Sus
  >  Home   >  Biserica Sf. Gheorghe Nou – Bijuteria de la Kilometrul 0 al Capitalei!
Biserica Sf. Gheorghe Nou

Cum am descoperit Biserica Sf. Gheorghe Nou

Nici o zi pierdută, sau mai exact nici un weekend fără plimbare, indiferent
cât de scurtă. Deși o zi foarte călduroasă, de +35 grade C, ne-am făcut un mic itinerariu prin centrul Bucureștiului. Aveam deja pe listă de ceva timp
Mănăstirea Radu Vodă și Palatul Șuțu, însă alta a fost marea surpriză.

Cum este oare posibil să treci de sute de ori pe lângă un loc și să nu îl
observi? Pentru că prin zona Unirii-Universitate am tot mers în ultimii 10-11 ani, pe jos, cu RATB, sau cu mașina..și nu am observat-o.

Am fost pe acolo iarna, primăvara, toamna, sau vara…dar nu am observat-o.
Sau poate am observat-o, dar nu mi-a atras atenția destul de mult cât să mă
facă curios?

S-a întâmplat în cele din urmă săptămâna aceasta, dimineața, pe când mergeam cu mașina spre nordul orașului, la birou. Așteptând în trafic, observ pe dreapta statuia lui Constantin Brâncoveanu și în spatele acesteia o biserică.

Am parcat în apropiere de Kulturhaus, clubul care mi-a marcat tinerețea :)), i-am atras atenția Evei să evite locul atunci când se face mare, iar în 2-3 minute eram în Piața Sf.Gheorghe. Fix în spatele stației de tramvai se înalță statuia domnitorului Constantin Brâncoveanu și căutăm cu interes o intrare.

Biserica Sf. Gheorghe Nou

Imediat ce am pășit în curtea bisericii mi-au sărit în ochi detaliile arhitecturale deosebite ale acesteia…și nu sunt mare pasionat, sau măcar cunoscător pe această temă.. însă detaliile sunt prea frumoase pentru a nu fi admirate.

Coloanele de la intrare, cu capitele frumos ornate, detaliile reliefate cu vultur, soare, semilună, cât și brâul, un simbol al mănăstirilor românești, pe care îl găsim în toată țara, de la Mănăstirea Curtea de Argeș la Mănăstirea de lemn Rogoz din Maramureș, sau de la Hurezi până la Putna lui Ștefan cel Mare. Un simbol comun al ortodoxiei românești din toate regiunile istorice.

Biserica Sf.Gheorghe Nou – București (detaliu brâu)

Cel puțin la fel de mult m-a impresionat pictura. Atât la intrarea în biserică, cât și în interior, cred că este între cel mai frumos pictate biserici/mănăstiri din câte am văzut.

Interiorul nu ascunde doar o pictură superbă, dar și mai multe moaște și icoane făcătoare de minuni. Și cel mai important, mormântul domnitorului Constantin Brâncoveanu, unul dintre cele mai importante nume din istoria noastră.

Și când spun că ascunde mormântul domnitorului, nu mă joc cu vorbele… osemintele acestuia chiar s-au ascuns aici timp de 200 ani… iar eu mă mir că am aflat acest lucru după doar 10 ani..se putea și mai rău. Dar să vedem care este treaba!

IntrareIntrare Intrare Biserica Sf. Gheorghe NouIntrare Biserica Sf. Gheorghe Nou

Istoric Biserica Sf. Gheorghe Nou

Pe la început de sec.XVIII, Constantin Brâncoveanu, voievod al Țării Românești, vede acestă biserică veche, aflată în ruine, pe care o pune la pământ, iar pe temeliile acesteia construiește una nouă, păstrând hramul „Sfântului Gheorghe Nou”.

Termenul de „nou” nu se referă la un alt Sf.Gheorghe, ci la lăcaș, pentru a se deosebi de Biserica „Sf. Gheorghe Vechi”, care se găsește undeva pe Calea Moșilor.

Există câteva relatări despre fosta biserică, prima consemnare venind din 1574. Puțin mai târziu, în 1599, voievodul Mihai Viteazu, împreună cu soția sa, Doamna Stanca, dăruiesc bisericii moaștele Sfântului Nicolae, mai precis mâna dreapta a sfântului, care se află și astăzi în interiorul bisericii.

Sfințirea bisericii avea să fie un eveniment foarte important în 1707, fiind inaugurarea celui mai de seamă lăcaș de cult din București. Avea să participe întreaga familie a Brâncovenilor, cât și cele mai importante fețe bisericești din țară, cât și de la Constantinopol și Alexandria.

