Biserica Curtea Veche – Redescoperim Bucureștiul – Ep.1
Azi, 26 iunie 2016… zi frumoasă de vară, poate puțin prea călduroasă, peste 30 grade. Plictisit de stat în casă zic să fac ce nu am mai făcut din vremea studenției, să ies prin București, să-l văd prin ochii unui turist.
Cu mașina nu are rost, chiar dacă este destul de liber orașul aveam de gând să mă plimb în mai multe zone, să opresc din loc în loc, să nu-mi scape nimic..nu merge. Cu metroul ar merge, însă distanțele sunt destul de mari pentru a le parcurge apoi pe jos, mai ales pe așa căldură.
Bun, rămân la bicicletă. Nu sunt prea obișnuit cu pedalatul pe distanțe mari (pentru mine un tur de oraș este destul de mult, ținând cont că pedalez destul de rar), însă mă descurc.. oricum nu am altă treabă, iar dacă nu mai pot, mă întorc cu metroul.
Nu am plecat cu un traseu precis, majoritatea obiectivelor le știam deja, aveam un fel de plan, dar nimic concret. Am poposit în centrul vechi, de unde altundeva să începi să cunoști Bucureștiul?
Bustul lui Vlad Țepeș în Curtea Veche
Scurt istoric al Bucureștiului
Într-o mică paranteză, hai în câteva rânduri să descriu istoria Bucureștiului de la începuturile sale. Se pare că prima cetate construită pe malul Dâmboviței a fost ridicată de Mircea cel Bătrân undeva la sfârșitul secolului al XIV-lea, în perioada 1398–1401.
Mai târziu cetatea a fost întărită de Vlad Țepeș, cel considerat întemeietorul orașului, odată cu prima atestare documentară a Cetății București, consemnată într-un act emis la 20 septembrie 1459, prin care se menționează scutirea de dări a locuitorilor. Scopul a fost protejarea rutelor comerciale, dar și apărarea capitalei Târgoviște. Cu timpul cetatea a devenit din ce în ce mai apreciată, iar din 1660 București devine capitală oficială a Țării Românești.
Pe rând, fiecare domnitor și-a lăsat amprenta prin ridicarea palatelor, mănăstirilor și bisericilor. Cel care și-a pus cel mai mult amprenta a fost Constantin Brâncoveanu, care extinde și înfrumusețează Curtea Domnească — vechea cetate a lui Vlad Țepeș.
O altă perioadă înfloritoare a fost pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, când au fost construite drumuri noi și hanuri pentru comercianți din diverse zone ale Europei, iar Curtea Domnească își pierde din importanță în fața altor clădiri noi, simbolice.
Începând cu 1881 devine capitală regală, odată cu încoronarea regelui Carol I. Încet-încet primește denumirea de Micul Paris, datorită multor clădiri importante ce pot fi admirate și astăzi, cât și industrializării și creșterii masive a populației.
Mitul Micului Paris se spulberă odată cu planul lui Ceaușescu de a distruge clădirile vechi și a ridica un Centru Civic. Locuințe cu arhitectură superbă, case seculare, dar și peste 25 de mănăstiri și biserici au fost dărâmate de buldozerele dictatorului. Totuși cea mai veche clădire din oraș a scăpat de buldozere, însă din păcate nu a scăpat întotdeauna de trecerea timpului, de cutremure și de războaie.
Ruine Curtea Veche
Curtea Veche – Palatul Voievodal
Curtea Veche, sau Palatul Voievodal, se prezintă astăzi drept o ruină chiar în centrul capitalei, pe Strada Franceză nr. 19-23. Ruinele au fost transformate în muzeu, însă este greu să-ți imaginezi o cetate, un palat voievodal doar privind câteva urme de ziduri.
🆕 Stadiul restaurării în 2026: Din păcate, situația Palatului Voievodal este în continuare îngrijorătoare. Lucrările de restaurare au început în 2018 și ar fi trebuit finalizate în 2021, dar au fost abandonate la doar 5% stadiu fizic, după ce au apărut descoperiri arheologice neprevăzute ce au necesitat reproiectarea întregului proiect și un nou aviz de la Ministerul Culturii.
