Mănăstirea și Peștera Polovragi – la capătul Transalpinei
În articolul despre Transalpina am menționat că cel mai recent am fost în zonă de Revelion 2015-2016, când am găsit o cazare foarte drăguță la 200-300 m de Mănăstirea Polovragi și peștera cu același nume. Chiar dacă am stat 3 zile în Polovragi, sincer nu prea am avut chef de vizitat Cheile Oltețului care încep „din curtea mănăstirii” sau peștera, pentru că le mai vizitasem cu 2-3 ani în urmă, era destul de frig afară și am preferat distracția pe pârtie în Rânca și cea de la cazare cu muzică și băutură. Oricum, presupun că peștera nu a fost deschisă în perioada asta, totuși pe la mănăstire am oprit timp de câteva minute în prima zi a anului 2016.
💍 Un revelion de neuitat – insideul pe care nu l-am povestit până acum 🆕
Există un motiv pentru care acel Revelion 2015-2016 la Polovragi rămâne cel mai special din viața mea. În ultimele minute ale anului 2015, în fața Cheilor Oltețului, cu pereții de stâncă ai Munților Parâng și Căpățânii ca martori tăcuți, am cerut-o de soție pe Sorina. Locul părea ales anume: liniștea totală, aerul rece și curat de munte, lumina palidă a unui cer de iarnă și sentimentul că ești la capătul lumii – sau, mai degrabă, la începutul unui alt capitol al ei. A spus „da”, evident 😊. Dacă mă întrebați de ce merită Polovragii o vizită, acesta este răspunsul meu personal. Locurile cu energie bună fac lucruri bune oamenilor.
Poarta de lemn a mănăstirii
Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea Polovragi datează din jurul anului 1500, fix unde se înalță Cheilor Oltețului. Această parte a Olteniei, cea de la marginea munților, are asemeni Bucovinei sau Maramureșului un număr mare de lăcașuri de cult, cea mai importantă fiind Mănăstirea Horezu, inclusă în Patrimoniul UNESCO. Aceasta este urmată, în ordine aleatorie, de Mănăstirile Govora, Lainici, Cozia, Frăsinei, Arnota, Tismana, Mănăstirea Dintr-un Lemn și subiectul nostru, Mănăstirea Polovragi.
Să ajungeți la mănăstire este foarte simplu: urmați șoseaua principală din localitate, sau dacă vă este mai ușor, mergeți către cei doi pereți stâncoși care par a-și da întâlnire… sau stau la bârfe… de fapt a fost un singur perete, tăiat în două de Olteț. După ce lăsăm mașina în parcarea încăpătoare, intrăm pe frumoasa ușă de lemn și ajungem pe o alee înconjurată de copaci și multă verdeață. În capătul acestei poteci găsim locuințele maicilor și biserica, ridicată în 1643 și terminată de Constantin Brâncoveanu în 1713. De fapt domnitorul are un rol major în istoria mănăstirilor din Oltenia. Picturile datează din aceeași perioadă, început de secol XVIII, cea mai apreciată fiind o frescă a Muntelui Athos din Grecia.
🅿️ Parcare nouă la mănăstire 🆕
O veste bună pentru cei care vizitează în sezon: în ultimii ani, zona a beneficiat de o parcare modernizată de câteva sute de locuri, amenajată în apropierea lăcașului de cult, cu sistem de bariere cu cartelă. Localnicii din Polovragi beneficiază de câteva parcări gratuite pe an pentru slujbele importante, iar turiștii pot accesa parcarea contra unei taxe modice.
Poteca spre mănăstire (nu la fel de verde iarna) – 1 ianuarie 2016
Cheile Oltețului
O potecă înconjoară mănăstirea și duce către chei, mult mai impresionante decât par din depărtare. Deși nu sunt la fel de cunoscute precum Cheile Bicazului, nici Oltețul nu a făcut o treabă rea: acesta separă Munții Parâng de Munții Căpățânii, iar cheile rezultate au o lungime de 2 km care pot fi parcurse pe jos. La un moment dat cei doi masivi aproape se unesc, ajungând la aproximativ 1 metru unul de celălalt – se spune că ar fi cel mai îngust spațiu dintre doi munți din întreaga lume. Dată fiind distanța mică dintre munți, soarele pătrunde foarte greu, astfel temperatura este cu aproximativ 10 grade mai mică în chei decât la intrare.
