Sus
  >  Home   >  Mănăstirea Moldovița – tragismul care a dus la superba pictură!

Fără îndoială Bucovina a devenit regiunea care-mi este cea mai dragă, din România. Din acest motiv încerc să las gălăgia Bucureștiului în urmă, pentru liniștea și aerul curat din nordul țării. Și de fiecare dată când ajung în zonă, chiar dacă sunt cu treabă, pentru scurt timp, tot rezerv câteva ore vizitatului.

Nu vreau să mă dau mai religios decât sunt, însă bisericile din nordul Moldovei nu au cum să nu-ți intre la inimă, fie și prin frumusețea lor vizuală, dacă spiritualitatea nu este de tine. Și ce ar fi Bucovina, fără ale sale faimoase biserici pictate, lăsate moștenire de domnitori, în urmă cu peste jumătate de mileniu.

Frumusețea și valoare incontestabilă a acestora a fost apreciată și de specialiștii străini, care au inclus 8 dintre ele în Patrimoniul Mondial UNESCO:

Până acum am vizitat 5, promit ca la următoarea vizită în Nordul Moldovei să vi le arăt și pe celelalte.

mănăstirea moldovița

Și includerea acestora în lista UNESCO nu este singura recunoaștere pe plan mondial, Mănăstirea Moldovița adăpostind în muzeul său, de acum 45 ani, un Pomme D`Or (Mărul de Aur), distincție echivalentă Premiului Nobel, în domeniul turismului. Zona Bucovinei a primit acest premiu, iar decernarea a avut loc chiar la mănăstire, în 1976.

Chiar despre Mănăstirea Moldovița o să fie vorba în acest articol. Aceasta urma să fie prima oprire pe traseul meu de o zi: Vatra Dornei – Pojorâta – Moldovița – Sucevița – Arbore – Gura Humorului – Vatra Dornei. Un traseu de aproximativ 220km, pe parcursul căruia o să vezi peisaje superbe, drumuri fantastice și monumente istorice de importanță mondială.

Istorie Mănăstirea Moldovița – începuturile și reclădirea

Precum majoritatea mănăstirilor din Moldova, și Moldovița a primit denumirea după numele unui râu din apropiere. Originea unei mănăstiri pe aceste locuri este atât de veche, încât se pierde oarecum în negura timpului. Găsim aici una dintre cele mai vechi așezări monahale, încă de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun, undeva la începutul anilor 1400.

Mănăstirea din piatră de atunci, era așezată mai la vale. Aproximativ la 500m depărtare de biserica actuală, foarte aproape de Valea Ciumârnei. Poziționarea s-a dovedit a nu fi foarte inspirată, întrucât spre finalul sec. al XV-lea, mănăstirea a fost pusă la pământ de alunecările de teren.

Mănăstirea de aici era una foarte importantă și din punct de vedere economic, negustorii acesteia făcând drumuri până spre gurile de vărsare ale Dunării, pentru a vinde sare, sau miere și a cumpăra pește. Se pare că chiar se fabrica și bere în anexele mănăstirii.

mănăstirea moldovița

În plus, Alexandru cel Bun a stabilit ca la Moldovița să fie locul în care negustorii veniți din Lwow (Ucraina de astăzi), să plătească taxele.

Cel care și-a dorit reclădirea fostei mănăstiri, pe o zonă de șes mai sigură, dar purtând același hram „Buna Vestire”, a fost domnitorul Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare. Acesta construiește biserica în 1532, iar mai apoi o împrejmuiește cu ziduri și turnuri de apărare, asemeni unei mici fortărețe.

Pe lângă valoarea spirituală pe care biserica o avea, numeroasele mănăstiri fortificate aveau și rolul de a face un fel de „centură” fortificată în jurul Sucevei. Stareții mănăstirilor se pare că puteau organiza în acest fel o mică armată, folosindu-se de bărbații din satele adiacente.

Valoarea picturii

În plus, picturile foarte detaliate, care definesc de altfel bisericile din Nordul Moldovei, aveau și rolul de a educa norodul, care nu știa să citească din cărțile sfinte. Astfel, prin desene, țăranii aflau învățămintele Bibliei, iar uneori și lecții de istorie, în care creștinii ieșeau întotdeauna învingători. În unele situații avem pictați și filosofi greci antici, sau chiar semne zodiacale, dar despre aceste lucruri discutăm la timpul lor.

Ctitoria lui Petru Rareș este oarecum mai modernă decât cele propuse de tatăl său. El îmbină elemente de arhitectură bizantină și gotică, fără a uita însă de elementele moldovenești. Ajungem astfel la dimensiuni ceva mai mari ale bisericilor și structuri mai zvelte.

Pictura este însă cea care atrage cel mai mult la Mănăstirea Moldovița, făcând din aceasta una dintre cele mai valoroase monumente din Moldova. Aceasta a fost realizată în 1537, la 5 ani de la înălțare, pictorii fiind anonimi. Cel mai probabil însă, cel care a coordonat lucrările a fost Toma Zugravul, din Suceava. El s-a ocupat printre altele și de Mănăstirea Humor, fiind pictorul de casă al lui Petru Rareș. Este una dintre puținele biserici care mai păstrează picturile originale.

