TOP 9 Palate și Castele din România: cele mai frumoase și mai vizitate!
Am făcut topuri cu cele mai frumoase castele din țări precum Germania, Anglia, Scoția, Franța, Spania și Italia, fiind și printre cele mai căutate și citite articole pe care le am până acum în „portofoliu”: Chiar dacă nu avem un număr de edificii la fel de impresionant precum țările de mai sus, totuși unele dintre castelele noastre apar constant în topul celor mai frumoase din LUME! Despre altele însă nu s-a auzit deloc în străinătate și foarte puține se știu și în România, fiind lăsate în paragină pentru mult timp!
9. Castelul Iulia Hașdeu, Câmpina
Cel mai mic din top, dar și cel mai enigmatic. Castelul Iulia Hașdeu din Câmpina nu este un castel în sensul clasic al cuvântului – nu are șanț de apărare, nu a adăpostit voievozi și nu a rezistat asediilor. Este, în schimb, un monument al iubirii paterne și al durerii, ridicat de marele scriitor și om de cultură Bogdan Petriceicu Hașdeu în memoria fiicei sale, Iulia, moartă de tuberculoză la doar 19 ani, în 1888.
Hașdeu, devastat de pierdere, a afirmat că fiica sa i-a apărut în vis și i-a indicat planul clădirii, pe care el l-a urmat întocmai. Construcția, finalizată în 1896, se remarcă printr-o arhitectură neobișnuită, cu elemente medievale și simboluri ezoterice integrate în fiecare detaliu – de la numere cabalistice și semne zodiacale sculptate pe fațadă, până la un turn circular în care tatăl îndoliat organiza ședințe de spiritism, sperând să comunice cu spiritul Iuliei. Camera Iuliei, păstrată exact cum a lăsat-o, conține pianul ei, manuscrisele și obiectele personale, iar atmosfera locului este una de o melancolie greu de descris.
Castelul este deschis publicului și este unul dintre cele mai interesante și mai atipice obiective din România, aflat la aproximativ 110 km nord de București, pe Valea Prahovei. Este considerat unul dintre cele mai bântuite locuri din țară – poveste care, în mod paradoxal, tocmai asta este: o poveste despre un tată care nu a reușit niciodată să accepte că fiica lui a plecat.
Castelul Iulia Hașdeu – Câmpina
8. Castelul Karolyi, Carei
Unul dintre cele mai puțin cunoscute castele din România la nivel național, deși istoria sa este remarcabilă. Castelul Karolyi din Carei, județul Satu Mare, își are originile la finalul sec. al XV-lea, când familia nobiliară Karolyi a primit de la Regele Ungariei Matei Corvin dreptul de a-și construi o reședință din piatră. Cea mai veche parte a clădirii, turnul de nord, datează chiar din această perioadă, restul construcției adăugând ulterior elemente gotice, renascentiste și, în final, baroce.
Familia Karolyi a fost una dintre cele mai influente dinastii nobiliare din bazinul carpatic, iar castelul lor a reflectat această putere. De-a lungul anilor a primit vizite ilustre: Prințul Jozef de Habsburg în 1797, Prințul Rudolf de Habsburg în 1884 și, după Marea Unire, Regele Ferdinand și Regina Maria în 1919. Castelul și parcul său de aproximativ 11 hectare au fost restaurate și sunt astăzi deschise vizitatorilor, găzduind și un muzeu cu exponate despre istoria nobilimii maghiare din zonă și o secțiune dedicată faunei locale.
Carei se află în nord-vestul României, aproape de granița cu Ungaria, la aproximativ 50 km de Satu Mare. Dacă ești în zonă și ești interesat de arhitectura nobiliară central-europeană, Castelul Karolyi oferă o perspectivă cu totul diferită față de castelele de munte cu care ne-am obișnuit în România.
7. Palatul Mogoșoaia
La doar 10 km vest de București, pe malul unui lac liniștit, se ridică una dintre cele mai elegante creații ale arhitecturii brâncovenești din România. Palatul Mogoșoaia a fost ridicat de domnitorul Constantin Brâncoveanu și inaugurat în 1702, ca reședință de vară a familiei sale. Spre deosebire de reședințele regale occidentale, greoaie și supraîncărcate, Mogoșoaia impresionează prin eleganță discretă și prin armonia perfectă dintre construcție, apă și verdeață.
Stilul brâncovenesc, unic în lume, îmbină influențele bizantine cu cele renascentiste și cu elemente ale artei populare românești, rezultând o arhitectură cu arcade fine, coloane răsucite, balcoane cu baluștri sculptați și ornamente florale în piatră. Brâncoveanu însuși a fost ucis la Constantinopol în 1714, alături de cei patru fii ai săi, refuzând să se lepede de credință – iar palatul a fost confiscat de turci și jefuit. A supraviețuit însă secolelor, revenind în atenție în sec. XX când prințesa Martha Bibescu l-a restaurat și transformat într-un centru cultural european.
Complexul include palatul propriu-zis, biserica Sf. Gheorghe (mai veche cu 12 ani decât palatul, ridicată în 1688), un muzeu cu obiecte de artă brâncovenești și un domeniu larg de aproape 10 hectare cu lacul în față. Este unul dintre puținele locuri din apropierea Bucureștiului unde poți lua un picnic, te poți plimba cu barca sau poți pur și simplu respira altfel, la câțiva pași de agitația capitalei.
Palatul Mogoșoaia
6. Castelul Sturdza, Miclăușeni
Dacă vreodată ați vrut să vedeți cum arată un castel autentic de pe moșiile nobiliare ale Moldovei, Castelul Sturdza de la Miclăușeni este răspunsul. Situat la 20 km de Roman și la 65 km de Iași, castelul a fost ridicat la finalul sec. al XIX-lea pe locul unui conac boieresc mai vechi, în stil neogotic cu influențe baroc – o combinație mai rară în spațiul românesc, mai frecventă în Anglia sau în Germania din aceeași epocă. Familia Sturdza, una dintre cele mai puternice și mai cultivate familii boierești din Moldova, a dorit o reședință care să se ridice la standardele aristocrației europene. Și au reușit.
Turnurile înalte cu merloane, arcadele gotice, ferestrele înguste și ornamentele rafinate dau castelului un aer aproape fairy-tale, mai ales toamna, când pădurea din jur capătă culori de foc. Parcul care îl înconjoară datează din sec. al XIX-lea și este proiectat în stil englezesc. Pe același domeniu se află și o biserică din 1787, ctitorită de același neam de boieri, cu fresce valoroase și o arhitectură modest-sobră, tipică Moldovei.
Castelul a avut perioade lungi de abandon după cel de-al Doilea Război Mondial și comunism, dar în ultimii ani a beneficiat de lucrări de restaurare și este din nou accesibil publicului. Este unul dintre acele locuri pe care le găsești rar în România: grandios, puțin cunoscut și cu o atmosferă care te teleportează direct în romanele lui Sadoveanu.
5. Castelul Banffy, Bonțida
Supranumit uneori „Versailles-ul Transilvaniei”, Castelul Banffy din Bonțida, județul Cluj, este unul dintre cele mai impresionante ansambluri nobiliare din Europa Centrală și, din păcate, unul dintre cele mai neglijate. Castelul aparține familiei Banffy, una dintre marile dinastii nobiliare transilvănene, iar primele lucrări de construcție au început în 1650, continuând până în 1690. Extinderi semnificative au fost adăugate în sec. al XVIII-lea, când ansamblul a primit un corp central impunător și aripi laterale în stil baroc, iar în sec. al XIX-lea elemente neoclasice.
La apogeul său, Castelul Banffy rivalizat cu marile palate ale nobilimii austriece. Astăzi suferă încă efectele devastatoare ale celui de-al Doilea Război Mondial, când armata sovietică l-a transformat în grajduri și depozit, iar ulterior comunismul i-a accelerat degradarea. O parte din acoperiș s-a prăbușit, frescele au dispărut, dar structura masivă de piatră rezistă, iar în ultimii ani lucrările de restaurare avansează vizibil – în mare parte și datorită interesului internațional.
