Sus
  >  Home   >  Băile Herculane – Diamantul aruncat la coșul de gunoi!
băile herculane

Băile Herculane este prima oprire din traseul nostru de 5 zile, pe care l-am rezumat în articolul anterior. Poate doriți să vizitați prima dată acest articol pentru o vedere de ansamblu.

Drumul dintre București și Băile Herculane

Distanța dintre București și Herculane este de aproximativ 400km, indiferent dacă alegi ruta Pitești-Craiova-Drobeta-Herculane, sau Pitești-Rm.Vâlcea-Tg.Jiu-Herculane.

Prima variantă este mai rapidă cu până la jumătate de oră, în schimb a doua este mult mai frumoasă, trecând prin Oltenia de sub munte, unde ai posibilitatea de a face multe opriri.

Fără îndoială aș fi ales a doua opțiune, pentru a vizita și Mănăstirile Govora, Tismana și comuna Ponoarele, însă sunt conștient că ajungeam la Băile Herculane rupți de oboseală, undeva pe înserat. De aceea am ales în cele din urmă drumul mai scurt, dar mai puțin atractiv.

Cazare în Herculane

Cu 2-3 săptămâni înainte de plecare am început să trimit mesaje către mai multe hoteluri/pensiuni din zona Orșova – Băile Herculane. Mulți dintre ei probabil s-au speriat când am menționat că doresc să scriu pe blog, crezând că doresc vreun beneficiu ceva.. Nici vorbă, nu mă folosesc de blog pentru a cere favoruri.

Alții probabil m-au ignorat din start, având deja full pe următoarele luni..au considerat că nu merit un răspuns, fie el și negativ. E foarte frustrant să vezi mesajul tău citit și totuși fără răspuns. Dar ăsta este modul unora de a-și respecta clienții.

Hotel Cerna

Am primit însă răspuns de la Vila Ovidiu, unde am și rămas până la urmă. Chiar dacă preferam zona Orșova – Eșelnița – Dubova, undeva drăguț pe malul Dunării. Însă mă loveam de „stop sale”, ori de tarife exagerate.

Un exemplu de tarif exagerat l-am găsit la Hotel Grand Minerva din Herculane, unde o cameră cu demipensiune costa 130 eur/zi. Deci peste 600 lei, în condițiile în care nu puteai accesa în această perioadă facilitățile hotelului (piscină, spa, etc).

Vila Ovidiu

Vila Ovidiu se află în Pecinișca, un sat care ține de Băile Herculane, la 3-4km de centrul stațiunii. Dacă nu veniți cu mașina personală este posibil să vi se pară cam departe.

Camerele sunt foarte curate, destul de spațioase, amenajate simplu, ca majoritatea pensiunilor standard din țară. Afară avem o piscină cu adâncimea de 1,5m, șezlonguri, un foișor cu grătar și acces către râul Cerna.

Ca și minusuri, din păcate nu se poate servi mic dejun (doar dacă îl pregătiți singuri la bucătărie), iar majoritatea restaurantelor sunt la câțiva kilometri depărtare. Nici magazine nu sunt în imediata apropiere.

Și ca o recomandare, ar trebui instalată o reclamă cu numele vilei, pentru că noi ajunsesem în imediata apropiere și nu știam exact care este.. A trebuit să căutăm o poză pe internet pentru a ne elucida.

Gazdele sunt foarte amabile și ospitaliere. Ne-au ajutat cu o grămadă de informații, despre ce putem face și vizita în zonă. În plus tot ei ne-au rezervat plimbarea cu barca, de la Riviera 990.

Cerna trece prin spatele vilei

Băile Herculane: un diamant aruncat la coșul de gunoi

Să începem cu impresiile despre stațiune. La prima vedere mi-a lăsat un gust amar. Dar după ce am parcat mașina și am luat străzile la pas.. a fost și mai rău!

Poziționarea între munți (Cernei și Mehedinți), cu Râul Cerna care trece pe aici, fac ca peisajul să fie de vis.

Majoritatea clădirilor au o arhitectură splendidă, purtând amprenta austriecilor care dețineau aceste locuri prin sec.al XIX-lea. Însă acum 90% dintre aceste clădiri se află într-un avansat stadiu de degradare.

