Mănăstirea Agapia mai este denumită și Agapia Nouă sau Agapia din Vale, pentru a se diferenția de Mănăstirea Agapia Veche și este amplasată în Jud. Neamț, la 9km de orașul Târgu Neamț. Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, imediat după Mănăstirea Văratec, aflată în apropiere.

Istoria mănăstirii pornește de la Agapia Veche, locul în care s-a retras în sihăstrie cuviosul Agapie. Biserica de lemn ridicată de acesta a fost însă distrusă de o avalanșă de zăpadă chiar în ziua de Paște, însă o alta a fost ridicată.

Se pare că prima mănăstire de piatră a fost ridicată în sec.alXV-lea de Petru Rareș și Elena Doamna, însă la începutul anilor 1600 o parte dintre călugări au părăsit biserica din pricina terenului și au ridicat o alta în vale. în jurul acestei biserici a fost construit ulterior un întreg ansamblu monahal, în principal datorită lui Gavril Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu.

Inițial locuită de călugări, ansamblul a fost transformat în mănăstire de maici în 1803 de către mitropolitul Moldovei de la acea vreme. De-a lungul secolelor mănăstirea a suferit mai multe jafuri și incendii, dintre care unul devastator în 1821, însă toate au fost depășite și mănăstirea refăcută.

Pictură de Grigorescu

Valoarea imensă a mănăstirii se datorează și picturii interioare a lui Nicolae Grigorescu, care în 1847, la doar 20 de ani a realizat niște capodopere, printre care cele mai importante se numără Portretul Sf. Gheorghe de la ușa altarului. În mănăstire a fost organizată și o școală pentru surorile tinere, cu ateliere de covoare și broderii cât și o clasă de pictură, unde profesor era chiar Nicolae Grigorescu.

În acest moment complexul mănăstiresc cuprinde 3 biserici și un paraclis, plus 141 case monument istoric, printre care se numără și Casa Memorială Alexandru Vlahuță, cel care locuia aici când era în vizită la mănăstire. Prin spatele casei memoriale pornește un drum forestier pe care se ajunge la alte două mănăstiri, Sihla și Sihăstria.