Dacă numele Bonțida vă sună familiar dintr-un context mai contemporan, nu este o coincidență: în parcul castelului se desfășoară în fiecare vară Electric Castle, unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din Europa de Est. Cei care au participat la festival recunosc că decorul este de-a dreptul ireal: muzică electronică la baza unui castel baroc în ruine luminat spectaculos. O imagine greu de uitat, indiferent din ce generație faci parte.
4. Castelul Cantacuzino, Bușteni
Există în România o mână de castele care concurează serios cu cele din Franța sau Germania din punct de vedere al impactului vizual și al eleganței arhitecturale. Castelul Cantacuzino din Bușteni este, fără îndoială, unul dintre ele. Ridicat de Gheorghe Grigore Cantacuzino – supranumit „Nababul”, unul dintre cei mai bogați oameni din România de la 1900 – castelul a fost de la bun început gândit ca o declarație de putere și rafinament, o ripostă directă la Castelul Peleș al regelui Carol I, aflat la câțiva kilometri distanță, la Sinaia.
Proiectat de arhitectul Grigore Cerchez și finalizat în 1908, castelul îmbină stilul neoromânesc cu elemente celtice și simboluri heraldice ale familiei Cantacuzino, rezultând un edificiu atât de personal și de elaborat, că pare mai degrabă o operă de artă decât o simplă clădire. Vederea de pe terasa principală, direct spre vârfurile Bucegilor, este una dintre cele mai bune panorame montane pe care le poți găsi de la nivelul unei ferestre din România. La inaugurarea din 1911, castelul era deja ultra-modern: electricitate, sistem de canalizare și apă potabilă curentă – lucruri de lux pentru Europa acelor vremuri.
Deschis publicului din 2013 după restaurare, castelul poate fi vizitat și găzduiește o expoziție permanentă despre familia Cantacuzino și epoca de aur a burgheziei române interbelice. Parcul din jur, cu vedere spre versantul Bucegilor, este la fel de spectaculos ca interiorul.
Castelul Cantacuzino – Bușteni
3. Castelul Bran
Faimosul, controversatul, mereu dezbătutul Castel Bran. Este cel mai cunoscut castel din România la nivel internațional și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din țară – și, în același timp, subiectul unui mit care nu are decât o legătură foarte fragilă cu realitatea. Vlad Țepeș, domnitorul care a inspirat personajul literar al Contelui Dracula, s-ar fi aflat la Bran în mai puține ocazii decât le-ar place ghizilor turistici să o recunoască, iar unii istorici susțin că nici măcar atât.
Dincolo de mit, castelul are o istorie autentică și valoroasă. Construit în 1377 de cavalerii teutoni și apoi de sașii brașoveni, el a funcționat secole la rând ca punct de vamă și fortăreață pe trecătoarea dintre Muntenia și Transilvania. Regina Maria l-a primit cadou de la cetățenii Brașovului în 1920 și l-a transformat în reședința ei preferată de vară, aducând mobilier, tapițerii și un gust rafinat care se simte și astăzi în amenajarea interioară. Tocmai datorită timpului petrecut de Regina Maria la Bran, castelul este un muzeu autentic al epocii regale românești interbelice – mult mai onest decât să fie prezentat drept „castelul lui Dracula”.
Amplasat pe o stâncă abruptă deasupra văii, cu turnuri asimetrice, poduri de lemn și coridoare tăiate direct în piatră, Castelul Bran are un aspect scenic indubitabil. Indiferent de polemicile istorice, rămâne un obiectiv de neratat, mai ales combinat cu o zi în Brașov și o escapadă la Râșnov sau pe Transfăgărășan.
