Mănăstirea Voroneț – Capela Sixtină a Estului
Dacă am ajuns în Bucovina nu se cuvenea să omitem cele mai importante obiective turistice din această regiune, celebrele mănăstiri ridicate de Ștefan cel Mare.
Din păcate timpul nu ne-a permis sa vizităm mai multe, astfel încât ne-am limitat la una singură, dar poate cea mai celebră dintre toate, Mănăstirea Voroneț.
Mănăstirea Voroneț se află la 4 km de orașul Gura Humorului, fiind ridicată de cel mai mare domnitor al Moldovei în anul 1488. Se spune că a fost ridicată în 3 luni și 3 săptămâni, o performanță fantastică pentru acea perioadă.
Ștefan cel Mare ar fi ridicat mănăstirea în semn de mulțumire pentru câștigarea unei bătălii împotriva turcilor. Un alt nume celebru asociat mănăstirii este al lui Daniil Sihastrul, călugăr și sfătuitor al domnitorului moldovean. Mormântul celui ce a fost canonizat și numit sfânt se află în Mănăstirea Voroneț.
Mănăstirea a fost ridicată pe locul unei fosta biserici din lemn, devenind un centru de credință, dar și de cultură, în Moldova medievală.
Pictura interioară a bisericii datează din vremea lui Ștefan cel Mare, anul 1496, cele mai însemnate picturi fiind: Cina cea de taină, Spălarea picioarelor, portretul lui Ștefan cel Mare.
Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viață, însuflețite.
Această superbă mănăstire este cunoscută la nivel mondial, în special pentru nuanța de albastru din pictura exterioară, considerată unică în lume.
Mănăstirea Voroneț mai este cunoscută și sub denumirea de ”Capela Sixtină a Orientului” datorită frescelor din exterior, în special scena Judecății de Apoi, care prezintă în antiteză binele și răul.
Ce m-a surprins plăcut este faptul că erau foarte mulți vizitatori, dintre care numeroși străini ce erau curioși să afle istoria micuței mănăstiri. Curtea este foarte îngrijită și frumos amenajată, iar numărul mare de turiști pare să nu afecteze acest mediu.
Trist este faptul că numeroase fresce se șterg din cauza timpului, iar restaurările nu se vor ridica niciodată la valoarea celor originale.
Intrarea costă 3 lei pentru adulți, lucru care mă intrigă pe de o parte, pentru că nu văd normal să plătesc pentru a intra în biserică…dar dacă sunt folosiți în restaurări și amenajări treacă de la mine :).
Vânzători de artizanate sunt cu grămada, drumul de la parcare până la curtea mănăstirii fiind ca la bâlci, cu pistoale, săbii și tot felul de jucării de vânzare, fetele se simțeau ca la mall :) … legătura cu mănăstirea nu o găsesc… însă fiți fără grijă, o să găsiți cu siguranță un suvenir pe placul vostru.