Cutremure și incendii au trecut peste lăcaș, care a fost însă de fiecare dată restaurat și renovat, păstrând însă în continuare clasicul „stil brâncovenesc”.

Povestea mormântului lui Constantin Brâncoveanu

În 1714 domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu este acuzat de trădare și dus la Constantinopol, alături de cei 4 fii ai săi, pentru a-și primi pedeapsa. Păstrându-și convingerile religioase până în ultimul ceas, cei 5 au fost decapitați, iar mai apoi aruncați în Bosfor.

Martiriul acestora este sărbătorit pe 16 august de Biserica Ortodoxă Română, sub numele de Sfinții Martiri Brâncoveni.

Abia în 1720 Doamna Marica Brâncoveanu, soția domnitorului, reușește să aducă în țară trupurile celor dragi. Depune osemintele soțului său în ctitoria cea mai dragă din București, însă pe placa de marmură nu inscripționează nimic, pentru a nu da motive turcilor să profaneze mormântul.

Abia în 1914 se descoperă candela de argint, ce purta inscripția cu litere chirilice: „această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile, leat 7228”.

Scene care transmit chinurile supuse de Constantin Brâncoveanu și de fiii săi sunt pictate în pridvorul bisericii, alături de alte scene superb realizate.

Biserica Sf. Gheorghe Nou în zilele noastre

Începând cu anul 2008 au avut loc ample lucrări de consolidare și restaurare a bisericii, printre care pictura, acoperiș, ușa de la intrare, mobilier și elemente decorative, toate urmând în cele mai mici detalii elementele vechi.

A fost refăcută și racla cu moaștele Sf.Nicolae, lucrată în argint și aurită, cât și epitaful lucrat în fir de aur de doamna Marica Brâncoveanu. Găsim aici și două icoane din sec. al XVIII-lea al Sf.Parascheva, una dintre ele adusă aici după demolarea Bisericii Sf. Vineri de către autoritățile comuniste. Despre aceasta se spune că este făcătoare de minuni.

O altă icoană făcătoare de minuni, cu origini tot în sec. al XVIII-lea, ce o înfățișează pe Fecioara Maria, se află în apropierea raclei Sf.Nicolae.

În 2014, la comemorarea a 300 de ani de la martiriul de la Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română a scos osemintele domnitorului, pe care le-a spălat cu agheasmă, vin și le-a uns cu mir, după care au fost depuse în pânză de in și mai apoi în racla de argint. Din acest moment nu se mai vorbește de osemintele domnitorului Brâncoveanu, ci de moaștele sfinte.

RRacla lui Constantin Brâncoveanu și icoanele făcătoare de minuni

În fața bisericii spuneam că se înalță o statuie a domnitorului. Aceasta este opera lui Oscar Han, realizată din bronz, în anul 1939.

Monumentul Kilometrului 0

În curtea bisericii mai găsim un monument, fără nici o legătură însă cu biserica Sf. Gheorghe Nou, sau cu ortodoxia în general.

Este Monumentul Kilometrului 0, conceput în 1938 și care, evident, marchează punctul 0 al Capitalei.

Monumentul simbolizează o roză a vânturilor, între razele căreia sunt trecute provinciile istorice românești, iar în centrul rozei se află o sferă, încinsă pe mijloc cu un brâu pe care sunt trecute simbolurile zodiacale. Un fapt foarte interesant, astfel de simboluri fiind oarecum în contradicție cu învățăturile ortodoxe.

Pe lateralele de piatră ale bazinului sunt gravate distanțele până la principalele orașe din țară, pornind evident de la kilometrul 0. Printre ele găsim și orașe din Republica Moldova și din Cadrilater.

Inițial s-a dorit ca pe sferă să fie amplasată statuia Sf.Gheorghe omorând balaurul, însă Patriarhia a refuzat, invocând porunca ce interzice „chipul cioplit”. Nici varianta cu Făt Frumos ce ucide balaurul nu a fost luată în seamă, iar Al Doilea Război Mondial a venit și planurile au picat.

În perioada comunistă sfera avea să fie demontată, iar bazinul acoperit cu pământ. Monumentul avea să fie restaurat după Revoluție și inaugurat în 1998.

biserica sf. gheorghe
Moaștele Sf.Gheorghe
biserica sf. gheorghe
biserica sf. gheorghe
Pictură de pe prispa bisericii (Biserica Sf.Gheorghe)
biserica sf. gheorghe
Platanii din curtea bisericii (Biserica Sf.Gheorghe)
biserica sf. gheorghe
Detaliu arhitectural (Biserica Sf.Gheorghe)

Dacă informațiile te-au ajutat, poate ne lași o apreciere pe Facebook, sau Instagram!

postați un comentariu

14 − 14 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.