Palatul Cuza de la Ruginoasa - povești amoroase, demne de Hollywood!

Palatul Cuza de la Ruginoasa – povești amoroase, demne de Hollywood!

După ce am vizitat Castelul Sturdza de la Miclăușeni, am continuat drumul spre Vatra Dornei, dar pe drum nu am ratat ocazia să mai oprim la un palat, la fel de frumos și cu o istorie bogată – Palatul Cuza de la Ruginoasa.

Distanța dintre cele 2 edificii este de aproximativ 30km și chiar sunt destul de asemănătoare ca și arhitectură. Se spune chiar că Palatul de la Ruginoasa a fost unul dintre modelele după care s-a construit Castelul Sturdza.

Istorie Palatul Cuza de la Ruginoasa

Punctele comune nu se termină aici. Palatul de la Ruginoasa a aparținut inițial tot familiei Sturdza, împreună cu un domeniu de aproape 8000ha. Vistiernicul Săndulache Sturdza dorește la începutul anilor 1800 să reconstruiască fosta casă boierească din Ruginoasa.

Moștenitorul domeniului, logofătul Costache Sturdza, fiul lui Săndulache, reface palatul în stil neoclasic, aducându-l la forma pe care o putem vedea și astăzi. Lucrările au fost finalizate complet în vara anului 1855, alături de palat fiind refăcute și zidurile de incintă.

Prima intrigă amoroasă de la Palat

Din păcate, familia Sturdza nu a apucat să se bucure foarte mult de noul palat, pentru că la scurt timp se petrece o întâmplare demnă de a se compara cu cea a Elenei din Troia.

Costache Sturdza o ascunde la palat pe soția sa, Marghiolița Ghika-Comănești, cea care se amoreazează de un alt boier, Roznovanu. Cel pus să o aibă în pază este fiul lui Costache, Săndulache Sturdza (da, nu este greșeală, purta numele bunicului). Într-una dintre seri, boierul Roznovanu, acest Paris mioritic, vine să o fure pe a lui iubită.

Însoțit de un mic grup de arnăuți, reușește să cumpere loialitatea paznicilor palatului și ajunge în fața ușii, unde îi întâmpină Săndulache. Acesta împușcă un arnăut, însă în cele din urmă este înjunghiat mortal de un altul.

Marghiolița fuge cu Roznovan în Bucovina, unde se căsătoresc. Fostul soț, rămas și fără soție și fără copil, renunță ușor- ușor la domeniul pe care s-a întâmplat tragedia.

Sfârșitul domniei familiei Sturdza asupra moșiei are loc în 1857, când Alexandru Sturdza, alt fiu al lui Costache, pune gaj la bancă întreaga moșie, pentru un împrumut pe care nu îl poate plăti la term

Cum devine palat domnesc

După 5 ani, Banca Moldovei reușește să vândă moșia, cumpărător la licitație fiind chiar noul domnitor, cel care în 1859 reușește unirea Moldovei cu Țara Românească, domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Domnitorul a investit în renovarea palatului, dorind să îl transforme în reședință de vară. A devenit însă locuință permanentă pentru soția sa, Doamna Elena Cuza, care s-a ocupat personal de mobilarea și amenajarea moșiei. Aceasta locuia la palat cu cei doi copii ai domnitorului, dintr-o relație anterioară, Dimitrie și Alexandru, Al. I. Cuza fiind mai mult plecat cu treburi la Iași sau București.

Deși a investit mult timp și bani în renovarea palatului, Doamna Elena nu s-a simțit niciodată confortabil aici. Asta din cauza tragediei care a lovit familia Sturdza, socotind acest lucru un soi de blestem al locului.

Și tragediile locului nu s-au terminat aici.. Și nici poveștile de dragoste, demne de niște romane, care au adus porecla palatului de „Rușinoasa”.

După abdicarea domnitorului din 1866, acesta ajunge în Germania, unde moare 7 ani mai târziu. Trupul său a fost adus de Elena Cuza pentru a fi înmormântat în curtea palatului, într-un cavou lângă biserică. Ulterior, osemintele au mai fost mutate, pe la Mănăstirea Curtea de Argeș, urmând ca astăzi să fie la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași.

Alte povești de iubire.. de la Ruginoasa, la „Rușinoasa”

Cei doi fii ai lui Alexandru Ioan Cuza își vor pune amprenta definitiv pe istoricul palatului, nu într-un mod fericit. În primul rând Dimitrie, cel care se sinucide în camera sa, găsim împușcat în cap. Acesta se îndrăgostise de o slujitoare de la moșie, gonită de Elena Cuza. Se spune că spiritul lui Dimitrie încă bântuie camerele palatului.

Doi ani mai târziu, moare și Alexandru, la doar 6 luni după căsătoria cu Maria Moruzzi. Căsătoria nu era privită cu ochi tocmai buni, din cauza unor conflicte mai vechi între cele 2 familii, Moruzzi și Cuza. Domnitorul fanariot Constantin Moruzzi, îl executase cu ani în urmă pe Ioniță Cuza, un străbun al lui Alexandru Ioan Cuza.

Relația dintre Elena Cuza și nora sa, tânără văduvă nu a fost cea mai bună. Aceasta din urmă, care moștenise prin testament de la soț întreaga moșie, a rămas aici, în timp ce soacra, Doamna Elena Cuza, s-a retras într-o viață liniștită, la Piatra Neamț.

Ultima relație controversată de la palat urma să aibă loc între văduva Maria Moruzzi și Ionel I.C.Brătianu, inginer și politician, fiu al lui Ion C.Brătianu, unul dintre artizanii care au dus la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Deci reprezentanții a două familii aflate în „război” cu familia Cuza au ajuns să dețină controlul palatului de la Ruginoasa. Aici avea să se nască și fiul celor doi, Gheorghe I. Brătianu, istoric, politician, membru al Academiei Române.

Dezastrul de după Război și reinventarea

În timpul Primului Război Mondial, Palatul Cuza joacă rolul de spital militar, iar mai apoi, din 1936, ajunge în proprietatea Regiei CFR, funcționând la Spital TBC. Degradarea a continuat treptat, culminând cu Al Doilea Război Mondial, aflat chiar pe linia frontului. Din toată moșia au rămas în picioare câteva ziduri de incintă și ruinele pereților.

Complexul a fost reconstruit între 1967-1978, însă materialele folosite au fost de proastă calitate.. și s-a pierdut o mare suprafață din teren. Lucrările au fost întrerupte în 1979, iar în 1982 se inaugurează Muzeul Memorial ”Al.I.Cuza”, cu o secție de istorie și una de etnografie.

Închis publicului pentru mai mulți ani, în care s-a reamenajat corect, cu bun gust, foarte aproape după original, utilizând numeroase documente. Adăpostește Muzeul Memorial ”Alexandru Ioan Cuza”.

La interior se pot vizita dormitorul lui Alexandru Ioan Cuza, dormitorul Doamnei Elena Cuza și salonul acesteia, dormitoarele copiilor, camera de primire a oaspeților, sufrageria, salonul domnitorului și biblioteca.

Din păcate nu am avut ocazia să vizităm și interiorul, întrucât am ajuns marți, când muzeul este închis. Next time! Cu siguranță merită.

În curtea palatului se pot vedea trăsura și sania domnitorului. În plus, sunt prezentate câteva busturi ale unor personalități istorice, nu știu cât de reușite, rămâne la aprecierea fiecăruia.