Sus
  >  Home   >  Cimitirul Bellu – Un muzeu în aer liber!
cimitirul bellu

Poate pentru mulți pare ciudat, însă unele cimitire sunt adevărate muzee în aer liber și reprezintă importante obiective turistice. Pe lângă personalitățile pe care le găzduiesc, unele cimitire adăpostesc superbe opere de artă, realizate de importanți sculptori. Cel mai celebru cimitir din România este prezent în toate topurile mondiale și îl găsim la Săpânța – Cimitirul Vesel.

Și alte țări au cimitire celebre, care atrag anual milioane de vizitatori. De exemplu peste 1 milion și jumătate de turiști se plimbă anual prin Cimitirul Pere Lachaise din Paris, în căutarea mormintelor celebrilor Oscar Wilde, Frederic Chopin, sau Edith Piaf. În Buenos Aires, capitala Argentinei, una dintre principalele atracții o reprezintă cimitirul La Recoleta, care găzduiește peste 90 de monumente istorice naționale, dar și morminte ale unor importante personalități politice. Zentralfriedhof din Viena este unul dintre cele mai mari cimitire din lume și adăpostește, printre alții, locurile de veci ale lui Beethoven și Mozart.

Bucureștiul nu putea lipsi dintr-un astfel de top, adăpostind celebrul Cimitir Bellu. Deși trec aproape zilnic pe lângă el, nu am intrat niciodată până weekend-ul trecut, deși știam despre numeroasele personalități care se odihneau aici.

Situat în Piața Eroilor Revoluției, la intersecția Șoselelor Olteniței, Giurgiului, Viilor și Căii Șerban Vodă, a fost inaugurat la mijlocul sec.al XIX-lea. Până atunci marea majoritate a oamenilor erau înmormântați în curțile bisericilor, existând foarte puține cimitire în afara orașului, în care se înhumau săracii și cei morți în urma molimelor. În 1831 s-a dispus o lege pentru înmormântări în afara orașulului, dorindu-se intrare în rândul orașelor mai avansate din vest. În anii 1850 încep să fie amenajate noi cimitire la marginea orașului, unul dintre ele fiind pe ulița Șerban Vodă, pe un teren de 15ha, donat de baronul Barbu Bellu.

Harta cimitirului Bellu

Intrat în Asociația Cimitirelor Semnificative din Europa, cele aproximativ 28ha cuprind locurile de veci a unui număr semnificativ de personalități românești din ultimele 2 secole. Politicieni, artiști, scriitori, sportivi și persoane publice sunt la fiecare pas, iar fiecare din cele peste 300 de monumente istorice ascunde câte o poveste.

Cimitirul este destul de mare, iar dacă doriți să vedeți un loc anume, este destul de complicat fără să consultați o hartă. Din fericire sunt numeroase panouri cu hărți prin toată curtea, iar indicatoare către principalele obiective sunt de mare ajutor. De asemenea sunt foarte mulți paznici, care sunt sigur că vă pot da o mână de ajutor, dacă îi rugați.

Cimitirul Bellu – Aurel Vlaicu

Eu am intrat pe o alee secundară, vizavi de fostul CityMall, iar imediat la intraream dat peste locul de veci al lui Aurel Vlaicu. Nu cred că are rost să dau detalii despre fiecare nume va apărea în articol, pentru că toți sunt arhicunoscuți. Pe lângă acesta și alți doi pionieri ai aviației românești și mondiale își dorm aici somnul de veci, Henry Coadă și Traian Vuia.

Apoi, urmând harta și indicatoarele, am ajuns la academicieni, unde găsim, printre alții, pe Ștefan Luchian și Theodor Pallady. După câteva minute de mers la promenadă și după ce am trecut pe lângă statuete impunătoare, capele superbe și morminte ale unor nume pitorești, precum cel al lui Fane Spoitoru, ajung în cele din urmă unde toți vizitatorii Cimitirului Bellu vor să vină… aleea scriitorilor.

Ajunși aici vedem nume care ne-au inspirat copilăria cu poveștile lor și care ne-au terifiat în anii de școală.. De la contemporani precum Adrian Păunescu, până la monștri sacri ai literaturii românești, precum Nichita Stănescu, Marin Preda, George Călinescu, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Ion Luca Caragiale, Eugen Barbu, Nicolae Labiș, sau Liviu Rebreanu, toți sunt grupați pe câțiva metri pătrați, precum la un adevărat cenaclu. Și mai presus de toți, nu neapărat prin opera sa, dar prin numeroasele flori și candele aprinse pe mormânt, se află poetul național Mihai Eminescu.

