Mănăstirea Dobrovăț - ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare

Mănăstirea Dobrovăț – ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare

Ultima oprire din traseul nostru prin Bucovina și Moldova avea să fie la o mănăstire din jurul Iașiului. După ce am explorat puțin orașul, am decis să facem un ultim stop, dar unde? Sunt numeroase variante în zonă, dar cea mai la îndemână și oarecum pe traseul nostru era Mănăstirea Dobrovăț.

Ulterior ne-am dat seama că nu este chiar pe drumul nostru, spre Vaslui și apoi direcția spre casă. A trebuit să ne abatem cam 10-15km de la drumul principal. Un drum ok, frumos în perioada aceasta de toamnă, prin codrul secular. Însă când vrei să nu te prindă noaptea pe drumuri și ești pe grabă, aveam oarecum o stare de neliniște.

Starea s-a amplificat când am găsit mănăstirea închisă, dar măcar am putut să vedem ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare din exterior. Sau poate este penultima, conform unora. Se pare că totuși ultima este cea din Reuseni – Suceava.

Dacă este să fiu sincer, mănăstirea nu are nimic special.. Poate și din cauză că nu am putut vedea în interior, dar nu știu dacă mi-ar fi schimbat cu ceva părerea. Singurul argument este cel istoric, fiind opera lui Ștefan cel Mare, pe care nu a mai apucat să o vadă finalizată.

Scurt istoric Mănăstirea Dobrovăț

Legenda spune că, în drum spre Suceava, domnitorul însoțit de oștirea sa, a zărit în mijlocul codrilor seculari de aici, un pâlc de lumină. Aici a găsit un sihastru de origine rusă, venit de peste Nistru. La văzul domnitorului, pustnicul îl salută pe limba sa: „Dobri Vecer” – „bună seara” – de unde ar proveni și numele mănăstirii.

O altă versiune spune că mănăstirea a fost ridicată pe locul unui schit mai vechi, din lemn, ce îi aparținea unui anume Giurgiu Călugărul. Construcția a început în 1503, urmând să fie finalizată un an mai târziu.

Pictura, în frescă bizantină, atât la interior cât și exterior, a fost executată în timpul lui Petru Rareș. Paraclisul de lângă a fost ridicat la o distanță de 100 de ani, de către Simion Movilă, în 1607.

În decursul timpului a suferit distrugeri provocate de tătari, muscali, turci, ruși, iar mai apoi de Eteria, gruparea care s-a luptat pentru independența Greciei de sub ocuparea otomanilor.

A fost restaurat de mai multe ori, iar la fel de multe ori a fost abandonată de viața monahală. O perioadă s-a aflat sub custodia Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos, însă după legea secularizării a lui Al.I.Cuza, călugării greci au părăsit lăcașul.

Printre cei care au pus umărul la renovarea mănăstirii a fost și familia regală, fiind reînființată în 1913 la ordinul Regelui Carol I… totuși activitatea s-a reluat abia în 1930. În urma vizitei sale la Dobrovăț, Regina Maria a României admira frumusețea locului și a codrilor aproape neumblați, însă se plângea de starea drumului.

Localizare Mănăstirea Dobrovăț

Mănăstirea Dobrovăț este situată la 35km de Vaslui și 25km depărtare de Iași, chiar între cele două orașe moldave. După cum spuneam însă, trebuie să părăsiți la un moment dat drumul național și să urmați DJ247.