actualitate. Este vorba despre Abiația Melk, situată în orașul cu același nume, aflat la vreo 90 km vest de Viena.

Abația este sinonimul mănăstirilor noastre, pentru catolicism. Reprezintă un complex de clădiri, ce adăpostesc mănăstirea catolică, fiind condusă de un abate, sau abatesă (stareță).

Abația Melk este un exemplu superb de clădire în stil baroc austriac, aflată pe un deal stâncos, deasupra orașului Melk, pe malul Dunării. În plus se remarcă prin faptul că are o activitate neîntreruptă de aproape 1000 de ani, fiind înființată în 1089 de ordinul benedictin din Austria, chemat la Melk de Leopold al II-lea.

Mănăstirea a cunoscut o perioadă înfloritoare la jumătatea sec. al XII-lea, când s-au deschis aici școala monahală și un atelier de copiere a manuscriselor.

Cu toate acestea, minunata clădire pe care o vedem astăzi își are originea ceva mai recent, în zorii sec. al XVIII-lea, la dorința tânărului abate de atunci, Berthold Dietmayr, ajutat de arhitectul Jakob Prandtauer. La scurt timp după finalizarea lucrărilor, un incendiu a afectat grav complexul monahal, însă daunele au fost reparate, iar abația cunoaște o renaștere artistică și intelectuală.

În decursul timpului, Melk a reușit să scape neatinsă de repercursiunile unor evenimente nefericite, precum secularizarea mănăstirilor, în timpul Împăratului Iosif al II-lea, cât și războaiele napoleonice și anexarea Austriei de regimul nazist.

De aici a pornit „Reforma Melk”, la începutul sec. al XV-lea, o reformă a mănăstirilor din Austria și Sudul Germaniei. Mai mulți călugări de la Melk au fost numiți stareți la abații de pe teritoriile mai sus menționate. Numeroase manuscrise de la Melk aparțin acelei perioade.

Numele Abației Melk este legat și de celebrul roman „Numele Trandafirului”, al lui Umberto Eco. Acesta s-a documentat chiar aici, motiv pentru care a dat numele unui personaj – Adso von Melk. A fost numită cea mai bună carte a anului 1980, iar în 1986 a fost ecranizat.

Abația Melk impresionează atât prin arhitectură, pictura sa, biblioteca, cât și prin istoria fabuloasă. Cu siguranță merită o vizită, mai ales dacă aveți drum prin nordul Austriei, între Viena și Salzburg.