
Am revenit în Phuket, tot cu ferryboatul, lăsând în spate superbele insule Phi Phi, din articolul anterior. Același articol în care aminteam de norocul din ferry, când am fost abordați de reprezentanții unei firme de transfer, rezolvând astfel drumul până la hotel.
Așa că am plătit doar 200 bath de persoană, în timp ce un taxi ne lua cel puțin dublu! Distanța de aproximativ 15km am parcurs-o în jumătate de oră și am fost primii din microbuz care ajungeam la destinație – Hotelul The Journey din zona Patong.
Unde ne-am cazat
Era deja seară când am ajuns la cazare, după ora 18, motiv pentru care am lăsat bagajele și am plecat rapid pentru a explora împrejurimile și să luăm cina.
Hotelul nu este deloc aproape de plajă, așa cum ne așteptam, ci la 15-20 minute de mers până la mare și acolo unde este centrul distracției. Un pic cam mult, însă nici în inima stațiunii nu aș fi vrut să stau, fiind o gălăgie infernală.
Pentru prima dată a trebuit să las garanție la recepție, 1000 bath, pe care aveam să îi recuperez la finalul sejurului, dacă totul era în regulă. Per total hotelul a fost sub așteptările noastre, chiar dacă nu ne gândeam la vreun lux în momentul în care l-am rezervat.
Pe lângă poziția care îl dezavantajează, am primit și cel mai slab mic dejun oferit de vreun hotel! Dacă în prima dimineață ne-au oferit 2 felii de salam și 3 mini-crenvuști + o așa zisă cafea, a doua zi porția de mini-crenvuști s-a mai redus. În ultima dimineață am renunțat complet și am luat micul dejun la un restaurant.
Este cam greu când cel de la recepție se ocupă și de bucătărie și cine știe, poate și de curățenie. Este un hotel mic, de familie, însă parcă exagerează cu zgârcenia pentru că puteau angaja pe altcineva la bucătărie.
Partea bună este că în apropiere aveam mai multe marketuri non-stop de unde ne puteam aproviziona, restaurante și o zonă de street food pe care am frecventat-o în toate cele 3 nopți, încercând aproape toate sortimentele, în special puiul crispy.
Despre Phuket
– Este cea mai mare insulă din Thailanda, cu o lungime de 48km și lățimea de 21km
– Situată în sudul țării, pe coasta Mării Andaman, la 860km depărtare de capitala Bangkok
– Una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, în special datorită plajelor sale

În prima noapte din Patong am ales să hoinărim, în căutarea plajei și a zonei centrale. Până să le găsim am făcut pauză la o terasă, după care am oprit la o agenție de turism să analizăm pliantele cu excursii.
Cum aveam nevoie de planuri pentru următoarele zile, iar transportul este o problemă destul de mare în Phuket, am ales să profităm de serviciile lor. În general nu sunt adeptul excursiilor de grup, cu ghid, însă am considerat că în aceste condiții este cea mai bună variantă!
Oricum ne doream să facem croazieră la James Bond Island și trebuia clar o rezervare. Și cum doamna de la agenție s-a arătat dispusă la reduceri mari, am mai rezervat o excursie de jumătate de zi, un tur al Phuketului cu microbuzul.
După ce am descoperit zona centrală a Patongului și toată nebunia de acolo, am luat fiecare stradă la pas până când ne-am rătăcit, nemaiștiind să ne întoarcem la hotel. Am găsit în cele din urmă cu McDonalds unde am putut profita de Wi-Fi, stabilind traseul pe Google Maps.
A doua zi am început-o cu dezamăgitorul mic dejun, urmat de 2-3 ore de stat la soare, pe plaja Patong. O plajă lată, cu nisip alb, însă foarte aglomerată. Dacă preferați liniștea probabil nu este cea mai fericită alegere, însă dacă sunteți în căutarea unui loc aproape de centru, în care să te bronzezi puțin și să faci baie, atunci este un loc perfect.
După ce am luat prânzul la o terasă chiar pe plajă, alături de o bere rece, am revenit la hotel pentru a aștepta microbuzul ce ne ducea în jurul insulei. La ora stabilită am fost preluați de la recepția hotelului și am ajuns în microbuzul pe care îl împărțeam cu alte 8-10 persoane.
Din cele 5 variante oferite de agenție am ales-o pe prima, probabil cea mai ieftină, însă destul de lungă și obositoare, cu multe opriri. Am început cu jumătate de oră la Karon ViewPoint, un punct de belvedere asupra mării și a zonelor Karon și Kata.
A urmat momentul cel mai așteptat de Sorina, hrănirea unui pui de elefant. De la cât de simpatic ne imaginam momentul, pe atât de trist a fost. Elefantul, care nu mai era pui de mult timp, stătea legat cu lanțul de un pom și toată ziua mânca bananele oferite de turiști, cumpărate pentru 100 bahți. După masă trebuia să stea cuminte la poză.
O parte a grupului a rămas la „fermă” pentru a face trekking pe elefanți, o plimbare de jumătate de oră prin pădure, evident pentru un cost suplimentar. Dinainte eram contra acestor practici, cu atât mai mult după ce am văzut cum este exploatat acel „pui de elefant”!
Între timp noi am fost duși la un alt punct de belvedere, urmând ca apoi să ne reunim cu ceilalți. De această dată am mers la Windmill Viewpoint, de unde am văzut Yanui Beach, poate una dintre cele mai frumoase din Phuket, mult mai puțin aglomerată decât clasicele Patong, Kata, sau Karon. Din păcate nu am avut timp să ajungem pe această plajă și am rămas doar cu imaginea avută de sus.

