Umblu Teleleu

Mausoleul Mărășești – „Pe aici nu se trece”!

Plecând din Bucovina, pe drumul lung spre casă am făcut 2 vizite, scurte însă foarte intense. Dacă am scris deja despre Mănăstirea Humor, unde am ajuns pentru prima dată, urmează o relatare de la Mausoleul Mărășești, un loc încărcat cu istorie și emoție.

Timpul trecea, seara se apropia și speram să ajungem la mausoleu până la ora închiderii (nu verificasem care este programul). Am mai trecut pe la Mărășești în urmă cu ceva timp, însă amintirile erau cam în ceață, plus că nu aveam fotografii pentru a face un articol decent.

Aflat la marginea drumului E85, între Adjud și Focșani, Mausoleul Mărășești reprezintă un simbol al eroismului armatei române din timpul Primului Război Mondial și este unul dintre cele mai impunătoare monumente comemorative din Estul Europei.

mausoleul mărășești

Contextul istoric

 

În urmă cu 100 de ani Europa se afla în plin conflict, Primul Război Mondial – cea mai mare bătălie de pe continent până la acel moment. România era un pion important și a suferit pierderi importante, însă a avut parte și de victorii strălucitoare.
Dacă vizitezi acest monument, fără a cunoaște contextul istoric, este foarte posibil să pleci dezamăgit de aici, fără a înțelege rostul construcției. Tocmai de aceea vreau să intru într-o scurtă scurtă lecție de istorie, pentru a evidenția importanța luptelor ce au avut loc aici.

În momentul izbucnirii Primului Război Mondial, în 1914, Regatul României, condus de Regele Carol I, cuprindea Muntenia, Moldova și Dobrogea. Transilvania, Bucovina, Crișana, Maramureșul, erau parte a Imperiului Austro-Ungar, iar Basarabia era condusă de Imperiul Țarist. Nici la sud nu aveam prieteni, deoarece în urmă cu doar un an ieșisem învingători din Al Doilea Război Balcanic, împotriva bulgarilor.

mausoleul mărășești

Deși am câștigat lupta împotriva bulgarilor și România a pus stăpânire pe sudul Dobrogei, această victorie a făcut să se treacă cu vederea peste proasta organizare și echipare a armatei române. Un război părea improbabil la începutul secolului, motiv pentru care Ministrul de Război în 1901 a decis reducerea bugetului pentru armată, susținând că preferă 100.000 soldați bine echipați unei armate mari, însă nepregătite. Ca rezultat, după 13 ani aveam o armată mică și nepregătită.

După 2 ani în care am rămas în neutralitate, deși Regatul primea invitații din ambele părți, s-a ales în cele din urmă intrarea în război de partea Antantei, din care făceau parte Imperiul Țarist, Franța, Imperiul Britanic, Italia ș.a, în timp ce inamicii ne înconjurau din toate părțile (Imperiul Otoman, Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar și Bulgaria).

Pentru noi, războiul a început efectiv în august 1916, când armata română a trecut Carpații în dorința de a câștiga teren împotriva austro-ungarilor. Inițial a fost un succes, însă în cele din urmă anul avea să se încheie foarte prost, teritoriile românești fiind cucerite pe rând, culminând cu cedarea Bucureștiului și mutarea capitalei în Moldova, la Iași.

mausoleul mărășești

După numeroase eșecuri, a venit vara anului 1917 și momentul marilor bătălii de la Mărăști, Oituz și Mărășești, când nemții forțează înaintarea spre Moldova, având scop trecerea spre sudul Rusiei.

Bătălia de la Mărășești a durat 28 de zile (24 iulie/6 august până în 21 august/3 septembrie 1917), dintre care 15 au fost de luptă efectivă și 13 de relativă acalmie. Românii, ajutați de soldații ruși, au luptat împotriva trupelor germane și au înregistrat una dintre cele mai mari victorii din istoria țării noastre!

