Cetatea Râșnov – înapoi în Evul Mediu, între Brașov și Bran!

🆕 Actualizare 2026: Cetatea Medievală Râșnov se află în lucrări de restaurare și conservare începute în februarie 2020. Finalizarea șantierului este estimată pentru 2027. Monumentul propriu-zis nu poate fi vizitat în interior, însă Grădina Cetății și Turnul Báthory sunt deschise publicului.

Pentru prima dată am vizitat Cetatea Râșnov undeva prin 2010, știu că eram într-o plimbare cu părinții, dar chiar nu mai știu dacă vizita aici a fost planificată, sau dacă am văzut impozanta cetate din vârful dealului și am zis să facem un ocol.. cert este că nu am fost impresionat deloc, cred că erau lucrări de amenajare atunci, un drum foarte prost de acces, iar cetatea arăta deplorabil. Am revenit în 2013 și apoi în vara lui 2015, iar diferențele au fost uriașe.

Drumul de acces este foarte bun, puteți ajunge pe jos cam în 20 minute de la parcare, sau puteți alege să urcați cu un tractoraș, bineînțeles contracost. Cetatea este acum amenajată, poate fi vizitată fără să îți pui în pericol integritatea, există un binoclu prin care puteți admira peisajul și sunt câteva magazine de suvenire.

Poate casele și restul clădirilor din interiorul cetății ar putea fi mai bine amenajate, poate parțial reconstruite, să îți faci o idee cât mai clară despre cum arătau odinioară, însă este ok și așa, dacă îți pui imaginația la contribuție. Cetatea a fost foarte animată la ultima vizită, era și un festival sau ceva de genul acesta, cu obiceiuri, meșteșuguri și muzică medievală.. foarte interesant de văzut pentru numărul mare de turiști.

Ca amplasare, cetatea se află în orașul Râșnov din Jud.Brașov, este imposibil să nu o vezi cocoțată pe deal atunci când treci de la Bran către Brașov..sau invers :)

Scurt istoric – o cetate ridicată de oameni simpli pentru oameni simpli

Spre deosebire de cetățile nobiliare sau regale construite pentru a impresiona, Cetatea Râșnov a fost ridicată de și pentru oamenii de rând: țăranii și meșteșugarii din zona Râșnov–Cristian–Ghimbav, care aveau nevoie de un refugiu sigur în fața invaziilor tătare și turcești. Construcția a început în timpul prezenței Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei (1211–1225), care au adus cu ei și primii coloniști sași ce s-au așezat la Râșnov alături de populația românească băștinașă.

Prima atestare documentară datează din 1335, când tătarii au pustiit întreaga Țară a Bârsei — cu excepția a două locuri: cetatea de pe Tâmpa a Brașovului și Cetatea Râșnov, ambele rezistând cu succes.

Amplasată pe vechiul drum comercial care lega Transilvania de Țara Românească prin trecătoarea Bran, cetatea controla strategic unul dintre cele mai importante noduri de circulație din regiune. Râșnovul era, practic, prima poartă de intrare în Transilvania dinspre sud.

Câteva momente cheie din cei peste 600 de ani de istorie:

2001 – descoperire spectaculoasă: un tezaur ascuns timp de peste 400 de ani lângă unul dintre turnurile de la intrare, conținând monede de argint și obiecte valoroase din epoca medievală.

1421 – primul asediu otoman. Turcii eșuează în fața zidurilor cetății și se îndreaptă spre Brașov, pe care îl jefuiesc fără milă, acesta nefiind încă bine fortifcat.

1427 – regele Sigismund de Luxemburg vizitează cetatea, recunoscând importanța ei strategică.

1436 și 1441 – alte două asedii turcești, respinse cu succes.

1526 – după bătălia de la Mohács, Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană. Râșnovul îl sprijină pe Ferdinand de Austria și adoptă o atitudine ostilă față de Ioan Zapolya.

1599–1600 – Mihai Viteazul se refugiază la Râșnov împreună cu soția sa, Doamna Stanca, și cu oastea sa. Cetatea devine pentru scurtă vreme un centru de aprovizionare și sprijin în campania de unire a celor trei principate.

1612 – singura capitulare din istoria cetății, și aceea nu prin forță militară, ci din cauza lipsei apei. Principele Transilvaniei, Gabriel Báthory, dușman al sașilor, reușește să cucerească cetatea după un asediu îndelungat. Un an mai târziu, comunitatea locală recapătă controlul și imediat se ia decizia de a săpa o fântână.