Muzeul Municipiului București a transmis mai multe sesizări urgente Primăriei Capitalei, semnalând că folia de protecție a vestigiilor s-a deteriorat, expunând zidurile vechi de sute de ani la intemperiile. Este un subiect sensibil — din inima capitalei, tocmai cel mai vechi monument istoric al Bucureștiului se degradează văzând cu ochii, în timp ce administrațiile se schimbă și proiectele rămân pe hârtie.
Sperăm că noul mandat al Primăriei Capitalei va duce în final la deblocarea finanțării prin PNRR și la redeschiderea acestui simbol pentru public.
Ruine Curtea Veche
Biserica Curtea Veche – Sfântul Anton
Din Curtea Domnească se poate vizita Biserica Curtea Veche, cunoscută și sub numele de Sf. Anton sau Buna Vestire. Aceasta este cea mai veche biserică din București și timp de aproape două secole a fost locul de încoronare și ungere cu mir a domnitorilor Țării Românești.
Origine și ctitorire
Istoria lăcașului de cult coboară mai adânc decât se știe în mod obișnuit. Prima biserică pe acest loc a fost ridicată chiar de Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea, odată cu întemeierea primei Curți Domnești la București. Actuala biserică a fost zidită de Mircea Ciobanul în a doua sa domnie (aproximativ 1545–1554), cu hramul Buna Vestire, pe zidurile vechiului lăcaș. Astfel, continuitatea locuirii spirituale pe acest loc se întinde pe peste 600 de ani.
Arhitectura
Construită în stilul caracteristic secolului al XVI-lea, biserica are un plan triconc — specific arhitecturii medievale românești — cu o lungime de 25 de metri, o lățime de 9 metri și 14 metri la nivelul absidelor laterale. Suprafața construită este de 248 mp, iar curtea, împrejmuită cu gard de fier pe soclu de zid, măsoară 718 mp.
Alternanta ritmică de brâuri de cărămidă aparentă și tencuială îi conferă bisericii un caracter tipic valah, sobru și elegant în același timp. Naosul și pronaosul formează o singură încăpere în interior, sporind impresia de monumentalitate. Turla centrală se ridică deasupra joncțiunii cu absidele laterale, un element arhitectural definitoriu al acestui tip de plan triconc.
Intrarea este marcată de un portal de piatră, adăugat de Ștefan Cantacuzino în 1715 — cea mai importantă intervenție constructivă după ridicarea inițială. Tot atunci a fost adăugat și un perete despărțitor între zona bărbaților și cea a femeilor, din care două coloane din piatră sunt și astăzi vizibile, incastrate în zidul bisericii.
Biserica Curtea Veche ”Sf.Anton”
Pictura și catapeteasma
Catapeteasma este din lemn aurit, sculptată de pictorul Babic la mijlocul secolului al XIX-lea, cu elemente iconografice din Vechiul Testament. Biserica a fost pictată de trei ori de-a lungul istoriei sale:
A treia pictură — în ulei, executată de profesorul C. Lecca, la limita unui stil neoclasic corect, după marele incendiu din 1847 care a mistuit o mare parte a orașului.
Prima pictură — în frescă, din care mai sunt vizibile fragmente în partea superioară a peretelui de sud al Proscomidiarului;
A doua pictură — din timpul lui Ștefan Cantacuzino, păstrată în nișele de la intrarea în biserică;
Restaurările de-a lungul timpului
Cel mai important moment în istoria modernă a bisericii este restaurarea din 1928–1935, realizată de arhitectul Horia Teodoru, la solicitarea lui Nicolae Iorga, care a readus lăcașul la forma sa inițială din secolul al XVI-lea. Atunci au fost construite și dependințele — clopotnița și Muzeul Parohial.
După cutremurul din 1977, au fost consolidate turla, clopotnița și treptele de la intrare, iar pictura a fost restaurată. Alte lucrări ample au avut loc între 2007–2009, când pictura a fost restaurată de pictorul Romeo Andronic. Cea mai recentă intervenție majoră s-a încheiat în aprilie 2023, când biserica a fost din nou sfințită după o serie de restaurări ce au inclus: restaurarea catapetesmei, consolidarea exteriorului și a clopotniței, săpături arheologice în interiorul bisericii (ajungând până la 2 metri adâncime), deschiderea și cercetarea mormintelor.