Revista „Time” spunea: “Apărarea frontului la Mărăşeşti a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârşită vreodată de români”.

În timpul celor 28 de zile crâncene, românii au pierdut 27.410 oameni (morți, răniți și dispăruți), rușii au rămas fără 25.650 persoane, în timp ce tabăra germană a totalizat un număr cuprins între 60 și 65.000 de oameni morți și răniți.

Despre Mausoleul Mărășești

 

Construit chiar pe locul bătăliei de la Mărășești, pe marginea actualului drum E85, piatra de temelie fiind pusă în anul 1923. După un an stadiul lucrărilor a permis reînhumarea soldaților căzuți la datorie, culminând cu depunerea osemintelor Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Române pe timpul bătăliei de la Mărășești și celebru pentru zicala „Pe aici nu se trece!” Lucrările au stagnat apoi 12 ani, monumentul fiind terminat în 1938.

Vizita începe prin achizițioarea biletelor la intrarea în curte, după care continuați pe cele 2 alei pietruite, flancate de busturile unor eroi ai Primului Război Mondial. Mausoleul Mărășești este foarte impunător și legenda spune că însuși Hitler a rămas impresionat de acesta. Liderul nazist i-ar fi cerut lui Antonescu să trimită unități antiaeriene pentru apărarea edificiului, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

mausoleul mărășești

Inscripţia de pe frontonul Mausoleului „ÎNTRU SLAVA EROILOR NEAMULUI” este încadrată de numele localităţilor unde s-au dat marile bătălii: Jiu – Olt – Sibiu – Coşna – Cireşoaia – Robăneşti – Neajlov – Dragoslave – Predeal – C. Lung – Panciu – Răzoare – Braşov – Porumbacu – Mărăşeşti – Mărăşti – Oituz – Doaga – Muncel – Arabagi – Barcut – Amzacea – Prunaru – Cerna – Caşin – Valea Uzului – Sticlărie.

Momentan, mausoleul adăpostește 5073 soldați și ofițeri, în 154 cripte individuale și 9 cripte comune, împărțite pe 18 culoare. Fix în centrul construcției se află sarcofagul Generalului Eremia Grigorescu, cel care și-a dorit în mod expres să fie înmormântat printre soldații săi.

Printre altele se mai găsește și cripta Mariucăi Zaharia, o fetiță de doar 12 ani care a oferit informații prețioase despre poziția germanilor, cocoțată fiind într-un copac.

mausoleul mărășești

Prin două scări în spirală se poate urca în partea superioară, numită „Cupola Gloriei”,a cărei pictură în frescă, reprezentând figuri de îngeri militari cu săbii de foc, a fost executată de către pictorul Eduard Săulescu.

După terminarea vizitei, în dreapta monumentului găsim și Muzeul luptelor, sau Muzeul armelor. Aici sunt expuse arme, documente, fotografii și echipamente militare din Primul Război Mondial. Găsim printre altele și obiecte personale ce au aparținut Ecaterinei Teodoroiu, una dintre figurile remarcante ale războiului.

Mausoleul Mărășești nu este unicul edificiu din Vrancea dedicat eroilor Primului Război Mondial, însă este cel mai cunoscut și impunător. Mai există monumente la Mărăști, Soveja și Focșani.

mausoleul mărășești

Programul de vizitare Mausoleul Mărășești

Din păcate am uitat să fac o poză la intrare, deci nu știu sigur care este programul de vizitare. Am făcut însă niște cercetări pe internet și se pare că programul este între orele 08:00 – 16:00. Unele surse susțin că este deschis până la ora 19:00 și tind să cred că este adevărat, însă doar pe timpul verii. Noi am ajuns cu siguranță după ora 16:00 și am găsit deschis.

Tarife: 8 lei/adulți și 2 lei/copii și elevi. Există tarife speciale pentru grupuri organizate. Tariful include vizita în mausoleu + vizita la muzeu. Ghidul este gratuit.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *