Zilele trecut am povestit despre vizita interesantă la Muzeul Cotroceni. După cum amintean acolo, la mijlocul anilor 1800 Barbu Știrbei Vodă taie prin domeniul mănăstirii un drum de acces către București, drum care astăzi poartă numele de Șoseaua Cotroceni. Ce a rămas vizavi de Palatul Cotroceni avea să devină din anul 1884 Grădina Botanică.

După ce ne-am terminat turul de la Cotroceni, după o plimbare de 100 minute prin curtea acestuia, prin pivnițe și prin apartamente regale, am ajuns din nou pe Șoseaua Cotroceni, în dreptul gardurilor impunătoare și vizavi de Grădina Botanică, pe care nu o mai vizitasem, dar pe care Sorina își dorea mai de mult timp să o vadă.

Obosit și neîncrezător, ținând cont de anumite opinii pe care am apucat să le citesc de pe internet referitor la Grădina Botanică, am traversat către intrare. Până să ajungem la casa de bilete am văzut 4-5 mirese (cu alaiul aferent), ce intrau de asemenea pentru ședințele foto. Acest lucru mi-a dat o fărâmă de încredere că avem ceva de văzut acolo, doar oamenii ăștia nu veneau de nebuni până aici pentru pozele de nuntă.

Am plătit câte 5 lei, pentru curtea exterioară, întrucât serele și expozițiile interioare se închid de la ora 13:00. Acum, de ce se închid de la orele 13 cele mai interesante lucruri de văzut aici (probabil), nu înțeleg. Care este motivul pentru care să închizi atât de devreme locul care îți aduce un număr important de vizitatori și pentru care taxezi suplimentar mă depășește.

Numele complet este Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” și aparține de Universitatea din București. Poartă numele fondatorului său, are o suprafață de peste 17ha și se pare că adăpostește cel puțin 10.000 specii de plante.

Nu vreau să par cârcotaș, sau răutăcios, ori altceva de acest gen, însă a fost o experiență total neplăcută. Și poate am mai vizitat obiective care nu m-au impresionat, care nu au meritat, însă până acum am încercat să scot în evidență lucrurile bune, frumoase, îndemnând și pe alții să vadă cu ochii lor. Dar în acest caz, oricât aș încerca, nu găsesc nimic bun de scos în evidență.

Probabil cel mai potrivit cuvânt pe care l-aș putea folosi într-o desciere a Grădinii Botanice este „nepăsare”!. Plantele sunt înghesuite, nu poți deosebi care este una și care cealaltă întrucât cele mai mari ajung să crească peste celelalte, acoperind de multe ori și plăcuțele pe care sunt trecute denumirile.

Planta rare și amenințate

Este un spectacol grotesc și mi se pare de un tupeu extraordinar să percepi taxă de intrare pentru așa ceva! Vă spun sincer că mai bine vizitați orice parc public din oraș și ieșiți mai câștigați! Este adevărat, fiind destul de obosiți după plimbarea pe la Cotroceni și rămași cu imaginile luxoase văzute acolo, poate așteptările noastre erau exagerate..și nici nu am mai bătut toate cele 17ha după ce am fost dezamăgiți din start.. dar puteți vedea și voi din unele poze bătaia de joc în care ne sunt prezentate plantele..

..iată și flora Dobrogei

Sunt și zone care par a fi amenajate și cât de cât întreținute..ori care nu s-au degradat atât de tare și încă mai atrag atenția.. Aici aș enumera Rozarium-ul, care prezintă o diversitate mare de trandafiri (care erau cam ofiliți, dar aici este vina sezonului, nu a Grădinii Botanice), grădina italiană este drăguță și insula japoneză. De ce japoneză nu știu, însă vă puteți odihni puțin pe băncuțele de pe malul lacului verde și admira rațele.

Rozarium

Mai adaug grădina bunicii, o curte cu răsaduri de roșii, castraveți, care poate impresionează pe cei mici, însă eu fiind de la țară am trecut în grabă. Să mai zic ceva de clădirile astea (foto mai jos) aflate în ruine, care nu știu ce rol au în peisaj? Și cu siguranță n-are rost să menționez faptul că în orice direcție mergeam trebuia să trecem prin cadrul aparatelor celor veniți cu mirii la poze.. aici nu blamez pe nimeni, este dreptul lor pentru că au plătit, era și dreptul nostru că am plătit, doar că am nimerit ziua și ora nepotrivită.

Ce sunt ruinele astea în mijlocul grădinii??

Am fost vara asta și la Balchik, la grădina botanică din curtea castelului de acolo.. poate nu mă așteptam să rivalizeze cu aceasta, însă diferența este una enormă!! În primul rând, acolo erau angajați care îngrijeau curtea și plantele chiar în timpul vizitei noastre, în timp ce aici singurii angajați erau doamna de la casierie și nenea paznicul care ne-a spus că avem destul de mers prin grădină, ce ne mai trebuia să întrăm și la sere.

Sunt sigur că serele, cu exponatele mai exotice poate mă atrăgeau mai mult și poate mai îndulceau această vizită, însă cu siguranță nu voi mai avea ocazia să vizitez, cel puțin nu curând și nu în condițiile actuale!

Program de vizitare:

Spațiul exterior: zilnic între orele 08:00 – 20:00 (până la finalul lui octombrie), 09:00 – 17:00 (restul anului).

Pentru sere programul se încheie la ora 13:00.

Tarife:

Spațiul exterior: 5lei/adult și 2 lei/student, elev

Sere și expoziții interioare: 2 lei/adult și 1 leu/student, elev

Grădina italiană „pe aici nu se trece”