Mănăstirea Rohia – Athosul românesc din Țara Lăpușului
În inima Maramureșului, pe coama unui deal acoperit de fagi și stejari seculari, la o altitudine de aproximativ 550 de metri, se ridică unul dintre cele mai impresionante și mai încărcate de poveste locuri de pelerinaj din România: Mănăstirea „Sfânta Ana” – Rohia. Cunoscută drept „Athosul românesc”, locul îmbină liniștea naturii sălbatice cu o istorie de o sută de ani, marcată de credință, rezistență și cultură.
Localizare și cum ajungi la Mănăstirea Rohia
Adresă: Sat Rohia, orașul Târgu Lăpuș, județul Maramureș
Mănăstirea este situată în Țara Lăpușului, în partea de sud a județului Maramureș, la o altitudine de aproximativ 550 m, pe colina numită „Dealul Viei”, în hotarul satului Rohia — localitate aparținând administrativ de Târgu Lăpuș.
Distanțe orientative:
- ~9 km față de Târgu Lăpuș (punctul de legătură principal)
- ~50 km față de Baia Mare
- ~43 km față de Dej
- ~130 km față de Cluj-Napoca
Căi de acces:
- Dinspre Baia Mare: prin Târgu Lăpuș (DN18C, apoi drum local)
- Dinspre Cluj / Bistrița-Năsăud: prin Măgoaja – Boiereni – Rohia
- Dinspre Sălaj: prin Cheile Babei – Coroieni – Răzoare – Târgu Lăpuș
Drumul de acces spre mănăstire a fost amenajat abia din 1973. Până atunci — și din această cauză — mănăstirea a rămas multă vreme la stadiul de schit, neputându-se dezvolta. Astăzi șoseaua este asfaltată, dar îngustă și sinuoasă, mai ales pe ultimii kilometri spre deal.
Website oficial: manastirearohia.ro
Istoria Mănăstirii Rohia
Contextul — 150 de ani de doliu ortodox
Pentru a înțelege de ce Rohia a reprezentat mai mult decât o simplă mănăstire pentru românii din nord-vestul țării, trebuie să mergem la 1762. În acel an, generalul austriac Anton von Bucow a executat ordinul Curții imperiale habsburgice de a desființa monahismul ortodox din Ardeal: peste 150 de mănăstiri și schituri ortodoxe au fost arse sau demolate, în cadrul campaniei de catolicizare forțată a românilor transilvăneni. Acesta a fost unul dintre cele mai profunde traumatisme ale identității ortodoxe ardelene.
Doliul Bisericii Ortodoxe din Transilvania a durat aproape 160 de ani, până la Marea Unire din 1918, care a adus libertatea de a reclădi ceea ce fusese distrus.
Ctitorul și legenda întemeierii — 1923
Mănăstirea Rohia este prima mănăstire ortodoxă întemeiată în Ardeal după Marea Unire din 1918 și, totodată, prima ridicată pe locul uneia dintre cele distruse de Bucow în 1762.
Ctitorul ei este preotul ortodox Nicolae Gherman (1877–1959), paroh în satul Rohia. Istorioasa ei naștere este legată de o dramă personală: în noiembrie 1922, al zecelea copil al părintelui, fetița Anuța, s-a îmbolnăvit subit și a murit la vârsta de numai 10 ani. Potrivit tradiției, copila a apărut în visul tatălui, rugându-l să construiască o „casă a Maicii Domnului” pe Dealul Viei.
Înfigeind o cruce în poiana numită „la stejarul lui Pintea”, preotul a constatat în zilele următoare că aceasta se muta singură pe deal — chiar după ce sătenii au pus un om de pază, fără a se vedea urme în zăpada proaspăt căzută. Semnul a fost interpretat ca voia lui Dumnezeu, iar locul ales de cruce a devenit amplasamentul mănăstirii.
Ajutat de credincioșii din sat, Nicolae Gherman a ridicat în 1923 o primă bisericuță din piatră și cărămidă (17,80 m lungime, 5,70 m lățime, 13 m înălțime) și o casă monahală. Mănăstirea a fost sfințită în 1926 de episcopul Nicolae Ivan al Clujului, de Adormirea Maicii Domnului — dată care a rămas hramul mănăstirii — la o ceremonie la care au participat peste 10.000 de credincioși din toată zona, cifră grăitoare pentru setea spirituală acumulată generații la rând.