Arta se întrepătrunde cu istoria

Spre deosebire de alte mănăstiri, la Moldovița pictura pare mai tragică, figurile sfinților amintind de o tragedie. Acest lucru are și un motiv bine întemeiat. Meșterii care au lucrat aici în 1537, pictau cu ideea că poate fi ultima vară a vieții lor..și ultima operă. Suleyman Magnificul pusese gând rău domnitorului Petru Rareș și Moldovei și a pus în plan o invazie.

Armata de peste 200.000 de oameni avea să pătrundă în Moldova la scurt timp. În 1538, domnitorul Petru Rareș, părăsit de suportul boierilor, fuge în Ardeal. Sultanul avea să profaneze Suceava și să ducă la Istanbul întreg tezaurul țării.

Iertat de sultan, Petru Rareș revine pe tron în februarie 1541, sub bucuria poporului (mai puțin probabil a boierilor trădători). Pentru iubirea ce o avea față de popor, dar și pentru a-i educa, comandă frescele pe bisericile ridicate de el. Pictura este o combinație între religie și istorie, filozofie și tradiție.

Cele mai frumoase lucrări..

La est îl avem pe Iisus care binecuvintează viața, în timp ce la apus găsim Judecata de Apoi. Aici, la scena Judecății de Apoi avem popoarele „păcătoase”, dușmanii Moldovei.. Sunt desigur turcii, tătarii, dar și armenii, sau catolicii.

Una dintre cele mai frumoase teme iconografice ale Bisericilor din Nordul Moldovei este Imnul Acatist, ruga de mulțumire și lauda către Maica Domnului.

Mai jos avem o superbă scenă cu Asediul Constantinopolului, apărători ai cetății fiind lupători moldoveni. Pe străzile orașului se pot vedea scene cu procesiunea, dar și armatele otomane aflate la poarta cetății.

Pe contrafort avem și niște reprezentări mai puțin văzute pe bisericile creștine, acelea ale unor filosofi și scriitori greci, precum Aristotel, Pitagora, Socrate, Platon, etc. Probabil reprezentarea acestora avea tot rolul de a educa, chiar și în mică măsură, țăranul moldovean de la acea vreme.

Deasupra intrării vedem poate cea mai valoroasă pictură de la Moldovița. Reprezentarea Maicii Domnului, ce ține cu duioșie în brațe pe Iisus bebeluș, cu obrazul lipit de al ei. Expresivitatea acestei picturi este demnă de un adevărat portret.

Interior și Muzeu Mănăstirea Moldovița

Să mergem puțin și la interior, se remarcă tabloul votiv, prin care Petru Rareș, alături de familia sa, dăruiesc lui Iisus această biserică. În camera mormintelor găsim pietre de veci de peste 400 de ani, cel mai important nume fiind al lui Efrem, Episcopul de Rădăuți, cel care a pus bazele, în 1610, casei egumenice (clișarnița).

În clișarniță se păstrau odoarele bisericii și tot aici a fost înființată o școală de copiști și miniaturiști. Aceștia au dat câteva exemplare de cărți foarte importante.

Astăzi aici găsim un muzeu, ce adăpoște mai multe piese de mobilier. Printre acestea și tronul lui Petru Rareș, un epitaf brodat, icoane vechi, ștampila mănăstirii, dar și Premiul „Mărul de Aur”.

În anul 1785, Moldovița, precum toate mănăstirile din Bucovina, a fost închisă, sub conducerea austriacă, însă au funcționat ca și biserici de mir. Acest lucru a durat aproape 150 ani, până în 1932, când s-a redeschis, timp în care a suferit numeroase deteriorări.

În 1934 se constituie aici un grup de maici, însă viața monahală va înflori abia după finele celui De-al Doilea Război Mondial, între 1954-1960, când mănăstirea este renovată. După Revoluție primește și fonduri europene pentru renovații, în valoare de peste 7 milioane de lei.

mănăstirea moldovița

Localizare Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldovița se află în perimetrul localității Vatra Moldoviței, pe DN17A, între Pojorâta și Rădăuți.
Distanțe rutiere: Vama – 19km, Vatra Dornei – 60km, Sucevita – 31km, Rădăuți – 50km.

Noi nu am plătit bilet, fiind închis la magazinul de la intrare. Probabil există o mică taxă pentru muzeu, dacă nu și pentru mănăstire.

Mocanița Huțulca

La vreo 5-6 km depărtare de Mănăstirea Moldovița găsim și Mocănița Huțulca. Noi am prins-o închisă din păcate, dar data viitoare sigur facem o plimbare și transmitem la cald părerile.. Între timp doar ne-am cocoțat puțin prin vagoanele staționate.

mănăstirea moldovița
mănăstirea moldovița
mănăstirea moldovița

postați un comentariu

two × 3 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.