Cimitirul Bellu – Eminescu, Sadoveanu, Caragiale

Nu departe se află și criticul Titu Maiorescu, sau Grigore Capșa, cel care a ridicat celebrul restaurant Capșa, unde majoritatea celor enumerați mai sus se întâlneau la un pahar de vorbă. Trecem și pe lângă monumentul lui Gheorghe Assan, rămas cunoscut pentru aducerea primului motor cu aburi în România, deschizând Moara lui Assan.

Încă din iunie, când am vizitat la Câmpina Castelul Iuliei Hașdeu, mi-am propus să vin și la Bellu, unde aceasta este înmormântată, fiind sigur că voi găsi ceva aparte, cu alte simboluri specifice.. și nu m-am înșelat. Pe marginea stângă a aleei principale o găsim pe Iulia, având la capăt două statuete cu sfinx feminin, ce țin în spate globul pământesc. Sub aceste statuete se află 3 simboluri (cruce, inimă și ancoră) și rugămintea: „Mai ședi puțin”.

Cimitirul Bellu – Iulia Hașdeu

În drum spre aleea artiștilor, următorul punct major de interes, am trecut și pe lângă locul de veci al uneia dintre cele mai mari sportive ale noastre, Lia Manoliu, campionă olimpică și cea care a dat numele stadionului național.

Ajuns pe Aleea Artiștilor, începi să te simți ca pe Walk of Fame, cu celebrități în toate direcțiile. Primul pe care îl zăresc este Radu Beligan, decedat vara aceasta la vârsta de 98 de ani, urmat apoi de alte valori naționale, ce au bucurat multe generații. Printre aceștia se numără: Anda Călugăreanu, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Florian Pittiș, Amza Pelea, Adrian Pintea, Laura Stoica, Marin Moraru, Sebastian Papaiani, Colea Răutu, Anca Parghel, Ion Dolănescu și bineînțeles, Maria Tănase.

Cimitirul Bellu – Gheorghe Dinică

Veți zări adevărate mausolee, unele mai impunătoare decât celelalte, dintre care se desprind însă unele cu adevărat spectaculoase. Mie mi-a atras atenția în primul rând cel al familiei Cantacuzino. După ce am vizitat Castelul Cantacuzino de la Bușteni și Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei și am văzut luxul în care trăia Nababul și familia sa, nu puteam să ignor monumentul pe care și l-au ridicat pentru viața de apoi. Străjuit de busturi de cavaleri și evidențiind în bronz stema familiei și arborele genealogic, nu aveți cum să ratați acest monument.

În imediata apropiere găsim monumentul unei alte familii românești intrate în cărțile de istorie – Familia Ghica. Chiar dacă nu se ridică la nivelul monumentului cantacuzinilor, atrage fără îndoială privirile trecătorilor.

Mausoleul Familiei Cantacuzino (Cimitirul Bellu)

Unul dintre cele mai celebre monumente din Cimitirul Bellu este cel al fraților bulgari Gheorghieff, datorită celor 4 evangheliști imenși din bronz, realizați de Fritz Stork. Toate cele trei monumente amintite sunt operele arhitectului Ion Mincu.

Dacă nu sunteți genul care să se sperie de gândul de a merge prin cimitir și sunteți prin zonă, nu trebuie să ratați o plimbare pe aleile Cimitirului Bellu. Istoria este la ea acasă, iar numeroasele povești vă vor face ziua mai bună, chiar dacă venind dintr-un cimitir, nu s-ar zice.

După ce am vizitat și Grădina Botanică, de care am fost profund dezamăgit, pot spune fără ezitare că recomand mai degrabă o plimbare prin Cimitirul Bellu decât la Grădina Botanică. Doar că trebuie să țineți cont de faptul că, în cele din urmă este tot un cimitir, iar ținuta și comportamentul trebuie să fie unul adecvat. Trebuie păstrată liniștea și bunul simț față de persoanele care vin aici să se reculeagă la mormintele celor dragi.

Monumentul fraților bulgari Gheorghieff

Cum se poate ajunge

Localizat la intersecția dintre 4 străzi importante, se poate ajunge fără mari dificultăți, folosind mașina personală, RATB-ul, dar și metroul, cu stație la Eroii Revoluției.

Accesul este permis zilnic, între orele 10:00 și 20:00. Nu se percep taxe de intrare.

Atenție să intrați în cimitirul corect! Alături este Cimitirul Bellu Catolic, unde am intrat și eu inițial, iar după învârtit vreo 20 minute, mi-am dat seama că nu sunt unde trebuie.

postați un comentariu

one × one =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.