Deceniile dificile — ocupație și comunism
Mănăstirea a rezistat ocupației horthyste din 1940–1944, când Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei, și a traversat cu demnitate deceniile de prigonire comunistă de după 1947. Autorităților comuniste nu le conveneau nici numărul mare de viețuitori, nici influența culturală și duhovnicească a locului; obștea nu a depășit șapte viețuitori timp de aproape 40 de ani.
Abia din 1965, după slăbirea prigonaei, mănăstirea a intrat într-o nouă eră de dezvoltare.
Înflorirea ansamblului — 1965–prezent
Stareții care s-au succedat la conducerea mănăstirii au transformat-o dintr-un schit modest într-un ansamblu monahal complex. Doi dintre ei au ajuns ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române:
- Episcopul Justinian Chira (1921–2016) — starețul care a condus mănăstirea prin cele mai dificile decenii comuniste și a pus bazele dezvoltării ei culturale. La Mănăstirea Rohia se află mormântul său.
- Episcopul Iustin Hodea Sigheteanul — a condus mănăstirea din 1988 și a inițiat reconstrucția arhitecturală de amploare de după 1995, inclusiv noua biserică.
Mănăstirea a primit de-a lungul timpului vizite ale Regelui Mihai și Reginei Ana, ale tuturor președinților României de după 1990, ale Patriarhului Teoctist (1992, 1998, 2003) și ale Patriarhului Daniel (2009).
Mănăstirea Rohia (sursa. www.ghidulmanastirilor.ro)
Arhitectura Mănăstirii Rohia
Noua Biserică (1996–2018)
Vechea bisericuță din piatră ridicată de Nicolae Gherman în 1923 a fost demolată în 1996, pe locul ei ridicându-se actuala Biserică a Mănăstirii Rohia, finalizată în etape până în 2018. Proiectul a urmărit un obiectiv simbolic esențial: îmbinarea elementelor arhitecturale din toate cele trei provincii românești — Țara Românească, Moldova și Transilvania — într-un singur edificiu de referință.
Rezultatul:
- Pridvor brâncovenesc în față — tribut adus arhitecturii Țării Românești
- Înălțime de 48 m de la bază — proporție tipică bisericilor maramureșene din lemn
- Turn-cupolă unic cu elemente moldovenești
Prin această arhitectură sintetică, biserica devine un monument de arhitectură de la finalul sec. XX și debutul sec. XXI, simbolizând unitatea spirituală a românilor. Faptul că a fost ctitorită de un arhiereu — urmaș al unui preot de mir — o plasează, conform tradiției, în rândul ctitoriilor voievodale.
La demisolul noii biserici se află Paraclisul „Sfântul Ierarh Nicolae”, unde este expusă Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, pictată de monahul Nicanor de la Sfântul Munte Athos. O istorioasă curiozitate: în deceniile interbelice, suportul de lemn al icoanei a ars complet în urma unui incendiu, dar icoana propriu-zisă a supraviețuit neatinsă.
Ansamblul monahal — clădirile componente
Patrimoniul construit al Mănăstirii Rohia s-a îmbogățit etapă cu etapă:
| Clădire | Perioadă |
|---|---|
| Casa de Stejar | 1965 |
| Casa Stăreției | 1969–1972 |
| Casa cu Paraclis (cu Biblioteca) | 1973–1975 |
| Casa Poetului | 1977–1980 |
| Altarul de Vară | 1980–1983 |
| Poarta Maramureșeană | 1988 |
| Casa Albă (chilii, apartament episcopal, salon oficial) | 1988–1992 |
| Poarta din Sat | 1999–2001 |
| Colțul Maramureșean (casă + biserică de lemn) | 2001–2003 |
| Centrul Cultural Monahal „Nicolae Steinhardt” | din 2008 |
| Poarta-turn clopotniță și Pangar | 2018–2021 |
Poarta Maramureșeană de la intrarea în incintă este una dintre cele mai fotografiate elemente ale ansamblului — un exemplu desăvârșit al meșteșugului tradițional de sculptură în lemn specific Maramureșului.
