🇷🇴 România în Schengen 2026 – Ghid complet despre noile reguli de călătorie + Buletinul cu și fără cip | Ce să știi

Au trecut deja peste doi ani de la momentul istoric în care România a devenit, oficial, parte din zona Schengen. După un drum lung, plin de promisiuni amânate, veto-uri și negocieri, suntem acum membri cu drepturi depline ai celui mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Iar în 2026, lucrurile se complică puțin: pe lângă regulile Schengen, intervin și noile cărți electronice de identitate, care schimbă fundamental modul în care călătorim.

În acest articol actualizat, explic pe înțelesul tuturor:

• Care e situația României în Schengen în 2026
• Cum se desfășoară călătoriile aeriene, maritime și terestre după aderarea completă
• Ce diferențe există între noua carte electronică de identitate (CEI) cu cip și cartea simplă de identitate (CIS) fără cip
• Cu ce buletin poți călători în străinătate și cu care NU
• Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre buletine și călătorii în 2026

Hai să le luăm pe rând, pentru că fiecare detaliu contează.

Cum a aderat România la Schengen – cronologia completă

Etapa 1 – Schengen aerian și maritim (31 martie 2024)

Începând cu 31 martie 2024, România și Bulgaria au aderat parțial la zona Schengen, dar doar pentru transportul aerian și cel maritim. În acel moment, locuitorii celor două state s-au adăugat celor 400 de milioane de cetățeni cu libertate de mișcare prin țările membre, însă numai în condiții foarte specifice.

România și Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene încă din 2007, însă timp de 17 ani nu am fost acceptați în zona „fără granițe”, din cauza veto-ului repetat al unor state precum Austria și Olanda. Pentru transportul aerian și maritim, însă, lucrurile s-au simplificat considerabil din martie 2024: turiștii care călătoreau între România și țările membre Schengen nu mai pierdeau timpul la controlul pașaportului.

Pentru cei care plecau cu avionul de pe Otopeni spre Paris sau cu vaporul de la Constanța spre Pireu, schimbarea a fost imediat vizibilă. Aeroporturile s-au reorganizat, controalele s-au simplificat, iar în terminale s-au creat zone Schengen separate, exact ca în Germania, Italia sau Spania. Asta a tăiat în jumătate timpul mediu petrecut în formalități.

Etapa 2 – Schengen complet, cu frontierele terestre (1 ianuarie 2025)

Aici a fost momentul-cheie, mult mai important pentru românii din diaspora și pentru transportatori. Pe 12 decembrie 2024, miniștrii de interne ai UE au votat în unanimitate ridicarea controalelor la frontierele terestre interne dintre România, Bulgaria și restul țărilor Schengen.

Începând cu 1 ianuarie 2025, România este oficial membru cu drepturi depline al spațiului Schengen. Asta înseamnă, concret, că de la Salonta sau Borș poți pleca cu mașina până la Lisabona fără să oprești pentru control de pașaport la nicio graniță. Cozile de 4-6 ore de la Nădlac, Petea sau Calafat au devenit istorie.

Decizia a fost rezultatul unui complex de negocieri purtate la Budapesta în noiembrie 2024, când premierii Marcel Ciolacu și Viktor Orbán au anunțat că Austria – care timp de ani de zile blocase admiterea României – și-a ridicat veto-ul. Premierul ungar a glumit atunci că „dacă voi merge cu mașina la Bucureşti, nu voi mai fi oprit la frontieră”. Iar de pe 1 ianuarie 2025, exact asta s-a și întâmplat.

Un detaliu important: în primele 6 luni după aderarea completă (până în iulie 2025), au existat controale aleatorii la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, ca măsură de adaptare. În prezent, în 2026, aceste controale sunt complet ridicate, iar trecerea se face fluent, exact ca între Germania și Franța.

Cum se schimbă concret călătoriile pentru români în 2026

Să luăm câteva exemple practice ca să înțelegi diferențele:

Înainte de Schengen: Plecai cu mașina spre Italia. Te opreai la Nădlac (1-3 ore așteptare), apoi la frontiera Ungariei cu Austria (uneori 30 min, alteori 2 ore), apoi din Austria în Italia (de obicei rapid). Total: 6-12 ore drum + 2-5 ore așteptare la frontiere.

Acum, în 2026: Treci direct prin Nădlac (semnele Schengen indică „benvenuti in Schengen”), prin Ungaria și Austria fără să oprești și ajungi în Italia exact la fel de relaxat ca un german care merge la Roma. Total: 6-12 ore drum, fără așteptări inutile.

Pentru românii din diaspora, acest lucru a fost o eliberare reală. Cei care plecau de Crăciun sau de Paște înapoi în țară nu mai pierd o noapte întreagă la frontiere. Pentru transportatori și firmele de logistică, beneficiile sunt enorme – studiile estimează că aderarea completă la Schengen scade costurile de transport între România și restul Europei cu 3-5% anual.

Ce state fac parte din zona Schengen în 2026

Zona Schengen cuprinde acum 29 de țări (atenție, NU include Marea Britanie sau Irlanda, deși sunt în UE; și NU include Cipru, încă în proces de aderare):

Țările membre UE care fac parte din Schengen (25): Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

Țări asociate (non-UE), dar în Schengen (4): Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein.

Ultima țară care a intrat în Schengen înainte de România a fost Croația, în 2023, ceea ce a transformat o țară foarte populară pentru turiștii români într-o destinație ușor de accesat. Pentru anul 2026, viitoarele candidaturi sunt Cipru și Irlanda (cea din urmă se află în Common Travel Area cu UK, are propriul ei statut).

Anual se efectuează aproximativ 1,2 miliarde de călătorii prin spațiul Schengen, iar acordul a fost creat în 1995 prin semnarea documentului inițial între Germania, Belgia, Franța, Olanda și Luxembourg.

🆔 Diferența esențială: Cartea electronică de identitate (CEI) vs. Cartea de identitate simplă (CIS)

Aici intervine un subiect care a creat multă confuzie în 2025 și 2026: noile buletine românești. Din aprilie 2025, autoritățile române emit trei tipuri diferite de acte de identitate, iar nu toate sunt valabile pentru călătorii. E esențial să știi diferența, mai ales acum, când Schengen ne permite să circulăm liber – cu condiția să avem documentul corect.

Ce tipuri de cărți de identitate există în 2026?

1. Cartea de identitate model 1997 (cea „veche”, cea pe care majoritatea o avem deja)

• Format mai mare, plastic
• A fost emisă până în aprilie 2025
• Este valabilă pentru călătorii în UE și Schengen până la 3 august 2031, conform Regulamentului (UE) 2019/1157
• După 3 august 2031, expiră toate buletinele model 1997, indiferent de termenul de valabilitate scris pe ele
• Nu se mai eliberează începând cu aprilie 2025

2. Cartea Electronică de Identitate (CEI) – cea cu cip, format card bancar

• Format mic, asemănător cu un card bancar (format ID1)
• Are cip electronic și date biometrice (fotografie facială și amprente digitale)
• Are steagul UE alături de cel al României pe față
• ✅ Este document de călătorie valid în toată zona Schengen
• Permite și semnătură electronică cu valoare juridică
• Permite schimbarea adresei de domiciliu fără emiterea unui nou act
• Gratuit la prima eliberare (până la 30 iunie 2026, prin fonduri PNRR), apoi 70 lei

3. Cartea de Identitate Simplă (CIS) – fără cip, format card bancar

• Format mic, asemănător cu un card bancar
• NU are cip electronic
• NU are steag UE pe față (doar tricolorul)
• ❌ NU este document de călătorie – e valabilă DOAR în România
• Nu permite semnătură electronică
• Nu permite schimbarea electronică a adresei
• Costă 40 lei

🚨 ATENȚIE – cu ce poți și cu ce NU poți călători

Acesta este punctul cel mai important al acestui articol și merită spațiu separat:

Tip carte de identitate	Document de călătorie?	Unde merge?
Model 1997 (vechi)	✅ DA	UE + Schengen + Turcia + Moldova (până 3 august 2031)
CEI (cu cip)	✅ DA	UE + Schengen + Turcia + Moldova
CIS (fără cip)	❌ NU	Doar pe teritoriul României

Concret, ce înseamnă asta dacă ai buletin nou simplu (CIS, fără cip)?

Dacă în 2026 te-ai prezentat la Evidența Populației, ai cerut buletin nou și ai primit varianta simplă (fără cip) – atunci, nu poți călători în străinătate cu acest buletin. Dacă vrei să mergi la Veneția, în Grecia, în Spania sau oriunde altundeva în Schengen, ai nevoie obligatoriu de pașaport.

Această confuzie a apărut foarte rapid în 2025, când mulți români au optat pentru CIS fără să-și dea seama că își taie singur posibilitatea de a călători cu buletinul. Ministerul Afacerilor Interne a încercat să clarifice situația cu un anunț video pe Facebook, dar mesajul a stârnit confuzii.

Sfatul meu de la blogger și de la om care călătorește mult: dacă te-ai prezentat la Evidență, alege CEI (cea cu cip). Diferența de 30 lei e simbolică, iar până la 30 iunie 2026 e oricum gratuită. CEI îți dă acces la toată Europa, te scutește de pașaport pentru călătorii UE, plus că ai și beneficiile digitale (semnătură electronică, schimbare domiciliu fără ghișeu).

De ce există două tipuri de cărți noi?

Te-ai putea întreba, logic, de ce statul român a creat două variante. Răspunsul ține de două lucruri:

1. Standardele UE. Regulamentul (UE) 2019/1157 obligă statele membre să emită cărți de identitate cu cip electronic și date biometrice până în august 2031. CEI îndeplinește standardele europene (ISO/IEC7816, ISO/IEC14443, ICAO 9303), iar cipul are certificare EAL 6+.

2. Opțiunea cetățenească. Unii cetățeni nu doresc să aibă date biometrice stocate (amprente, fotografie facială recunoaștere) sau pur și simplu nu călătoresc niciodată. Pentru ei, CIS este o variantă valabilă, mai ieftină.

Trebuie spus că datele biometrice (amprente + imagine facială) se șterg automat din bazele MAI imediat după ce ridici CEI sau cel târziu la 3 luni. Iar accesul la datele biometrice de pe cip este protejat prin protocoale de securitate, putând fi citite doar de autorități desemnate (poliție, vamă, autorități imigrări).

Cum obții noua carte electronică de identitate

Procesul este similar cu cel pentru pașaport:

1. Programare online prin sistemul MAI (https://carteadeidentitate.gov.ro)
2. Te prezinți la orice serviciu public comunitar de evidența persoanelor (din 1 august 2025, nu mai contează unde ai domiciliul)
3. Aduci certificat de naștere (original), act de identitate vechi, eventual certificat de căsătorie/divorț
4. Se preiau datele biometrice (fotografie facială + amprente digitale, doar pentru persoane peste 12 ani)
5. Plătești taxa (gratuit la prima emitere până la 30 iunie 2026, apoi 70 lei pentru CEI sau 40 lei pentru CIS)
6. Ridici personal cartea electronică (nu se poate prin procură) și îți setezi codurile PIN

CEI poate fi emisă și pentru copii cu vârsta între 0 și 14 ani. Pentru ei, taxa este de 70 lei, iar amprentele se preiau doar începând cu vârsta de 12 ani.

Ce documente sunt necesare pentru a călători în Schengen

În 2026, situația este următoarea:

• Pentru călătorii în Schengen (orice țară membră, inclusiv aerian și terestru): orice carte de identitate valabilă (model 1997, CEI sau pașaport) – EXCEPȚIE: CIS, care NU se acceptă
• Pentru călătorii în UE non-Schengen (Cipru, Irlanda): aceleași documente ca pentru Schengen
• Pentru Turcia, Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia: carte de identitate model 1997 sau CEI (NU CIS)
• Pentru Republica Moldova: carte de identitate model 1997 sau CEI (NU CIS)
• Pentru Marea Britanie: doar pașaport (nu se acceptă carte de identitate de la Brexit)
• Pentru SUA, Canada, Australia, restul lumii: doar pașaport (uneori și viză)

Pentru sezonul 2026, vestea bună e că biometricele EES și ETIAS încă nu au intrat în vigoare integral. Sistemul EES (Entry/Exit System) urma să fie implementat în octombrie 2025, dar a fost amânat din nou. ETIAS (autorizație de călătorie pentru cetățeni non-UE) nu se aplică românilor, fiind un sistem destinat țărilor terțe.

Întrebări frecvente despre Schengen și buletinele noi în 2026

Pot să călătoresc cu buletinul vechi (model 1997)?

Da, absolut. Buletinul model 1997 rămâne valabil ca document de călătorie în Schengen și UE până la 3 august 2031, indiferent de termenul de valabilitate scris pe el. Așa că dacă mai ai buletinul vechi și nu vrei să faci CEI, mai ai timp până în 2031 să-l folosești pentru călătorii.

Trebuie să-mi schimb buletinul cu unul nou imediat?

Nu. Doar dacă expiră, dacă se schimbă datele tale (nume, adresă) sau dacă vrei beneficiile suplimentare ale CEI (semnătură electronică, schimbare adresă fără ghișeu).

Pot călători cu buletinul simplu (CIS) dacă am și pașaport?

Da, atunci ai pașaportul ca document de călătorie. Buletinul simplu rămâne doar pentru identificare în România, dar pașaportul îți deschide toate granițele.

Cât costă cartea electronică de identitate în 2026?

Până la 30 iunie 2026 este gratuită la prima eliberare (din fonduri PNRR). După această dată, costă 70 lei. Pentru copii (sub 14 ani), costă 70 lei și nu este gratuită.

De ce are CIS preț mai mic decât CEI?

Pentru că nu are cip electronic, nu are date biometrice și nu îndeplinește standardele UE pentru documente de călătorie. Costă 40 lei și acoperă doar costul producției și emiterii.

La graniță, cum se face controlul în 2026?

În interiorul zonei Schengen (între statele membre), nu există controale sistematice. Poți circula liber. Există, însă, controale ocazionale, aleatorii sau în caz de amenințări specifice. Dacă ești oprit pentru control, poți prezenta carte de identitate sau pașaport (nu se cere viză).

Ce se întâmplă cu controlul aerian după Schengen?

În aeroporturile din zona Schengen (Otopeni, Cluj, Timișoara etc.), zborurile interne UE/Schengen merg în terminalele Schengen, fără control de pașaport. Zborurile către non-Schengen (UK, SUA, Turcia, Egipt etc.) intră în controlul standard de pașaport.

Pot călători cu copilul minor cu CEI?

Da. Cartea electronică de identitate poate fi emisă și pentru copii sub 14 ani și este document de călătorie valid în UE și Schengen. Ai grijă să ai și acordul scris al ambilor părinți dacă mergi singur cu copilul în străinătate (acord notarial obligatoriu pentru copii minori care călătoresc fără ambii părinți).

Pașaportul mai este necesar dacă am CEI?

Pentru călătorii în UE/Schengen + Turcia + Moldova, CEI este suficient. Pentru călătorii în alte țări (UK, SUA, Egipt, Tunisia, Maroc, Thailanda etc.), ai nevoie obligatoriu de pașaport.

Concluzie – ce trebuie să reții pentru călătoriile tale din 2026

Dacă rezum tot articolul în câteva idei esențiale:

1. Suntem în Schengen complet din 1 ianuarie 2025 – aerian, maritim și terestru. Călătoriile în UE și statele asociate Schengen se fac fără controale sistematice.
2. Buletinul model 1997 (cel vechi) e încă valabil până 3 august 2031 ca document de călătorie. Nu te grăbi să-l schimbi dacă încă e valabil.
3. Atenție când îți schimbi buletinul: cere obligatoriu CEI (cu cip), nu CIS. Diferența de 30 lei (sau gratuit până în iunie 2026) îți păstrează posibilitatea de a călători liber.
4. CIS (fără cip) NU este document de călătorie. Cu acest buletin nu poți ieși din țară fără pașaport.
5. Pașaportul rămâne necesar pentru destinații din afara UE/Schengen, în special UK, SUA, Asia, Africa, America Latină etc.

Pentru românii care călătoresc des, perioada actuală este una excelentă. Schengen ne-a deschis ușa Europei fără cozi la frontieră, iar noul buletin electronic ne dă mai multă mobilitate ca niciodată. Sunt vremuri bune pentru călători – cu condiția să cunoaștem regulile și să alegem documentele potrivite.

Vacanțe plăcute, fără controale și fără cozi! Și nu uitați – întotdeauna verificați documentele înainte să plecați. Un buletin expirat sau greșit poate strica orice vacanță, oricât ar fi ea de bine planificată.

Poate vrei să citești și…

Dacă plănuiești o călătorie prin Schengen în 2026, am pregătit pentru tine câteva ghiduri detaliate de pe blog care te pot inspira:

• TOP 9 obiective turistice Veneția + Itinerariu de 3 zile – Un ghid complet pentru o destinație clasică din Schengen, cu toate atracțiile de neratat și prețuri actualizate 2026.
• Veneția – Ghid complet de călătorie 2026 – Cum ajungi din România, cazare, transport, sfaturi practice și taxa de intrare 2026.
• Kuldiga, Letonia – „Veneția Baltică” UNESCO – Pentru circuit prin Țările Baltice, toate Schengen.
• TOP 9 orașe din Italia pentru un city break – Roma, Milano, Florența, Veneția și restul Italiei – toate accesibile fără controale.
• Aveiro – Veneția Portugaliei – Pentru cei care vor o destinație autentică portugheză, fără cozi la frontiere.
• Letonia – Bijuteria de la malul Mării Baltice – Ghid complet pentru o destinație nordică din Schengen.