Castelul Julia Hașdeu din Câmpina: mister și supranatural!

Castelul Iulia Hașdeu

Cine a fost Iulia Hașdeu?

Iulia Hașdeu este fiica savantului român Bogdan Petriceicu Hașdeu, născută în noiembrie 1869 și decedată la frageda vârstă de 18 ani, în septembrie 1888. Copil precoce, de o inteligență sclipitoare, Iulia știa să scrie și să citească încă de la vârsta preșcolară. Mai mult, la vârsta de 6ani și jumătate scrie un roman despre viața și faptele lui Mihai Viteazul. În curând promovează școala primară și începe să scrie proză și poezie, în limbile română și franceză. La 11 ani, a absolvit gimnaziul la „Sf.Sava” și Conservaroul din București, secțiile pian și canto.

Își continuă studiile la Paris, unde își uimește profesorii datorită inteligenței sale. În paralel urmează cursuri de desen, pictură, pian și canto, fără a renunța la poezie, proză și piesele de teatru. Își ia diploma de Bacalaureat la vârsta de 16 ani, devenind studentă a Facultății de Filozofie și Litere de la Sorbona. Avea să fie prima studentă româncă la Sorbona!

Viitorul său, anunțat unul strălucit, avea să fie întrerupt de tuberculoză și o moarte prematură, la doar 18 ani.

Portret Iulia Hașdeu

Despre Castelul Iulia Hașdeu

Povestea castelului începe în 1893, când Bogdan Petriceicu Hașdeu, savant și scriitor, profesor la Universitatea din București, jurnalist, membru al Academiei Române, al Academiei Sârbe etc și în plus Director al Arhivelor Statului între 1876 și 1900, ajunge la Câmpina, unde vizitează timp de câteva zile pe chimistul dr. Constantin Istrati.
Admirând parcul din vecinătatea proprietății prietenului său, se hotărăște să-l cumpere pentru a înălța acolo un castel dedicat fiicei sale, decedate cu 5 ani în urmă.

Deja construise între 1888 și 1891 un templu pentru Julia, anume cavoul din cimitirul Bellu. Între 1894 și 1896 a lucrat la construirea Castelului „Iulia Hașdeu”, după planuri desenate de el însuși, inspirat fiind de spiritul nemuritor la fiicei sale.

Forma inițială era de catedrală, însă în cele din urmă s-a ajuns la cea actuală, cu trei turnuri de piatră, crenelate, cel din mijloc fiind „domul” ce adăpostește templul.

Castelul Iulia Hașdeu

Ajunși în fața castelului, primul lucru care atrage privirea este ușa solidă de piatră, pe care se observă deviza familiei Petriceicu Hașdeu „Pro fide et patria” și cuvintele lui Galileo Galilei: „E pur si muove”. Blazonului îi lipsește un element important: coroana. Ea a fost îndepărtată în anii `60m la prima restaurare. Ușa se învârte în jurul unui ax și reprezintă intrarea principală în castel. Ușa este flancată de două tronuri de piatră, pe care sunt săpate cele șapte reîncarnări importante ale Juliei, cele douăsprezece legi și simboluri pitagoreice. Pe fiecare tron se află câte un sfinx feminin, gardieni ai intrării.

Detaliu ușa de piatră

Deasupra ușii se află Ochiul Lumii, simbol al esenței și cunoașterii divine, iar pe creneluri se poate citi data de 2 Iulie, data la care Hașdeu își sărbătorea simbolic cele două Iulii ale sale, soția și fiica.

Intrați în castel pe una din ușile laterale, ajungem în salonul de primire al doamnei Iulia Hașdeu, soția scriitorului. Tot aici se plătește și biletul de intrare și taxa foto, daca doriți și puteți cumpăra un suvenir.

Din salon se ajunge în sufragerie, foarte plăcut decorată cu medalioane murale, în care sunt pictați membri de seamă ai familiei Hașdeu: Tadeu Hașdeu (bunicul lui B.P. Hașdeu), Iulia Faliciu (soția scriitorului), Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru Hașdeu (tatăl lui B.P. Hașdeu), Elisabeta Hașdeu (mama lui Bogdan), Iulia Hașdeu și Nicolae Hașdeu (fratele savantului).

Principalele exponate din sufragerie sunt soba, pianul și un ceas de masă monumental, în stil Biedermayer, ce a aparținut tatălui savantului. Ceasul este prevăzut cu barometru, calendar normal, ce indică data, ziua și luna, dar și astronomic, arătând fazele Lunii. Mai putem vedea aici și un desen în peniță și creion care îi prezintă pe soții Hașdeu alături de I.L.Caragiale, venit în vizită la castel în 1896.