Cazinoul

Cel mai trist lucru este că așa era situația și in urmă cu vreo 10 ani, când am vizitat prima dată Băile Herculane. Doar 3-4 hoteluri au fost renovate și pot fi considerate ok.

Altele clădiri, foste hoteluri, sau băi, se află în pragul colapsului. Zidurile sunt măcinate, geamurile sparte, doar câte o tăbliță mai amintește de trecutul glorios.

Podul Roșu, un simbol al orașului zace ruginit, singurul care se mai menține riguros fiind Hercule, in Piața Centrală.

Am mers pe jos până la Hotel Roman, dus până la 2*. Un hotel de doar 2* se consideră suficient să profite de băile in care se relaxa elita Imperiului Roman din urmă cu 1850 ani.

După ce am făcut cale întoarsă, am mers pe celălalt mal al Cernei, pentru a vedea mai bine Băile Neptun, cunoscute și drept Băile Imperiale Austriece. Bineînțeles, sunt în paragină, iar câteva persoane se scăldau în noroaiele de lângă râu.

Băile Imperiale Austriece

Partea proastă este că a trebuit să mergem câteva minute bune până la un pod, pentru a trece pe partea celalată. Și acesta se afla într-o stare foarte-foarte proastă, având chiar puțin emoții să îl trec cu căruțul celei mici.

Unde mănânci la Herculane?

Dacă nu ai mâncarea inclusă la cazare, atunci este posibil să apară probleme. Nu am găsit variante de mic dejun pe la 8:30, posibil pe acolo ziua să înceapă după 12.

La cină mai găsești variante, asta dacă ești mega fan pizza. Pentru că doar asta găsești! Evident, exagerez PUȚIN, însă 9/10 restaurante sunt pizzerii. Adevărat, am căutat doar 2 seri, prin zona centrală, fără a ne avânta spre restaurantele hotelurilor renovate, poate acolo era altceva.

Dar în centrul orașului găsești numai pizza și poate un șnițel ceva. Nu mă așteptam la mâncare asiatică, franțuzească, sau cine știe ce chestii sofisticate.. dar puțină diversitate, oameni buni. Este totuși o stațiune destul de vizitată, să fie mâncare pentru toate gusturile.

Prima încercare am făcut-o la Terasa Vasy XXXL, unde ori comandai pizza, ori serveai ceva de la împinge-tava. Sarea și piperul erau puse în niște recipiente din care să iei cu mânuța.. cât de zgârcit să fi ca patron de bodegă să nu cumperi niște solnițe?

Mi se pare nesimțire cruntă din partea unora care se gândesc doar la profit. Cum să ai deschis un restaurant, cât de mic să fie și să nu-ți permiți solnițe? Păi ce încredere să mai am în mâncarea ta?

Să mai aduc vorba de chelner? Când ne vorbea își dădea masca la o parte, bănuind că nu îl auzim.. Evident, am plecat după 3 minute, fără să comandăm ceva.

Am mers peste drum, unde mai aveau 2-3 chestii în plus față de pizza, care bineînțeles era specialitatea casei. O fasole, niște paste carbonara cu fărâme de bacon, niște papanași.. Erau echipați oamenii. Măcar părea curat, servirea ok, iar mâncarea destul de bună. Și prețuri mici! Cred ca numele este Restaurant Pizzerie Cristal.

Pizza peste tot…

În drum spre casă am vrut să luăm niște sticle de apă/suc, dar la Non-Stop închidea la ora 17 :) plus că era luni, iar lunea nu lucrau deloc. Ce? Nu asta înseamnă conceptul de non-stop.

Nici în ultima seară nu am scăpat de pizza, dar măcar a fost ceva mai special :) Băile Herculane chiar te surprind la orice pas. Căutând un market mai bine aprovizionat, am văzut reclama unei pizzerii grecești.

M-am gândit că pe semnul respectiv nu au avut suficient spațiu să treacă Pizzerie & Mâncare Grecească, deși era și așa dubios.. și am căutat restaurantul/pizzeria/taverna, sau cum s-o numi.

Am ajuns, am luat un meniu și chiar era Pizzerie Grecească. Sau ce combinație ciudată poate să iasă din așa ceva. Pizza din meniu era normală, doar că poartă nume de stațiuni/insule grecești. Acum ce treabă au șunca, kaiserul și cârnații cu Salonicul, nu știu, dar așa se numește.

Plus că fiecare pizza conține „ceko forst”, despre care nici Google nu știe ce înseamnă. Este doar un sortiment de brânză feta, Ceko First, scris greșit.

Am ales o pizza cu pui, sau ”Ca la mama”, probabil singura care nu avea nume grecesc :(. A fost bună, însă nu pot să zic că vreau neapărat să repet experiența. Poate data viitoare accept să îmi dea și sosul de maioneză cu usturoi la ea, poate așa merge mai bine pizza grecească. Partea bună este că fac și livrări la domiciliu.

Deci serviciile de ospitalitate sunt în mare parte la același nivel cu clădirile din oraș..în paragină.

La trecutu-ți mare, mare viitor?

Începuturile romane

Istoria Băilor Herculane începe in anul 102, când romanii conduși de Împăratul Traian se luptau cu dacii. Acest lucru o face una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din lume!

Romanii au preluat de la greci cultul băilor termale și l-au dus la un alt nivel. Ultimele 4 terme romane se găsesc la Civitavecchia – Pompei, Pamukkale -Turcia, in nordul Italiei și la Herculane.

Evident, numele stațiunii este inspirat de Hercule. Simbol al puterii fizice și spirituale, fiu al lui Zeus, este consemnat in mitologia romană ca fiind patronul izvoarelor termale.

Prima atestare documentară datează din anul 153, când 5 delegați s-au întors cu bine de la Roma și au făcut această inscripție pe o tabulă, ca mulțumire adusă zeilor.

“Zeilor și divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegați romani să asiste la alegerea in calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”.

Therme Hérculis avea să devină celebră in imperiu pentru apele sale curative, astfel încât a început să fie frecventată de oameni simpli, aristocrați, până la generali romani.

Insusi Împăratul Marcus Antonius a vizitat termele alături de mama sa in anul 214.

Bazinele romane în care s-au recuperat aceștia fac acum parte din Hotel Roman**.

Perioada austriacă

Odată cu decăderea Imperiului Roman au ajuns in uitare și Therme Herculis.

In anul 1734, după ce Banatul a fost cucerit de austrieci de sub stăpânirea otomană, generalul Hamilton face o expediție militară la Ada Kaleh, iar pe drumul de întoarcere prefera ruta prin Valea Cernei, unde găsește vestigiile romane.

Anunță descoperirile Împăratului Carol al VI-lea, iar in 2 ani începe reconstrucția băilor termale.

Băile au fost ridicate peste fostele terme romane, iar de atunci avem Baia Diana și Baia Apollo, una dintre cele mai vechi din stațiune.

Stilul baroc austriac avea să predomine la Herculane, păstrând însă elemente decorative din mitologia romană, precum statui ale zeilor și cel mai important, statuia lui Hercule, simbolul de astăzi al stațiunii, ridicată in 1847.

Cea mai frumoasă stațiune balneară din Europa

Băile Herculane era numită cea mai frumoasă stațiune balneară de pe continent, intr-un secol in care acest fenomen luase amploare, iar stațiuni asemănătoare apăreau la Karlovy-Vary, sau Baden Baden.

Stațiunea avea să fie din nou vizitată de nume importante, precum Împăratul Iosif al II-lea, Împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, Franz Iosef și Elisabeta, Regele Carol I al României și Regina Elisabeta, Regele Alexandru al Serbiei.

Podul de Piatră… încă nu s-a dărâmat

Împărăteasa Elisabeta, celebră sub numele de Sissi, chiar a petrecut mai multe săptămâni aici, când a scris un jurnal despre frumoasa stațiune. Se spune că chiar a botezat copilul unui cioban din zonă.

Din a doua jumătate a sec.al XIX-le-a avem cele mai frumoase clădiri, precum actualele hoteluri Decebal și Traian, Cazinoul, Băile Imperiale Austriece.