Morminte și moaște
În interiorul bisericii se află mormântul lui Mircea Ciobanul (ctitorul), în dreapta intrării — deși osemintele nu mai sunt prezente. Tot în biserică există și o raclă cu un fragment din moaștele Sfântului Antonie cel Mare, ocrotitorul unuia dintre cele trei hramuri ale lăcașului. În fiecare an, pe 17 ianuarie, o procesiune tradițională poartă icoana și racla cu moaștele pe străzile din jur.
Trei hramuri
Astăzi, Biserica Curtea Veche are trei hramuri, o raritate în sine:
- Buna Vestire (25 martie) — hramul original, din ctitorie;
- Sfântul Cuvios Antonie cel Mare (17 ianuarie) — adăugat în 1852, după reconstrucția post-incendiu;
- Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie) — cel mai recent, proclamat după 2020.
De asemenea, din 2021 lăcașul are statut de Paraclis Patriarhal, ceea ce îi conferă o importanță aparte în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române.
Interior Biserica ”Sf.Anton” Curtea Veche
Vizitarea Bisericii Curtea Veche este gratuită și am fost bucuros să observ, în acea zi de vară pe bicicletă, mai multe grupuri de turiști străini atrași de frumusețea acesteia.
Informații practice pentru 2026:
Cel mai bun moment pentru vizită: dimineața devreme (9:00–10:00), înainte ca centrul vechi să se aglomereze
Adresă: Strada Franceză nr. 23, Sector 3, București
Program: luni–duminică, inclusiv sărbători; slujbele sunt publice
Acces: Metrou Piața Unirii (liniile M1, M2, M3) + 5 minute pe jos prin centrul vechi
Intrare: gratuită
Hanul lui Manuc
Hanul lui Manuc — vecinul istoric
Vizavi de biserică se află intrarea în Hanul lui Manuc, denumit astfel după negustorul armean Manuc Bei, care l-a construit în anul 1808. Este singurul caravanserai (han pentru popasul caravanelor) care a rămas în picioare până în ziua de astăzi.
Curtea spațioasă și frumos amenajată era menită să adăpostească negustorii și căruțele acestora, veniți din toată Europa. Locul are un important rol în istoria diplomatică: în 1812, la Hanul lui Manuc a fost semnat tratatul de pace dintre Rusia și Imperiul Otoman, cunoscut drept Tratatul de la București. Clădirea este astăzi deschisă atât ca hotel, cât și ca restaurant, păstrând atmosfera de secol XIX.
Merită să pătrunzi în curtea interioară chiar dacă nu ești cazat — arhitectura cu arcade și galerii etajate este impresionantă și face un contrast interesant cu ruinele Palatului Voievodal din apropiere.
Toate aceste obiective sunt strânse pe câteva sute de metri pe Strada Franceză, în inima centrului istoric al Bucureștiului. Este păcat să treci prin zonă — fie că ești turist sau bucureștean — să petreci câteva ore la cafenelele sau restaurantele care au împânzit toată zona și să nu oprești câteva minute pentru o lecție de istorie live.
Dacă ajungi cu bicicleta, ca mine în acea zi de vară, cu atât mai bine — centrul vechi este practic o zonă pietonală, iar parcarea bicicletei nu ridică nicio problemă. Iar dacă vremea și picioarele te ajută, obiectivele de pe această stradă sunt un start perfect pentru un tur mai amplu al Bucureștiului autentic.
🆕 Alte obiective din apropiere: Stavropoleos · Ateneul Român · Palatul CEC · Curtea de Apel
📚 Acesta este articolul detaliat despre Curtea Veche, centrul medieval al Bucureștiului și reședința lui Vlad Țepeș. Pentru un ghid complet de planificare a excursiei tale în Capitală, citește articolul pilon 10 sfaturi pentru o excursie perfectă în București: Ghid complet 2026.