După ce s-a refăcut grupul am pornit către principala atracție din Phuket, celebrul, deși relativ noul templu Big Buddha.
Construcția a fost începută după tsunami-ul devastator din decembrie 2004, în urma căruia au decedat 259 persoane, 1100 persoane au fost rănite și 700 dispărute. Asta doar în Phuket!
Motivul pentru care s-a dorit ridicarea unui monument imens al lui Buddha a fost pentru ca acesta să ocrotească pe viitor insula de astfel de dezastre. Pentru acest lucru s-a ales ca punct de construcție vârful dealului Nakkerd, la o altitudine de peste 400m. De aici Buddha vede tot și poate fi observat de la mari distanțe.
Deși nu a fost încă terminat, acest monument impresionează prin dimensiunile sale, având 25m lățime și 45m înălțime. Este acoperit în întregime cu marmură, strălucind în lumina Soarelui, iar atmosfera liniștită este perturbată doar de clopoței și de rugăciunile călugărilor.
Monumentul a fost ridicat fără ajutor din partea autorităților, ci doar din donațiile oferite de localnici și de turiști. Cine dorește să ajute financiar poate „cumpăra” o bucată de marmură, pe care îți este trecut numele și care va fi folosită la construcție. Acest lucru costă de la câteva sute până la 1000 bath, în funcție de dimensiunea acesteia.
Program Big Buddha : zilnic 06:00 – 19:00
Tarif de vizitare: GRATUIT
Următorul stop a fost Chalong Temple, cel mai mare dintre cele 29 temple budiste din Phuket, cât și cel mai vizitat! Construcția sa a început în secolul al XIX-lea și se află destul de aproape de Big Buddha, la doar 8km distanță.
Probabil pentru localnici are o mare însemnătate spirituală și istorică, însă pe turiști îi atrage mai mult arhitectura specific thailandeză, Marea Pagodă dominând templul cu cei peste 60m înălțime.
Din păcate am ajuns pe înserat, aproape de ora închiderii, motiv pentru care nu ne-am putut bucura cu adevărat de frumusețea acestui complex.
Pe lângă aceste obiective am fost plimbați și pe la diverse fabrici, pentru a observa cum se lucrează, dar mai ales să cumpărăm produse de la magazinele lor. Am luat la rând Ferma de miere, Fabrica de nuci caju,
Fabrica de bijuterii și la final un fel de mall, sau market, care din păcate eraaproape închis când am ajuns.
500 bath de persoană a costat turul insulei cu microbuzul!
Alte tururi ofereau în plus vizită la Monkey Show, plimbare 30 minute cu ATV-ul, Delfinariu și Acvariul, canoe și pădurile de mangrove.

Seara am revenit în centrul zonei Patong, de această dată cunoscând drumul, fără grija de a ne rătăci. Am regăsit aceeași atmosferă din noaptea precedentă, una care cu greu poate fi descrisă.
Cred că cel mai bun cuvânt care poate descrie atmosfera este „depravare”, cu ladyboy oriunde te uiți, saloane de masaj la fiecare pas (care nu oferă doar masaj) și indivizi care te invită la tot felul de show-uri decadente, precum fu**ing show live, russian girls striptease și ping-pong show.
Majoritatea cluburilor aveau animatoare pe mese, asemeni celor din centrul vechi al Bucureștiului, dar spre deosebire de thailandeze, ale noastre chiar au talent.
Am ales și noi un club în care să bem o bere, unul mai serios însă, cu o formație live foarte bună. Berea este extrem de scumpă în cluburi, iar ofertele care te ademenesc din stradă nu coincid deloc cu ce găsești în interior.




