Sus
  >  Home   >  Palatul Șuțu – Muzeul Municipiului București!
palatul șuțu

Pentru a continua povestea zilei de sâmbătă, după bucuria pricinuită de vizita la Biserica Sf. Gheorghe Nou, am traversat bulevardul și am mers câțiva metri către Universitate, ajungând rapid în dreptul Muzeului Municipiului BucureștiPalatul Șuțu.

Dacă în cazul bisericii spuneam că timp de 10-11 ani nu am observat-o, Palatul Șuțu nu a putut trece neobservat. Era și greu să nu îl văd, studiind câțiva ani buni fix peste drum, la Facultatea de Geografie. Cu toate acestea nu l-am vizitat niciodată la interior.

muzeul șuțu
Palatul Șuțu

Mi-am zis că este momentul, dacă tot ne axăm astăzi pe zona Unirii-Universitate. Chiar nu știam la ce să ne așteptăm, nu citisem nimic înainte, deci totul a fost o surpriză totală.

Prima surpriză a fost faptul că nu puteam achita biletele cu cardul, fiind nevoit să merg până la pasaj unde am găsit un bancomat. De asemenea a trebuit să lăsăm căruciorul Evei la startul turului, pentru că erau zone înguste și scări..dar nu a fost asta o problemă.

Scurt istoric Palatul Șuțu și al proprietarilor săi

Bucureștiul anului 1830, când actuala zonă a Universității era un amalgam de case sărăcăcioase, cu maxim un etaj, livezi, mlaștini, străzi pline cu noroi și ici-colo câte un adăpost pentru animale.

Colțea se afla la locul său, însă clădirea Universității avea să fie ridicată abia peste 30-40 ani. Pe locul actualei parcări subterane se afla Mănăstirea Sf.Sava, cu anexele sale.

Începuturile

În acest București dezolant, Costache Șuțu, puternic boier cu origini grecești, hotărăște ridicarea unui palat pe măsura statutului său. Avea și terenul perfect, primit in urma căsătoriei sale cu Ruxandra Racoviță, doamnă de viță nobilă. Acest teren se întindea până la Mănăstirea Sf. Sava.

Fire ambițioasă și având un caracter uneltitor, are chiar aspirații la tronul Țării Românești, punând la cale chiar și asasinarea domnitorului Gheorghe Bibescu.

Nemulțumit de avangardismul palatului, dar și de calitatea sobelor, boierul îi dă în judecată pe arhitecții vienezi Conrad Schwink și Johann Veit.

Anii de glorie

Abia următorii locatari aveau să aducă grandoare palatului, în anii 1860, anume Grigore Șuțu, fiul lui Costache, alături de soția sa, Irina. Aceștia l-au contractat pe Karl Storck, important sculptor al vremii, care s-a ocupat în principal de interiorul palatului.

muzeul șuțu

Karl Storck este cel care a gândit maiestuoasa scară cu două brațe, cât și oglinda centrală, adusă de la Murano, cu o suprafață de 10mp, care extinde spațiul și oferă senzația de intrare fastuoasă. Tot Storck a sculptat chipul doamnei Șuțu Irina, care ne întâmpină la intarea în palat.

muzeul șuțu
Chipul Irinei Șuțu, deasupra oglinzii de Murano

Grigore și Irina Șuțu s-au ocupat și de exterior, ținând neapărat să impresioneze trecătorii. Au adăugat o marchiză și au amenajat grădina, aducând plante și păsări exotice pentru acea perioadă, precum păuni, fazani și pelicani. Casa Șuțu era un punct de atracție pentru toți locuitorii Capitalei de la acea vreme.

Grădinile palatului aveau să fie micșorate și să-și piardă farmecul în sec.XX, odată cu lărgirea bulevardelor. Acum s-au pierdut decorațiunile originale ale porților, adică leii poleiți cu aur, cu un soare între ei. Acesta este simbolul familiei Racoviță, preluat de Șuțulești în urma căsătoriei mai sus menționată. De altfel, acesta a rămas un simbol al Palatului Șuțu, fiind prezent și pe biletele de intrare, dar și pe actualele porți de intrare.

muzeul șuțu

Era Cuza invidios pe Șuțu?

Se spune că Alexandru Ioan Cuza, noul domnitor al celor două Principate unite, era oarecum invidios pe Șuțu din cauza palatului său. Din acest motiv a ordonat să fie dată jos de pe fațada palatului blazonul familiei Șuțu, care semăna foarte mult cu stema țării, cuprinzând bourul și vulturul.

