Biserica Sf. Gheorghe Nou – Bijuteria de la Kilometrul 0 al Capitalei!
Cum am descoperit-o – o surpriză în trafic
Nici o zi pierdută, sau mai exact nici un weekend fără plimbare, indiferent cât de scurtă. Deși o zi foarte călduroasă, de +35 grade C, ne-am făcut un mic itinerariu prin centrul Bucureștiului. Aveam deja pe listă de ceva timp Mănăstirea Radu Vodă și Palatul Șuțu, însă alta a fost marea surpriză. Cum este oare posibil să treci de sute de ori pe lângă un loc și să nu îl observi?
Pentru că prin zona Unirii-Universitate am tot mers în ultimii 10-11 ani, pe jos, cu RATB, sau cu mașina..și nu am observat-o. Am fost pe acolo iarna, primăvara, toamna, sau vara…dar nu am observat-o. Sau poate am observat-o, dar nu mi-a atras atenția destul de mult cât să mă facă curios? S-a întâmplat în cele din urmă săptămâna aceasta, dimineața, pe când mergeam cu mașina spre nordul orașului, la birou.
Așteptând în trafic, observ pe dreapta statuia lui Constantin Brâncoveanu și în spatele acesteia o biserică. Am parcat în apropiere de Kulturhaus, clubul care mi-a marcat tinerețea :)), i-am atras atenția Evei să evite locul atunci când se face mare, iar în 2-3 minute eram în Piața Sf. Gheorghe. Fix în spatele stației de tramvai se înalță statuia domnitorului Constantin Brâncoveanu și căutăm cu interes o intrare.
Detalii care te opresc în loc
Imediat ce am pășit în curtea bisericii mi-au sărit în ochi detaliile arhitecturale deosebite ale acesteia…și nu sunt mare pasionat, sau măcar cunoscător pe această temă.. însă detaliile sunt prea frumoase pentru a nu fi admirate.
Coloanele de la intrare, cu capitele frumos ornate, detaliile reliefate cu vultur, soare, semilună, cât și brâul, un simbol al mănăstirilor românești, pe care îl găsim în toată țara, de la Mănăstirea Curtea de Argeș la Mănăstirea de lemn Rogoz din Maramureș, sau de la Hurezi până la Putna lui Ștefan cel Mare.
Pictura – între cele mai frumoase din câte am văzut
Cel puțin la fel de mult m-a impresionat pictura. Atât la intrarea în biserică, cât și în interior, cred că este între cel mai frumos pictate biserici/mănăstiri din câte am văzut. Interiorul nu ascunde doar o pictură superbă, dar și mai multe moaște și icoane făcătoare de minuni.
Și cel mai important, mormântul domnitorului Constantin Brâncoveanu, unul dintre cele mai importante nume din istoria noastră. Și când spun că ascunde mormântul domnitorului, nu mă joc cu vorbele… osemintele acestuia chiar s-au ascuns aici timp de 200 ani… iar eu mă mir că am aflat acest lucru după doar 10 ani..se putea și mai rău. Dar să vedem care este treaba!
Înainte de Brâncoveanu – o biserică pierdută în timp
Istoria acestui loc este mult mai veche decât ctitoria lui Brâncoveanu. Prima mențiune documentară vine din 1574, de la călătorul francez Pierre Lescalopier, care, trecând prin București, consemnează existența unei Biserici a Sfântului Gheorghe, construită din lemn, pe o temelie din pietre de râu.
Douăzeci și cinci de ani mai târziu, în 1599, voievodul Mihai Viteazul și soția sa, Doamna Stanca, dăruiesc acestei biserici mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae – moaștă care se află și astăzi în interior, de peste 425 de ani.
În 1625, un bogat dregător grec al Porții Otomane, Panaiotis Nikusios Mamona, reface din temelii biserica și construiește clădiri anexe, la îndemnul Patriarhului Dositei al Ierusalimului. Mai târziu, în timpul lui Antonie Vodă (1669-1672), lăcașul a fost „închinat” Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Biserica Sf.Gheorghe Nou – București (detaliu brâu)
Constantin Brâncoveanu – cea mai de seamă ctitorie din București
Pe la început de sec. XVIII, Constantin Brâncoveanu, voievod al Țării Românești, vede această biserică veche, aflată în ruine, pe care o pune la pământ, iar pe temeliile acesteia construiește una nouă, păstrând hramul „Sfântului Gheorghe Nou”. Termenul „Nou” vine de la diferențierea față de „Sfântul Gheorghe Vechi”, care se găsește undeva pe Calea Moșilor. Există câteva relatări despre fosta biserică, prima consemnare venind din 1574.
Un arhitect străin, Veseleil, a fost însărcinat cu proiectarea și construcția edificiului, iar marele aga Enache Văcărescu a fost ispravnic al șantierului. Realizarea picturii interioare i-a fost încredințată vestitului zugrav Pârvu Mutu, întemeietorul unei adevărate școli de pictură bisericească în Țara Românească.
Sfințirea bisericii avea să fie un eveniment foarte important în 1707, fiind inaugurarea celui mai de seamă lăcaș de cult din București. Avea să participe întreaga familie a Brâncovenilor, cât și cele mai importante fețe bisericești din țară, cât și de la Constantinopol și Alexandria.
IntrareIntrare Intrare Biserica Sf. Gheorghe Nou
Martiriul Brâncovenilor – și un secret de 200 de ani
Cutremure și incendii au trecut peste lăcaș, care a fost însă de fiecare dată restaurat și renovat, păstrând în continuare clasicul „stil brâncovenesc”. În 1714 domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu este acuzat de trădare și dus la Constantinopol, alături de cei 4 fii ai săi, pentru a-și primi pedeapsa.
Abia în 1720 Doamna Marica Brâncoveanu, soția domnitorului, reușește să aducă în țară trupurile celor dragi. Depune osemintele soțului său în ctitoria cea mai dragă din București, însă pe placa de marmură nu inscripționează nimic, pentru a nu da motive turcilor să profaneze mormântul.
Abia în 1914 se descoperă candela de argint, ce purta inscripția cu litere chirilice: „această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile, leat 7228″. Scene care transmit chinurile supuse de Constantin Brâncoveanu și de fiii săi sunt pictate în pridvorul bisericii, alături de alte scene superb realizate.
🆕 La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod a hotărât canonizarea domnitorului Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi – Constantin, Radu, Ștefan și Matei – precum și a vornicului Ianache Văcărescu, martirizați la Constantinopol. De atunci, Sfinții Martiri Brâncoveni sunt prăznuiți pe 16 august, iar hramul lor a fost adăugat celor existente ale bisericii.
🆕 Un alt fapt puțin știut: tot în această biserică, pe 17 iunie 1889, poetului Mihai Eminescu i se săvârșea slujba de înmormântare. Iar în curtea ei, din anul 1830, funcționa prima librărie românească, cea a lui Iosif Romanov.
Cutremure, incendii și refaceri
Începând cu anul 2008 au avut loc ample lucrări de consolidare și restaurare a bisericii, printre care pictura, acoperiș, ușa de la intrare, mobilier și elemente decorative, toate urmând în cele mai mici detalii elementele vechi.
Biserica fusese afectată de cutremurele din 1802, 1838, 1940 și 1977, precum și de marele incendiu din 1847. După acel incendiu, arhitectul catalan Xavier Villacrosse (cel al cărui nume îl poartă un pasaj celebru de pe Calea Victoriei) a reconstruit-o într-un stil gotic, la modă în epocă. Abia în anii ’70 ai secolului XX i s-a redat forma brâncovenească originală. Restaurarea finalizată în 2014 a readus biserica într-o stare impecabilă.
Moaștele, racla și icoanele făcătoare de minuni
Puțin mai târziu, în 1599, voievodul Mihai Viteazu, împreună cu soția sa, Doamna Stanca, dăruiesc bisericii moaștele Sfântului Nicolae, mai precis mâna dreaptă a sfântului, care se află și astăzi în interiorul bisericii.
🆕 Pe lângă moaștele Sfântului Ierarh Nicolae (aici de peste 425 de ani) și racla de argint cu osemintele lui Brâncoveanu, biserica adăpostește icoana făcătoare de minuni a Sfintei Cuvioase Parascheva, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (sec. XVIII), precum și un Sfânt Epitaf lucrat de Doamna Maria Brâncoveanu în timpul exilului.
Cu ocazia hramurilor, sunt aduse temporar și moaște ale altor sfinți – în decembrie 2025, de exemplu, Racla cu Moaștele Sfintei Mucenițe Paraschevi din Grecia a fost pentru prima dată la București, găzduită chiar aici.