Colțul Maramureșean — o casă și o biserică de lemn amplasate în incintă — reprezintă un tribut adus arhitecturii tradiționale a regiunii, care a dat lumii unele dintre cele mai valoroase construcții din lemn din Europa.
Ce poți vizita la Mănăstirea Rohia
Mănăstirea este deschisă vizitatorilor și pelerinilor în permanență. Iată obiectivele principale din incintă:
Biserica Mănăstirii
Clădirea principală a ansamblului, cu arhitectura sa sintetică descrisă mai sus. Pereții interiori sunt pictați în stil neo-bizantin. La demisol — Paraclisul „Sfântul Ierarh Nicolae” cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Paraclisul Izvorul Tămăduirii
Al doilea paraclis din incintă, dedicat tămăduirii. Loc de rugăciune frecventat de pelerini.
Chilia și Mormântul lui Nicolae Steinhardt
Probabil cel mai căutat obiectiv cultural de la Rohia, pentru cei care nu vin exclusiv în pelerinaj religios. Chilia în care Nicolae Steinhardt a locuit și creat în ultimii ani de viață este accesibilă vizitatorilor, păstrând o parte din atmosfera epocii. Mormântul său se află în Cimitirul „Sfânta Ana” al mănăstirii, cu o cruce simplă pe care scrie: „Monahul Nicolae, 1912–1989″.
Biblioteca Mănăstirii
Adăpostită în „Casa cu Paraclis” (1973–1975), biblioteca mănăstirii este una dintre cele mai mari biblioteci mănăstirești din Transilvania. Cu mii de volume din domenii variate — teologie, filosofie, literatură, istorie — a atras de-a lungul timpului cercetători, teologi și scriitori. Tot aici s-au descoperit în vara lui 2002, în arhive, o dactilograma inedită a „Jurnalului Fericirii” — o variantă necunoscută a capodoperei lui Steinhardt, publicată ulterior de Editura Polirom în 2012.
Muzeul Mănăstirii
Colecție de obiecte religioase, icoane și piese de patrimoniu ce ilustrează istoria așezământului. Includes și mărturii ale activității Monahului Nicolae Steinhardt la Rohia.
Chilia Arhiepiscopului Justinian
Spațiu memorialistic dedicat episcopului Justinian Chira, unul dintre cei mai importanți stareți ai mănăstirii, care a ctitorit Biblioteca și a condus obștea în deceniile comuniste.
Grădina Maicii Domnului
Curtea interioară a mănăstirii — îngrijită cu meticulozitate și împodobită cu flori — oferă una dintre cele mai liniștite priveliști ale ansamblului. Un colț de pace pe dealul acoperit de pădure.
Centrul Cultural Monahal „Nicolae Steinhardt”
Inaugurat începând cu 2008, centrul găzduiește evenimente culturale, simpozioane, lansări de carte și activități dedicate memoriei Monahului Nicolae. Este și sediul Editurii Mănăstirii Rohia, care publică lucrări teologice și de cultură ortodoxă.
Nicolae Steinhardt — omul care a ales Rohia
Nicio prezentare a Mănăstirii Rohia nu ar fi completă fără portretul celui care a transformat locul într-un reper al culturii române.
Nicolae Steinhardt (29 iulie 1912 – 30 martie 1989) s-a născut la Pantelimon, lângă București, dintr-un tată evreu și o mamă de origine română. Absolvent de drept și critic literar de vocație, a fost arestat în 1960 în procesul grupului „Noica-Pillat” — condamnat pentru că a refuzat să-și denunțe prietenii. În celula 18 a închisorii Jilava, la 15 martie 1960, a primit Taina Sfântului Botez de la ieromonahul Mina Dobzeu — convertire despre care va scrie mai târziu: „Am intrat în închisoare orb și ies cu ochii deschiși.”
Eliberat în 1964 prin amnistia politică generală, a dus o viață de traducător și eseist. La sfârșitul anilor 1960 – începutul anilor 1970 a redactat prima versiune a „Jurnalului Fericirii” — manuscrisul confiscat de Securitate în 1972, restituit în 1975, rescris, confiscat din nou în 1984. O versiune prescurtată a circulat clandestin în afara țării și a fost difuzată la Radio Europa Liberă între 1988–1989. Cartea a apărut oficial în România abia în 1991, postum, și rămâne una dintre cele mai importante opere literare române din sec. XX. În 2024, a apărut și în limba engleză, sub titlul „The Journal of Joy”.
La 16 august 1980, Nicolae Steinhardt s-a călugărit la Mănăstirea Rohia, primind numele monahal „Nicolae Delarohia”. Primit de episcopul Justinian Chira și starețul Serafim Man, a rămas la Rohia până la sfârșitul vieții — lucrând ca bibliotecar al mănăstirii, scriind, predicând și primind zeci de vizitatori în fiecare săptămână. Faima sa de duhovnic a depășit cu mult granițele Maramureșului.
A murit pe 30 martie 1989, la Spitalul Județean Baia Mare. Securitatea a supravegheat chiar și înmormântarea sa, la care au participat mulți prieteni și admiratori. Este înhumat la Rohia, acolo unde și-a găsit liniștea definitiv. În 2017, a fost ales postum membru al Academiei Române.
Nicolae Steinhardt
Program de vizitare și cazare
Program
Mănăstirea este deschisă vizitatorilor în orice anotimp, fără restricții de acces la ora vizitei — cu respectarea bunei-cuviințe și a regulilor locului (îmbrăcăminte decentă, comportament liniștit).
Slujbe:
- Zilnic: Utrenia urmată de Sfânta Liturghie – de la ora 8:30
- Vineri seara: Taina Sfântului Maslu de obște – de la ora 20:00
Vizitatorii sunt bineveniți să participe la slujbe.
Cazare la Mănăstire
În spiritul ospitalității monahale ortodoxe, mănăstirea oferă găzduire pelerinilor pentru câteva zile. Aceasta se face într-o casă de lemn cu specific maramureșean, cu 7 camere cu câte două paturi, pe trei niveluri, cu câte o cameră de baie la fiecare etaj.
📞 Pentru rezervări cazare: contactați mănăstirea prin manastirearohia.ro/cai-de-acces-spre-manastirea-rohia/
Cazare alternativă în zonă: pensiunile din Târgu Lăpuș și împrejurimi.
Ce mai poți vizita în apropierea Mănăstirii Rohia
Zona Târgu Lăpuș – Țara Lăpușului este bogată în obiective naturale și culturale care merită incluse în itinerariu:
Mănăstirea Rohița — situată în satul Boiereni, la câțiva kilometri de Rohia. Un alt așezământ monahal al Țării Lăpușului, cu o legendă fascinantă: satul Boiereni ar fi blestemat de călugări să fie lovit de șapte ori de foc și ape. Merită vizitată în combinație cu Rohia.
Bisericile de lemn din Rogoz — una dintre ele este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. La mai puțin de 10 km de Rohia.
Bisericile de lemn din Boiereni, Libotin, Ungureni, Cupșeni și Costeni — monumente istorice reprezentative pentru arta lemnului maramureșean.
Mănăstirea Șatra Pintii și Schitul Șatra — obiective monahale mai izolate, pentru cei dornici de retragere mai profundă în natură.
Cheile Lăpușului — defileu spectaculos al râului Lăpuș, cu pereți de stâncă și vegetație luxuriantă.
Tăurile Zâmbrița — lacuri glaciare în zona montană Lăpuș, destinație pentru drumeție.
Vârful Brezei și Vârful Aluniș — trasee de drumeție cu vedere panoramică.
Piatra Pintii — formațiune stâncoasă legendară asociată cu povestea haiducului Pintea Viteazul.
Situl arheologic tumular din Neolitic – Podanc, Lăpuș — vestigii preistorice din zona Lăpuș, de interes pentru pasionații de arheologie.
Mănăstirea Bârsana — aflată pe Valea Izei, la circa 80 km de Rohia, cu arhitectura din lemn specifică Maramureșului de Nord. O completare firească a unui circuit prin Maramureș.
Zilele Rohiei — eveniment cultural anual
„Zilele Rohiei” este un eveniment cultural anual organizat de mănăstire, ajuns în 2024 la ediția a XXIV-a. Reunește scriitori, teologi, cercetători și iubitori ai culturii ortodoxe române în jurul moștenirii spirituale și literare a locului — în special a lui Nicolae Steinhardt. Detalii pe site-ul oficial al mănăstirii.
FAQ — Întrebări frecvente despre Mănăstirea Rohia
Unde se află Mănăstirea Rohia?
Pe „Dealul Viei”, în hotarul satului Rohia, aparținând de Târgu Lăpuș, județul Maramureș. La ~50 km de Baia Mare și ~43 km de Dej.
Cum ajung la Mănăstirea Rohia?
Cel mai simplu, dinspre Baia Mare prin Târgu Lăpuș (~9 km mai departe, pe drum local). Din Cluj sau Bistrița, prin Măgoaja – Boiereni. Drumul de acces este asfaltat dar îngust; se recomandă mașina personală.
Este intrarea cu plată?
Nu. Accesul în mănăstire este liber, fără taxă de vizitare.
La ce oră se poate vizita mănăstirea?
Mănăstirea este deschisă oricând. Slujbele au loc zilnic de la ora 8:30 (Utrenia + Sfânta Liturghie) și vineri seara de la 20:00 (Sfântul Maslu).
Se poate face cazare la mănăstire?
Da, mănăstirea oferă cazare pelerinilor în casa de lemn (7 camere cu câte două paturi). Contactați mănăstirea în prealabil pentru rezervare.
Unde este înmormântat Nicolae Steinhardt?
În Cimitirul „Sfânta Ana” al mănăstirii, cu o cruce simplă pe care scrie: „Monahul Nicolae, 1912–1989″.
Se poate vizita chilia lui Steinhardt?
Da, chilia în care a locuit și creat Steinhardt este inclusă în circuitul de vizitare al mănăstirii.
Care este hramul Mănăstirii Rohia?
Adormirea Maicii Domnului – 15 august. Cea mai importantă sărbătoare a mănăstirii, cu participare masivă de credincioși.
Care este cel mai bun sezon pentru o vizită?
Mănăstirea este frumoasă în orice anotimp. Vara (mai–septembrie) oferă peisajul în deplină splendoare, cu pădurea de fagi în toată verdețea. Toamna, culorile pădurilor sunt spectaculoase. Iarna, accesul poate fi dificil pe drumul de munte.
Mănăstirea acceptă donații?
Da, conturile oficiale ale mănăstirii sunt publicate pe site-ul manastirearohia.ro.
Poate vrei să citești și… Alte mănăstiri din România pe Umblu Teleleu
Dacă Mănăstirea Rohia ți-a trezit apetitul pentru locuri de rugăciune și liniște, am scris despre câteva dintre cele mai valoroase:
- 🏔️ Mănăstirea Rohița (Boiereni) – vecinătatea fascinantă a Rohiei, cu legenda blestemului și a celor șapte urgii ale satului Boiereni
- 🌿 Mănăstirea Bârsana – colțul de rai din Maramureșul de Nord, pe Valea Izei, cu arhitectura sa inconfundabilă din lemn
- ⛪ Mănăstirea Cozia – ctitoria lui Mircea cel Bătrân, veche de 650 de ani, pe malul Oltului
- 🕌 Mănăstirea Trei Ierarhi (Iași) – capodopera lui Vasile Lupu din inima Iașiului, cu fațada sculptată unic în lume
- 🍃 Mănăstirea Moldovița – una dintre bijuteriile pictate ale Bucovinei, incluse în Patrimoniul UNESCO
- 🌸 Mănăstirea Crasna – raiul de la poalele Muntelui Ursoaia, cu curtea florală de vis
- 🏛️ Mănăstirea Antim (București) – bijuteria ascunsă din centrul Capitalei, ctitorită de Antim Ivireanul
- ⚓ Mănăstirea Mihai Vodă (București) – ctitoria lui Mihai Viteazul, „mutată” de comuniști cu tot cu fundații pentru a face loc Palatului Parlamentului
- 🌲 Mănăstirea Pasărea – oaza de liniște de la marginea Capitalei, pe malul lacului Pustnicul
- 🕍 Mănăstirea Polovragi – la poalele Olteniei, lângă spectaculoasele Chei ale Olteţului
Mănăstirea Rohia (sursa:www.demaramu.ro)