1658–1661 – ani de coșmar pentru întreaga Țară a Bârsei. Devastările tătare și turcești sunt atât de grave încât locuitorii Râșnovului trăiesc efectiv în cetate timp de trei ani, așezarea de la poalele dealului fiind arsă în mare parte de năvălitori.

1718 – un incendiu cumplit mistuie orașul și o parte din cetate, arzând case, capelă, cereale și o porțiune din bastion. Poarta principală arsă este înlocuită cu una de fier.

1821 – cetatea adăpostește revoluționarii lui Tudor Vladimirescu.

1850 – cetatea este abandonată definitiv, după ce roata fântânii s-a stricat și nu a mai fost reparată. Armamentul modern de asediu o făcuse oricum irelevantă din punct de vedere militar.

Arhitectura – simplă, funcțională, adaptată terenului

Cetatea Râșnov nu are nimic din grandoarea unui castel nobiliar — nici turnuri dantelate, nici balcoane, nici ornamente baroce. Este arhitectura supraviețuirii: simplă, solidă, adaptată perfect la teren.

Ridicată pe un deal calcaros abrupt, inaccesibil din trei laturi, cetatea profită de relief pentru a se apăra. Singura cale de acces ușor era dinspre est, iar tocmai acolo s-au concentrat cele mai mari întăriri.

Câteva detalii arhitecturale notabile:

Printre construcțiile din interior: case de locuit (unele cu destinații precise — camera slăninii, cămara, odaia preotului), o capelă și o școală — dovadă că locuitorii nu fugeau doar să se ascundă, ci aduceau cu ei întreaga viață a comunității.

Zidurile ating aproximativ 5 metri înălțime, iar zidul sudic — singurul care nu este dublat — are pe alocuri 1,5 metri grosime.

Traseul zidurilor este neregulat, urmând conturul accidentat al culmii dealului, ceea ce dă cetății silueta unei „centuri zimțate” văzute din vale.

Cetatea era flancată inițial de 9 turnuri: 8 pătrate și unul poligonal. Turnurile, ca și zidurile, erau acoperite cu țiglă — o soluție inteligentă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori cu proiectile incendiare.

Suprafața totală a ansamblului: aproximativ 3.500 mp.

Cetatea era împărțită în două curți: curtea exterioară (sau „grădina cetății”), unde se adăposteau vitele în perioadele de asediu — un element vital pentru supraviețuirea pe termen lung — și curtea interioară, unde locuiau oamenii și unde se afla fântâna.

Curtea interioară era brăzdată de cărări înguste din piatră care șerpuiau printre case acoperite cu țiglă.

Legenda fântânii – povestea care nu moare

Dacă există un singur element din toată cetatea care a capturat imaginația generațiilor, acela este fântâna.

Adâncă de 146 de metri, săpată direct în stâncă, fântâna a fost construită în perioada 1623–1640, ca răspuns direct la dezastrul din 1612 când cetatea s-a predat din cauza lipsei apei. Era o investiție uriașă pentru acea vreme — și o necesitate vitală.

Legenda spune că fântâna a fost săpată de doi prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea în schimbul muncii lor. Cei doi ar fi muncit ani întregi — unele variante spun 15 ani, altele 17 — sapând prin piatră dură, iar în orele de odihnă ar fi scris versete din Coran pe pereții fântânii. La final, povestea are două variante: într-una, prizonieri au fost eliberați conform înțelegerii; în alta, mult mai sumbră, au fost uciși pentru a nu trăda secretele cetății.

Realitatea istorică, potrivit documentelor de epocă, este mai puțin romantică: fântâna a fost sapată de meșteri angajați — mai întâi Boltres și Andreas din Făgăraș (1623–1633), care au abandonat lucrarea, continuată apoi de Feltern Lange și Andreas Erwisch până în 1640. Roata fântânii — o adevărată capodoperă mecanică pentru acea vreme, care ridica apa cu o găleată legată de un lanț de fier — a fost lucrată de dulgherii Marten Nassner și Johann Kasperi și a funcționat până în 1850.

Dar legenda nu moare. Ba mai mult, a generat și alte povești care circulă și azi:

• Se spune că în fundul fântânii ar zăcea saci cu galbeni, aruncați în timpul unui asediu pentru a proteja averea comunității.
• O altă poveste vorbește despre un tunel secret ce pornea de la fântână și ducea la baza dealului — o cale de evacuare de urgență. Localnicii din Râșnov indică și azi o mică peșteră vizibilă pe drumul spre Poiana Brașov ca posibilă ieșire a acestui tunel misterios.
• Fântâna este atât de adâncă încât nu a fost explorată niciodată în totalitate — ceea ce nu face decât să alimenteze misterul.

Interesant e că o legendă aproape identică — cu doi prizonieri turci care sapă o fântână în schimbul libertății — există și la Castelul Corvinilor din Hunedoara. Fie e un motiv folcloric care s-a atașat natural de cetățile medievale din Transilvania, fie a existat cu adevărat un astfel de obicei. Oricare ar fi adevărul, povestea fântânii rămâne cel mai captivant capitol al cetății Râșnov.

Curiozități despre Cetatea Râșnov

• Cetatea nu a fost niciodată cucerită prin forță militară — singura predare, din 1612, s-a datorat lipsei de apă.
• Conde Nast Traveler a inclus Cetatea Râșnov în topul celor mai frumoase 10 castele de zăpadă din lume — o recunoaștere internațională a potențialului ei turistic iarna, cu peisajul alb al Bucegilor pe fundal.
• Cetatea controla comerțul pe unul dintre cele mai importante drumuri medievale din Transilvania — ruta Brașov–Bran–Câmpulung, care lega Transilvania de Țara Românească.
• În interiorul cetății exista o mască de tortură și un jug pentru transportarea prizonierilor — expuse în muzeu ca dovezi ale realităților Evului Mediu.
• Locuitorii puteau planta un trandafir în grădina interioară a cetății, iar numele lor rămânea scris pe o plăcuță lângă floare — un obicei turistic deosebit de frumos.

🆕 Ce poți vizita în 2026

Chiar dacă monumentul medieval propriu-zis este în restaurare, vizita la Râșnov merită în continuare:

• Grădina Cetății Medievale – accesibilă publicului, oferă priveliști panoramice spectaculoase asupra Munților Bucegi și Piatra Craiului și o atmosferă medievală autentică.
• Turnul Báthory – situat la intrarea în grădină, poate fi urcat pentru o panoramă superbă asupra munților și a orașului Râșnov.
• Expoziții temporare – organizate în parteneriat cu muzee și instituții culturale din țară și străinătate, cu tematică istorică.

🆕 Tarife și acces 2026

Începând din august 2025, accesul în Grădina Cetății și Turnul Báthory se face pe bază de bilet:

Categorie	Tarif
Adulți (peste 12 ani)	10 lei/persoană
Copii sub 12 ani	gratuit

⚠️ Atenție: Biletele se achiziționează exclusiv la fața locului, doar cu cardul (POS disponibil). Nu se vând bilete online sau în numerar.

---

🆕 Cum ajungi – opțiuni de acces

Față de anii trecuți, accesul s-a diversificat considerabil:

• Pe jos – aproximativ 20 de minute de la parcare, pe un drum forestier amenajat
• Tractoraș turistic – urcă contracost de la baza dealului
• 🆕 Ascensor – o nouă opțiune de acces, pornind din Piața Unirii din Râșnov (stația de îmbarcare se află în spatele Casei de Cultură Râșnov); de la stație, există și o platformă belvedere cu vedere spre cetate

Cu mașina: din Brașov ~14 km (30 minute), din Bran ~14 km, din Poiana Brașov ~8 km. La baza dealului există o parcare cu plată.

Dacă sunteți prin zonă este păcat să ratați o vizită la cetate. Nu se poate compara cu Branul, cu celebrul său castel, însă și Râșnovul are un potențial istoric enorm, mai ales dacă punem la socoteală noile investiții făcute în zonă – trambulinele de sărituri cu schiuri, singurele de la noi din țară, și un parc unic în România: DINO PARC.

🆕 Obiective turistice în apropiere

Dacă faci o zi întreagă în zona Râșnov, poți combina cetatea cu:

• Dino Parc Râșnov – parc tematic dedicat dinozaurilor, unul dintre cele mai populare din România
• Peștera Valea Cetății – peșteră cu formațiuni carstice impresionante, la câțiva km de cetate (program: apr–sep 10:00–20:00, oct–mar 10:00–18:00)
• Castelul Bran – la doar 14 km, celebra reședință asociată cu legenda lui Dracula
• Complexul Olimpic de Sărituri cu Schiurile – singurele trambuline de sărit cu schiuri din România, vizibile din tot orașul