Acest lucru s-a și întâmplat, însă nu avea să umbrească din grandoarea palatului, care avea să devină locul celor importante baluri bucureștene. În plus, blazonul avea să fie repoziționat după câțiva ani,cu acordul lui Carol I.

Balurile de poveste de la Palatul Șuțu

Devenit centrul vieții mondene din București, aici se organizau baluri la care participau cele mai importante nume ale Capitalei și chiar a țării. Norodul privea de la distanță cum oaspeții de seamă coborau din trăsuri. Un portar albanez primea musafiri, costumați în muschetari, sau ofițeri francezi, respectiv costumații de prințese, regine, sau costume populare.

La balurile organizate de familia Șuțu nu se consuma deloc alcool, în schimb mâncărurile erau dintre cele mai fine. În principal se discuta în limba franceză, cea mai la modă în acele vremuri.

La petrecerile de Anul Nou participa și familia domnitoare, Carol I cu Regina Elisabeta I. Grigore Șuțu îl întâmpina pe rege și îi lumina drumul pe scări, cu lumânarea, până sus, mergând cu spatele. Se pare că și Carol îi făcea o mare onoare lui Grigore, căruia îi întindea 2 degete, în loc de unul singur, cum era protocolul.


În 1891, respectiv 1893, mor Irina și Grigore Șuțu, fapt ce duce la întreruperea balurilor și decăderea palatului. Dacă balurile s-au terminat, în timpul Primului Război Mondial avea să găzduiască armata germană invadatoare, devenind reședința guvernatorului german.

muzeul șuțu
Superbul tavan Palatul Șuțu

După încheierea Războiului, palatul ajunge motiv de dispută între Primăria Capitalei, Banca CEC și Banca Chrissovelony, care vor avea pe rând sediul aici. În anii 1930 avea chiar să funcționeze ca primărie pentru o perioadă.

După cel de-al Doilea Război Mondial a fost în vizorul autorităților comuniste pentru a fi demolat, însă a fost salvat totuși din calea buldozerelor, fiind declarat monument istoric în 1948. După 3 ani de restaurări, se inaugurează ca muzeu în 1959, cu ocazia centenarului de la Unirea lui Cuza.. tocmai cel care era invidios și ordona dărâmarea blazonului, cu mult timp în urmă.

muzeul șuțu

Muzeul Municipiului București

Sincer să fiu, istoria și arhitectura Palatului Șuțu depășesc cu mult muzeul, ca instituție și exponate. Nu știam exact la ce să mă aștept, dar speram să văd mai multă „istorie” a capitalei, mai multe povești și poze vechi ale Bucureștilor.

Sunt mai multe colecții de văzut, unele mai interesante, altele mai puțin. Evident, fiecare colecție are parte de admiratorii săi, dar nu m-au dat pe spate schițele, tablourile și cam tot ce ține de artă. Au fost interesante informațiile despre fostul Muzeu Simu, muzeu dispărut, ce avea formă de templu, dar cam atât.

muzeul șuțu
Bucureștiul atunci și acum

Mi-a plăcut mai mult colecția de reclame vechi, sub titlul de „Reclama modelează lumea”. Aici găsim reclame vechi, ale diverselor afaceri, precum Casa Capșa, aparatele radio Odeon, aparatele foto Polyfoto, magazine de haine , berării, etc.

Mai pus impresionantă a fost colecția de benzi desenate, în care personaj principal este Vlad Țepeș.

La etaj, în saloanele care odată găzduiau balurile, acum avem o incursiune în timp, de la cele mai vechi obiecte găsite pe teritoriul Bucureștiului, până la întemeierea orașului, conducerea acestuia sub Constantin Brâncoveanu, a fanarioților, până la regi și comunism.

muzeul șuțu

Program și tarife de vizitare

Adresa: Bulevardul Ion C. Brătianu, Nr. 2

Program de vizitare: Miercuri – Duminică: orele 10:00 – 18:00 (ultima intrare 17:30)

Tarife: 10 lei/ adulți, 5 lei/elevi, studenți, militari, pensionari, grupuri organizate
15 lei/taxa de fotografiere/filmare

Cum se ajunge: Metrou M2: Stația Universitate
STB: 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91

Website: www.muzeulbucurestiului.ro

muzeul șuțu
muzeul șuțu
muzeul șuțu
muzeul șuțu

postați un comentariu

fourteen − fourteen =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.