Decorațiuni sufragerie

Ajungem în cea mai interesantă parte a castelului, templul, adăpostit în turnul central, cel mai înalt. Pronaosul este prima încăpere a templului, iar după traversarea unui coridor format din oglinzi paralele se ajunge în naos. Oglinzile paralele au o explicație magică: oglinda reține sufletul, decorporalizează trupul și corporalizează sufletul. În centrul turnului se află o coloană, continuată cu o cupă formată din trepte metalice. Construcția simbolizează vasul/cupa sacră, în care a fost adunat sângele Mântuitorului. Tocmai de aceea statuia de o dată și jumătate mărime naturală a lui Iisus a fost așezată acolo. Statuia din lemn și colorată după stilul Evului Mediu este o operă a sculptorului Casciani.

Pe cupola domului fusese pictată bolta cerească, pe un fond albastru fiind reprezentate stele, nori și îngeri. În mijloc se afla pictat un triunghi având central un ochi a cărui pupilă era deschizătura care se află și astăzi acolo.

Statuia lui Iisus din „templu”

Templu are și un altar, în care se află o pianină. Acesta este încadrat de două încăperi înguste, destinate bibliotecilor. Cărțile simbolizeză cunoașterea care înlătură întunericul și ignoranța.

Biroul de lucru al lui B.P.Hașdeu este o cameră foarte frumos decorată și mobilată. Principalele exponate sunt biroul din lemn de nuc, pe care se află două sfeșnice și o călimară-scrumieră, o canapea și fotolii în stil rococo, din lemn de nuc și mai multe tablouri, cel mai interesant fiind „Visul lui B.P.Hașdeu”, de Sava Henția.

Camera cu cale, este o cameră dedicată exclusiv Juliei, motivul principal fiind calele. Aceste flori sunt un simbol al purității și poate al fragilității. Florile apar pe pereți, pe covor și pe soba din cameră. Într-o vitrină sunt mai multe obiecte personale ce au aparținut tinerei, precum o păpușă cu cap de porțelan, un caiet de aritmetică, jurnalul Iuliei și călimara. Deasupra vitrinei se află un tablou cu fotografia Juliei, cu o broderie realizată manual, de mama Juliei, reprezentând o coroniță de mireasă.

Păpușa Juliei și obiecte personale

Camera obscură este probabil cea mai intrigantă dintre toate, fiind locul în care aveau loc ședințele de spiritism ale lui B.P.Hașdeu, în încercarea de a lua legătura cu spiritul nemuritor al Juliei. Pe unul dintre pereți există o gaură cu diametrul de câțiva centimetri, prin care spiritul fetei intra în cameră. Deasupra acestei găuri sunt niște picturi murale, însă nu sunt originale,ci pictate în 1964. Pe un alt perete stă un tablou de mari dimensiuni, ce îi prezintă pe soții Hașdeu și bustul fetei, iar un alt tablou se numește „B.P.Hașdeu și spiritul”, realizat de Eugeniu Voinescu, cel care ocazional participa la ședințele de spiritism.

În vitrinele din cameră este un volum din cartea de spiritism, utilizată de scriitor, un porumbel de piatră, simbol al purității, adus de la cavoul Juliei, o lunetă, una dintre cele nouă stele suport pentru portretele membrilor familiei din cavoul Hașdeilor, de la cimitirul Bellu. De asemenea mai sunt expuse un manuscris spiritist, fotografii spiritiste, un aparat de fotografiat specific acelei perioade, o lampă cu gaz și trei scaune-simbol, denumite „tripoduri”, cu blatul din marmură neagră și metal aurit, purtând inscripția „Hașdeu”.

Tripodurile luate de la cavoul Hașdeilor din Bellu

Merită cu siguranță o vizită la castel, ocolul prin Câmpina fiind unul destul de scurt de pe DN1, în drum spre munte.

Program de vizitare Castelul Julia Hașdeu:

Luni: închis
Marți – duminică: 09:00 – 17:00 (din 1 martie – 31 octombrie) și 08:00 – 16:00 (din 1 noiembrie-28februarie).
*în zilele de joi accesul este gratuit

Tarife de vizitare:

Adulti ( individual) + audioghid: 10 lei / pers.
Adulti ( grup minim zece persoane) + ghidaj: 8 lei / pers.
Elevi, studenti, pensionari ( individual ) + audioghid: 6lei / pers.
Elevi, studenti, pensionari ( grup minim zece persoane) + ghidaj: 4 lei / pers.
Taxa ghidaj individual ( pentru o prezentare ): 30 lei / pers.
Taxa ghidaj individual (pentru o prezentare in limba straina): 40 lei/pers.
Taxa pentru fotografii si/sau filmat: 10 lei/pers.