Ultima perioadă de dezvoltare avea să o cunoască in anii 1970, când regimul comunist a ridicat mai multe hoteluri gigant, care au dus capacitatea stațiunii la peste 5000 locuri.

După 30 de ani toate aveau să între in paragină, foarte puține dintre mărețe clădiri fiind renovate și aduse iar in circuitul turistic.

Obiective turistice în Băile Herculane

1. Statuia lui Hercules

Simbolul stațiunii Băile Herculane, care și poartă numele semizeului mitologic.

Este situată în punctul 0 al orașului, încă din anul 1847. Este turnată în bronz de tun de către maeștrii austrieci și îl reprezintă pe Hercule, purtând pe umărul stâng pielea leului din Nemeea și o măciucă. Uciderea leului a fost prima dintre cele 12 munci pe care acesta le-a primit de la Euristeu.

Statuia a fost ridicată pe locul unei foste fântâni din marmură roșie, pe care Carol al Austriei a donat-o soldaților.

2. Cazinoul

Locul în care odinioară se organizau baluri, iar aristocrația dansa pe muzică de vals, acum este departe de măreția sa de altă dată.

Se pare că este cel mai vechi cazino de pe teritoriul României și era considerat cel mai popular cazino din această parte a continentului.

A fost construit între anii 1862-1864, în stil baroc asutriac și era cunoscut drept Cazinoul cu Coloane. În Sala de Argint se juca la ruletă, dar și alte jocuri de noroc. În interiorul acestuia a fost compus un vals celebru al vremii, numit „Suvenir de Hercules Bath”, pe care compozitorul său, Iakob Patzaler, l-a cântat apoi în orașe precum Viena, Budapesta, Leipzig, Stockholm, Chicago, sau Tokio.

Ansamblul include clădirea Cazinoului, parcul din fața cazinoului și un chioșc pentru fanfară. Lângă scările acestuia se află un arbore Sequoia Gigantea, plantat în 1864. Declarat monument al naturii, a ajuns la 30m înălțime și 1,5m diametru.

Cazioul – Băile Herculane
3. Băile Imperiale Austriece

Una dintre clădirile emblematice ale stațiunii, a fost ridicată între 1883-1886 după planurile arhitectului maghiar Ignac Alpar. La vremea aceea era probabil cel mai frumos edificiu balnear din Europa.

Aripa din dreapta intrării era termosalina, iar în stânga -termosulfuroasă. Tot aici găsim cabinele în care s-au tratat Împăratul austriac Franz Joseph și Împărăteasa Sissi.

Și alte personalități au mai ajuns la Băile Neptune, precum: Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Lucian Blaga, Nicolae Iorga și mulți alții.

4. Vila Elisabeta

Construită în 1875, în stil rococo, a fost locul de relaxare al Împărătesei Sissi, care a petrecut aici o perioadă mai lungă.

Celebra Sissi vizitează aceste locuri în 1887, iar la vila care acum îi poartă numele avea să întâlnească pe Regina Elisabeta I a României, cunoscută și sub pseudonimul literar Carmen Sylva.

Din fericire se pare că edificiul urmează a fi reabilitat, după ce s-au obținut fonduri de 2 milioane de euro.

5. Izvoare

Sunt numeroase izvoare curative în Herculane, însă înainte de a bea din ele este de preferat să citiți și contra-indicațiile.

Izvorul de apă minerală „Neptun” II – situat pe malul drept al râului Cerna, se află într-o clădire circulară, cu acoperiș conic. Se numește și Izvorul de stomac, iar apa este bună și pentru diabetici.

Izvorul Domogled – nu are contraindicații, se bea până la stingerea senzației de sete. Apa sa este indicată în dieta hiposodică, poate avea efecte diuretice și este benefică în profilaxia hipertensiunii arteriale.

Izvorul Diana III – forat în 1958, izvorul are un puternic gust de sulf și apă caldă. Are multe indicații, dar la fel de multe contraindicații.

băile herculane
Izvor Neptun II
băile herculane
băile herculane
băile herculane

postați un comentariu

14 + twenty =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.