Statuia lui Brâncoveanu și Monumentul Kilometrului 0
În fața bisericii spuneam că se înalță o statuie a domnitorului. Aceasta este opera lui Oscar Han, realizată din bronz, în anul 1939. În curtea bisericii mai găsim un monument, fără nici o legătură însă cu biserica Sf. Gheorghe Nou, sau cu ortodoxia în general. Este Monumentul Kilometrului 0, conceput în 1938 și care, evident, marchează punctul 0 al Capitalei.
Monumentul simbolizează o roză a vânturilor, între razele căreia sunt trecute provinciile istorice românești, iar în centrul rozei se află o sferă, încinsă pe mijloc cu un brâu pe care sunt trecute simbolurile zodiacale.
Un fapt foarte interesant, astfel de simboluri fiind oarecum în contradicție cu învățăturile ortodoxe. Pe lateralele de piatră ale bazinului sunt gravate distanțele până la principalele orașe din țară, pornind evident de la kilometrul 0.
Informații practice
🆕 Adresă și localizare
📍 Adresă: Bd. I. C. Brătianu nr. 1 (colț cu str. Cavafii Vechi nr. 6), Sector 3, București 📍 Alternativ: Piața Sfântul Gheorghe, fix în spatele stației de tramvai 📍 Coordonate GPS: 44.4314°N, 26.1014°E 🌐 Website: sfantulgheorghenou.ro
🆕 Program și tarife
🕐 Deschisă zilnic, de regulă între orele 08:00 și 20:00. Programul slujbelor poate varia – verificați site-ul oficial. 💰 Intrare: GRATUITĂ
🆕 Cum ajungi
🚇 Metrou: stația Piața Unirii (liniile M1, M2, M3) – 5 minute pe jos spre nord, pe Bd. I. C. Brătianu 🚋 Tramvai: liniile care opresc pe Bd. I. C. Brătianu, stația de lângă Piața Sf. Gheorghe 🚌 Autobuz: liniile 104, 123, 124 (stații în zona Piața Unirii) 🚶 Pe jos: din Piața Universității – 5 minute spre sud; din Piața Unirii – 5 minute spre nord 🚗 Cu mașina: parcarea în zona centrală este dificilă – recomand transportul public sau mersul pe jos
⏱️ Durata vizitei: 30-45 minute sunt suficiente pentru exterior, interior, mormântul lui Brâncoveanu și Monumentul Kilometrului 0.
🆕 Hramuri și zile speciale
- Sfântul Mare Mucenic Gheorghe: 23 aprilie – hramul principal
- Sfinții Martiri Brâncoveni: 16 august
- Sfânta Cuvioasă Parascheva: 14 octombrie – hramul de toamnă (se pune spre închinare veșmântul sfintei)
- Sfântul Ierarh Nicolae: 6 decembrie – hramul de iarnă (moaștele sunt aici din 1599)
🆕 Un ritual aparte practicat aici este „Canonul celor 7 vineri”, în care credincioșii aprind 33 de lumânări și se roagă pentru împlinirea unei dorințe. Această tradiție locală atrage numeroși credincioși.
Cum completezi o zi de vizite în centrul Bucureștiului
Biserica Sf. Gheorghe Nou se află într-una dintre cele mai bogate zone turistice ale Capitalei, iar un traseu pe jos care pornește de aici poate acoperi cele mai importante obiective din centrul istoric.
La câteva zeci de metri, pe străduțele din spatele bisericii, intri direct în centrul vechi – cu Curtea Veche și Biserica Curtea Veche (cea mai veche biserică din București, ridicată de Mircea Ciobanul), Hanul lui Manuc și atmosfera vibrantă a Lipscanilor.
Spre nord, pe Bd. I. C. Brătianu, ajungi în Piața Universității, iar de acolo Calea Victoriei te duce spre Muzeul Național de Artă al României (în Palatul Regal), Ateneul Român sau Muzeul Național de Istorie.
Spre sud, la 5 minute pe jos, ajungi în Piața Unirii, cu Palatul Parlamentului la orizontul bulevardului. Și nu rata Mănăstirea Antim, bijuteria brâncovenească de pe dealul din spatele Parlamentului.
Pe Calea Victoriei, la câteva minute de mers, găsești și Biserica Mavrogheni (cu mormântul lui Ion Heliade Rădulescu) și Palatul Cantacuzino (Muzeul George Enescu). Un traseu pe jos de o jumătate de zi care pornește de la Sf. Gheorghe Nou, trece prin Curtea Veche, urcă pe Calea Victoriei până la Ateneul Român și se întoarce prin Piața Universității este, în opinia mea, cel mai bun mod de a cunoaște Bucureștiul vechi.
Cazare în centrul Bucureștiului
Dacă planifici un weekend de vizite prin București, cele mai bune opțiuni de cazare sunt în zona centrală – la distanță de mers pe jos de majoritatea obiectivelor. Din centrul vechi ai acces rapid și spre împrejurimile Capitalei (Cernica, Snagov, Mogoșoaia).
🔎 Caută cazare în centrul Bucureștiului pe Booking.com
RRacla lui Constantin Brâncoveanu și icoanele făcătoare de minuni
Întrebări frecvente despre Biserica Sf. Gheorghe Nou
Unde se află exact Biserica Sf. Gheorghe Nou? Pe Bd. I. C. Brătianu nr. 1, în Piața Sfântul Gheorghe, între Piața Universității și Piața Unirii. Fix în spatele stației de tramvai – e ușor de ratat dacă nu ești atent, exact cum mi s-a întâmplat mie ani de zile.
Cât costă intrarea? Vizitarea este complet gratuită.
Care este programul de vizitare? Deschisă zilnic, de regulă 08:00-20:00. Programul slujbelor poate varia, verificați pe sfantulgheorghenou.ro.
Unde este mormântul lui Constantin Brâncoveanu? În interiorul bisericii. Poți vedea atât cripta originală, cât și racla de argint cu moaștele voievodului. Secretul locului de odihnă a fost păstrat aproape 200 de ani – Doamna Marica nu a inscripționat nimic pe placa de mormânt, de frica turcilor.
Ce moaște se găsesc aici? Moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu și mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae (aici din 1599, dăruită de Mihai Viteazul).
Ce este Monumentul Kilometrului 0? Un monument din curtea bisericii, inaugurat în 1938, care marchează punctul de la care se măsoară toate distanțele rutiere din București spre celelalte orașe ale țării. Are o roză a vânturilor cu provinciile istorice și simboluri zodiacale – un detaliu surprinzător într-o curte de biserică.
Cum ajung cel mai ușor? Cu metroul, la stația Piața Unirii (5 min pe jos spre nord pe Bd. Brătianu). Nu recomand mașina – parcarea în centru e o aventură.
Cât durează vizita? 30-45 de minute, dar poți rămâne mai mult dacă vrei să admiri în detaliu pictura și moaștele.
Merită vizitată cu copiii? Da, dar vizita propriu-zisă e scurtă. Combină cu o plimbare prin centrul vechi sau prin Parcul Cișmigiu (15 min pe jos), care oferă mult mai mult spațiu de joacă.
Ce pot vizita în aceeași zi? Tot centrul vechi e la câțiva pași: Curtea Veche, Hanul lui Manuc, Muzeul Național de Istorie, Calea Victoriei cu Palatul Regal și Ateneul Român, Mănăstirea Antim, Biserica Mavrogheni. Un traseu pe jos de jumătate de zi acoperă tot.
Poate vrei să citești și…
Curtea Veche – ultima amintire lăsată de Vlad Țepeș bucureștenilor
Mănăstirea Antim – bijuteria brâncovenească ascunsă în centrul capitalei
Mănăstirea Radu Vodă și Biserica Bucur Ciobanul
Muzeul Național de Artă al României – bijuteria de pe Calea Victoriei
Muzeul Național de Istorie a României
Biserica Mavrogheni și cișmeaua din „capătul Podului Mogoșoaia”
Palatul Mogoșoaia – micul Versailles de la marginea Bucureștiului
Mănăstirea Cernica – 4 secole de istorie la marginea Bucureștiului
Cele mai frumoase mănăstiri din România – Ghid complet
Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!
Articol actualizat în 2026. Tarifele și programele de vizitare pot suferi modificări – verificați sursele oficiale înainte de vizită. Fotografiile sunt din vizitele mele personale, realizate de-a lungul anilor.