În spate Cheile Oltețului (info bonus – fix aici am cerut-o de soție
în ultimele minute ale anului 2015)
Peștera Polovragi – Peștera lui Zamolxis
Pe traseu întâlniți inevitabil și intrarea în Peștera Polovragi, una dintre cele mai lungi din țară. Speologii au aproximat lungimea la peste 10 km, în timp ce legendele spun că face legătura cu vechea capitală a dacilor, Sarmizegetusa. Totuși, nu vă gândiți să o luați la pas spre Transilvania prin interiorul peșterii – doar primii 800 m sunt deschiși publicului, restul este exclusiv pentru profesioniști și speologi.
Peștera se mai face cunoscută și drept Peștera lui Zalmoxis, marele zeu al dacilor. O formațiune calcaroasă este numită chiar „Scaunul lui Zalmoxis”, fiind una dintre atracțiile principale. O alta este pictura unui călugăr refugiat aici – călugărul Pahomie – care a desenat pe perete, în tehnica negru de fum, simbolul morții: un schelet cu o coasă în mână. Aaa, să nu uităm de lilieci – și ei sunt una dintre atracții, cu o colonie de hibernare de aproximativ 300 de exemplare de lilieci cu potcoavă.
O altă legendă spune că dacii și-au ascuns aurul tot pe-aici… spor la căutat! 😄
Ce poți vedea în peșteră 🆕
Pe parcursul celor 800 m vizitabili (din care 600 m sunt electrificați), peștera te surprinde cu o suită de formațiuni și spații cu nume fascinante: Scaunul lui Zamolxe, Cuptorul Dacic (o formațiune izbitoare prin asemănarea cu cuptoarele folosite de daci), Camera Albă, Culoarul Stâlpilor, Culoarul Sufocant și Tavanul Însângerat – denumit astfel datorită scurgerilor de oxid de fier care îl colorează în nuanțe roșiatice. Temperatura în interior este constantă, de 9°C indiferent de anotimp, iar umiditatea medie este de 90%. Pregătiți-vă cu un strat în plus!
Desenul din Peștera Polovragi – „Moartea” – realizat de călugărul Pahomie
Originea numelui
Se pare că și denumirea de „Polovragi” are origini dacice. Vracii vremii prelucrau în interiorul peșterii o plantă foarte rară, polovraga, capabilă să vindece orice boală. Numele s-a transmis mai departe comunei, mănăstirii și peșterii.
Informații practice 2026 🆕
Program de vizitare: Peștera Polovragi se poate vizita de luni până duminică (da, inclusiv lunea – nu mai este ziua de închidere!) în intervalul orar aproximativ 09:00–17:00. În sezon estival, programul se prelungește până la ora 20:00. Vizita se face cu ghid, la ore fixe, și durează aproximativ 30 de minute.
Tarife:
- Adulți: 20 lei
- Copii, elevi, studenți: 10 lei
- Persoanele cu handicap: intrare liberă
(față de 5 lei cât era la data primei mele vizite – dar și față de ce se întâmplă la alte peșteri din România, prețul rămâne extrem de accesibil)
Sfaturi practice:
- Purtați încălțăminte cu talpă aderентă – podeaua peșterii nu este pavată și poate fi alunecoasă.
- Aduceți un strat mai cald indiferent de anotimp – 9°C se simte destul de bine vara, dar dacă veniți de la 35°C afară, tranziția e bruscă.
- Nu ratați plimbarea prin Cheile Oltețului după vizita în peșteră – peisajul merită tot efortul.
- Programul se poate modifica în funcție de sezon, verificați înainte pe pagina primăriei sau a peșterii.
Cum ajungi: Halvagii se află pe DJ665, între Horezu și Novaci, la capătul estic al Transalpinei (DN67C). Dacă veniți dinspre București, cel mai simplu traseu este București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Horezu – Polovragi. Mașina o lăsați la parcarea de lângă mănăstire, de unde continuați pe jos prin Cheile Oltețului până la intrarea peșterii (circa 15-20 minute de mers pe jos, printr-un peisaj superb).
Ce să mai vizitezi în zonă 🆕
Dacă ajungi la Polovragi, nu pleca înainte să combini cu alte obiective din împrejurimi:
- Mănăstirea Horezu – la 25 km, monument UNESCO și cel mai important lăcaș de cult din Oltenia de sub munte. Am scris despre ea separat pe blog.
- Peștera Muierilor (Baia de Fier) – la circa 15 km, accesibilă și ea cu ghid. Spre deosebire de Peștera Polovragi, galeriile sunt mai joase, mai „strâmte” și mai solicitante fizic, dar spectaculoase în felul lor.
- Transalpina (DN67C) – dacă ești în zonă și ai o zi liberă, urcatul pe Transalpina este obligatoriu. Vârful Urdele (2.145 m) oferă priveliști de neuitat.
- Rânca – stațiunea de schi cea mai apropiată, ideală pentru un Revelion cu zăpadă garantată 😉.