Castelul Bran
2. Castelul Peleș, Sinaia
Nu există clasament al castelelor din România – sau din Europa – în care Castelul Peleș să nu apară în primele locuri. Și pe bună dreptate. Ridicat de Regele Carol I ca reședință de vară a familiei regale române, Peleșul este una dintre cele mai elaborate și mai valoroase creații ale arhitecturii europene din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o capodoperă a stilului neorenascentist german, cu elemente gotice, baroc și maure integrate cu o precizie de bijutier.
Piatra de temelie a fost pusă în 1875, iar inaugurarea a avut loc în 1883, deși lucrările de extindere au continuat până la moartea lui Carol I, în 1914. Peleșul a intrat în istorie și ca primul castel electrificat complet din Europa, alimentat de o centrală hidroelectrică proprie construită pe pârâul Peleș. Avea, de altfel, tot ce putea oferi modernitatea acelor timpuri: încălzire centrală, lift, aspirator, telefon și un sistem propriu de tratare a apei. Interiorul numără 160 de camere, fiecare decorată într-un stil diferit – cameră persană, cameră turcească, cameră renascentistă florentină, sală maură – adunând mobilier, tapiserii, armuri, cristaluri și picturi aduse din întreaga Europă.
Castelul se află în Sinaia, cea mai iubită stațiune montană a României, la 125 km de București. Este al doilea cel mai vizitat obiectiv turistic din țară, după Castelul Bran, primind anual peste 300.000 de vizitatori. În același parc se află și Pelișorul, fostul castel al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, mai mic dar la fel de rafinat – și, dacă ești la Sinaia, păcat să-l ratezi.
Castelul Peleș – Sinaia
1.Castelul Corvinilor, Hunedoara
Nu există nicio îndoială în această privință: Castelul Corvinilor din Hunedoara este cel mai impresionant castel din România și unul dintre cele mai spectaculoase din toată Europa. Îl depășește pe Peleș în ceea ce privește impactul vizual brut, acel sentiment pe care îl ai în stomac atunci când ridici privirea și realizezi că ai în față ceva cu adevărat extraordinar. Este prototipul unui castel medieval pur: turnuri roșii înalte, ziduri masive ridicate direct pe stânca de deasupra râului Cerna, un șanț de apărare impresionant și un pod de acces care pare desprins dintr-un film.
Originile fortăreței urcă în sec. al XIV-lea, dar forma actuală – una dintre cele mai valoroase exemple de arhitectură gotică târzie din Europa Centrală – se datorează în principal lui Iancu de Hunedoara, unul dintre cei mai mari strategi militari ai Evului Mediu european, cel care a oprit de mai multe ori înaintarea otomană în Europa. Sub conducerea lui și a fiului său, viitorul Rege al Ungariei Matei Corvin, castelul a fost extins și transformat dintr-o simplă fortăreață militară în una dintre cele mai sofisticate și mai frumoase reședințe nobiliare ale vremii. Sala Dietei, cu arcadele ei gotice, Turnul Alb, Turnul Buzduganului și capelă gotică cu vitralii originale sunt cele mai impresionante spații interioare.
Legenda spune că în beciurile castelului au fost închiși și Vlad Țepeș timp de 7 ani – asta în timp ce Iancu de Hunedoara și tatăl lui Vlad se aflau în conflict politic. Tot în beciuri, o altă legendă plasează trei prizonieri turci care, promițând că vor săpa un puț și vor ajunge la apă, au lucrat 15 ani și au găsit-o în cele din urmă, dar au fost eliberați abia după moartea lui Iancu. Pe peretele puțului se poate vedea și astăzi o inscripție în arabă care, tradusă, spune: „Cel care a scris asta este Hasan, care trăiește ca un sclav în fortăreața lui Iancu.” Un detaliu care îți dă fiori, indiferent de câte castele ai mai vizitat.
Castelul Corvinilor- Hunedoara
Poate te interesează și…
Dacă îți plac castelele și palatele europene, am scris topuri complete pentru mai multe țări. Iar dacă vrei să aprofundezi unele dintre castelele de mai sus, găsești articole dedicate pe blog:
Topuri castele europene:
