Observatorul Astronomic Vasile Urseanu – Ghid Complet 2026: Program, Tarife, Istorie

📅 Publicat inițial: 30 septembrie 2022 | Actualizat: 24 aprilie 2026

INTRODUCERE ACTUALIZATĂ 2026

Există, în inima Bucureștiului, o clădire pe lângă care mii de oameni trec zilnic fără să realizeze ce ascunde: un yacht ancorat, complet cu delfini, nimfe și tridentul lui Neptun pe fațadă, având sus o cupolă astronomică ce se deschide spre cer. Este Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” – singurul observator public din Capitală și de pe o rază de sute de kilometri, și totodată primul observator astronomic deschis publicului din România, încă din toamna lui 1910.

Am fost pentru prima dată într-o după-amiază de septembrie 2022, după ce ratasem intrarea la Muzeul Vârstelor. A fost una dintre cele mai plăcute surprize culturale pe care le-am avut în București – o combinație rară de arhitectură excentrică, istorie de secol XIX, expoziție bine gândită și, când cerul e senin, privirea propriu-zisă prin telescop.

În acest ghid complet actualizat 2026 găsești absolut tot ce trebuie să știi înainte să te urci pe terasă să vezi Luna, Saturnul sau erupțiile solare: povestea amiralului-astronom, arhitectura excepțională a lui Ion Berindey, ce conține expoziția, programul complet 2026, tarifele actualizate, cum ajungi, ce activități sunt pentru copii și câteva sfaturi de la un tată care a făcut vizita singur, dar o recomandă pentru toată familia.

După o zi la birou, mi-am spus că este momentul să fac o scurtă plimbare prin București, încheiată cu o vizită la un obiectiv nou, pe care nu l-am mai vizitat până acum. Iar alegerea a fost „Muzeul Vârstelor”, găzduit de Casa Filipescu-Cesianu, de pe Calea Victoriei.

Însă am pornit într-o cursă contracronomentru, pentru că eu îmi închei programul la ora 17, iar ultimul vizitator intra la 17:30. Cum la ora asta este greu să găsești un Uber/taxi, am zis să-mi încerc norocul pe jos. GPS-ul spunea că fac în jur de 35 minute, dat am riscat, sperând că o să pot intra.

Am ajuns la 17:31, iar doamna de la intrare mi-a spus că am ajuns prea târziu și nu mai pot vizita muzeul. Am fost destul de dezamăgit, mai ales că au fost momente când mai că am alergat, doar să ajung la timp. Mi-a trecut supărarea când am văzut că în curtea muzeului era marea campioană Ana Maria Brânză, care ținea un discurs în fața copiilor. Clar că și angajații doreau să participe, nu să aștepte după un amețit care voia sa vadă muzeul.

În fine, am reușit să vizitez în cele din urmă Muzeul Vârstelor după câteva zile, iar experiența a fost cu siguranță mai plăcută, fiind și Eva cu noi, care s-a bucurat de cele văzute. Urmează în câteva zile un articol și pe această temă.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

Plecat de aici, m-am orientat rapid spre alt obiectiv, situat doar la câteva minute de mers, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Nu știam la ce să mă aștept, nu mai vizitasem Observatorul. Nu știam dacă există și o expoziție, sau dacă are doar caracter tehnic.

Clădirea care găzduiește Observatorul este situată în centrul Bucureștiului, pe Bld. Lascăr Catargiu, între Piața Romană și Piața Victoriei. Este ușor de identificat, având o arhitectură specială.

Ridicată între 1908-1910, pentru Amiralul Vasile Urseanu, după viziunea arhitectului Ion Berindey, casa are forma unei corăbii, sau a unui yacht. Dovada clară că una dintre pasiunile proprietarului este marea. Cealaltă mare pasiune era cerul și studierea acestuia.

Din acest motiv, amiralul a solicitat o cupolă care să se deschidă, pentru a studia cerul prin luneta sa Zeiss, a treia cea mai performantă din România la acel moment. În plus, cu siguranță atrag atenția statuetele și motivele marine de pe fațata clădirii.

Așadar, intru în clădire, unde mă așteptam să găsesc o casă de bilete. Nimic. Iau liftul până la ultimul nivel și acolo întâlnesc câțiva angajați, de la care cumpăr biletul. Aflu că pot vizita expoziția, însă pentru observații astronomice trebuia să aștept până la 20:30. Evident, după o zi de muncă nu aș fi așteptat atât, dar m-am mulțumit cu expoziția.

Expoziție Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

Trebuie să recunosc, nu mă așteptam ca expoziția să fie atât de interesantă. Mă așteptam la câteva chestii tehnice și cam atât, din care să nu pricep mare lucru. Însă toate informațiile sunt expuse într-un mod simplist, iar explicațiile sunt făcute astfel și un copil să rămână cu ceva la final.

Sunt multe fotografii, de asemenea, unele dintre ele cu adevărat fabuloase. Printre informațiile prezentate sunt cele care se referă la modul în care s-au format Pământul, Soarele, galaxia. Clasificarea stelelor, din care aflăm că mărețul Soare este cu mult-mult mai mic decât alte stele din Univers. O prezentare a Căii Lactee și a planetelor din sistemul nostru solar, diferențe între atmosfera de pe Pământ și Jupiter (de exemplu).

Incursiunea prin măreția Universului durează câteva minute, dar dacă ai timpul și răbdarea necesară poți aprofunda pe îndelete. Informații sunt destule și chiar foarte interesante.

La parterul clădirii este și o bibliotecă, înțeleg că destul de cuprinzătoare, unde puteți aprofunda studiul. Dar era închisă în momentul în care am ajuns eu.

CINE A FOST AMIRALUL VASILE URSEANU – OMUL DIN SPATELE CORABIEI

Vasile Urseanu (9 ianuarie 1848 – 26 septembrie 1926) nu a fost un simplu amator de astronomie. A fost un om pe care istoria noastră l-a cam uitat, deși a avut o viață care ar putea sta în cărțile de aventuri.

⚓ Tânărul care a plecat la Brest

Născut la București într-o familie modestă, Vasile a absolvit Liceul „Sfântul Sava”, apoi în 1868 Școala Militară de Ofițeri de Infanterie, ca sublocotenent. A activat pe navele „România” și „Ștefan cel Mare”, iar datorită aptitudinilor sale a fost trimis în 1872 la Școala Navală din Brest (Franța), prin intermediul generalului Emanoil Florescu. Aici s-a îmbarcat pe vase-școală precum „Jean Bart” și „Borde”, care l-au dus până în Insula Sfânta Elena, Capul Bunei Speranțe și Rio de Janeiro.

🏅 Erou al Războiului de Independență (1877-1878)

Întors în țară la 29 de ani, Vasile Urseanu a devenit comandant al iahtului „Ștefan cel Mare” în timpul Războiului de Independență. A comandat baterii de artilerie, a transportat trupele peste Dunăre și a fost decorat cu Ordinul „Steaua României”. Mai târziu a fost însărcinat să supravegheze la Londra construcția vaselor marinei românești, inclusiv celebrul brig „Mircea”, al cărui comandant a devenit ulterior.

A avansat constant, ajungând contraamiral în 1898 și, mai târziu, viceamiral. După retragerea din activitate, s-a dedicat celei de-a doua mari pasiuni: astronomia.

🌌 „Marina nu se face numai pe apă”

Cea mai frumoasă explicație a proiectului său ne-o dă chiar amiralul, într-o declarație devenită celebră:

„Marina nu se face numai pe apă. Observațiile asupra cerului trebuiesc făcute și pe uscat. Studiul astrelor a devenit a doua mea pasiune, după marină. Mi-am construit casa în formă de iaht, cu cupolă de observator, ca în același timp, când fac observații cu luneta pe bolta cerească, să am senzația că plutesc și pe mare!”

În ianuarie 1908, împreună cu publicistul Victor Anestin (fondatorul primei reviste de astronomie din România, „Orion”), Vasile Urseanu a înființat Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion” – numită în cinstea celebrului astronom francez. Pe 27 ianuarie 1908, amiralul a fost ales primul președinte al Societății. În scurt timp, numărul membrilor a depășit 300, reunind profesori universitari, generali, deputați, avocați, ingineri și învățători din toată țara.

Detaliu mai puțin știut: deși a construit casa-observator, amiralul nu a locuit niciodată în ea. Reședința sa de familie era la alt număr, pe același bulevard (numărul 33), iar Observatorul a fost gândit exclusiv ca sediu pentru societatea astronomică și pentru pasiunea sa.

ARHITECTURA – UN YACHT ANCORAT PE LASCĂR CATARGIU

Clădirea Observatorului este, fără exagerare, una dintre cele mai originale construcții din București. Proiectată între 1908-1910 de arhitectul Ion D. Berindey (același care a proiectat și Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, actualul Muzeu „George Enescu”), casa combină eclectismul epocii cu o temă personalizată fără precedent: aceea a unui iaht ancorat în centrul Capitalei.

🐬 Elementele marine – să le cauți când ajungi

Când te apropii de clădire, ridică ochii. Vei descoperi:

Două statuete ale unor băieți – unul călare pe un delfin, celălalt pe un sturion
Prova unei corăbii proiectată din fațadă
Zeul Neptun (Poseidon) cu tridentul său
Nimfe marine și alge stilizate
Delfini, cochilii și motive nautice peste tot
Pragurile ferestrelor sunt metalice – cu toate profilaturile specifice lemnului epocii, dar făcute din metal, probabil comandate la un șantier naval: un detaliu unicat în București

Interesant: nu există pe fațadă niciun motiv astronomic. Urseanu a ales să onoreze vizual doar prima sa pasiune – marina – lăsând astronomia pentru interior, sus, în cupolă.

🔭 Cupola astronomică – inima clădirii

La nivelul cel mai înalt al „navei”, acolo unde pe vasele reale se afla postul de observație, se înalță cupola astronomică cu un diametru de 5 metri, care se deschide mecanic pentru a permite observațiile. Aici, amiralul a instalat în 1910 o lunetă ecuatorială Carl Zeiss, cu obiectiv de 150 mm diametru și distanță focală de 2695 mm – la acea vreme a treia cea mai mare și mai performantă din România, după cele de la Observatorul Astronomic al Academiei din Dealul Filaretului.

ISTORIA ZBUCIUMATĂ A CASEI – DE LA OBSERVATOR LA PINACOTECĂ ȘI ÎNAPOI

Puțini turiști știu că această clădire a avut, de fapt, cel puțin 6 funcții diferite în mai puțin de un secol:

📅 Cronologia completă

1910-1926: Observator astronomic privat, sediu al Societății Astronomice „Flammarion”
1926: Moartea amiralului; luneta este demontată și depozitată în subsol
1933: Jeanne (Ioana) Urseanu, văduva amiralului, donează clădirea Primăriei Bucureștiului (contra unei rente viagere), cu condiția ca locul să rămână dedicat studiului astronomiei. Prin decret al Regelui Carol al II-lea, clădirea devine Pinacoteca Municipiului București
1940: Astronomul basarabean Nicolae Donici primește sarcina de a reînființa activitatea astronomică; războiul o împiedică
1941: După moartea Ioanei Urseanu, este dezvelită o placă comemorativă: „După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească”
1949: Tablourile valoroase sunt preluate de Galeria Națională
1 mai 1950: Călin Popovici redeschide oficial clădirea ca „Observator Astronomic Popular” – redând destinația inițială
1990-1996: Clădirea găzduiește Agenția Spațială Română și ulterior Institutul de Fizică Atomică
Martie 1996: Devine oficial subunitate a Muzeului Municipiului București
2008: Donație importantă de la Alpha Bank – un telescop Meade LX200R de 305 mm și un telescop solar Coronado PST
2013-2016: Închidere pentru consolidare și restaurare (fonduri europene REGIO)
Noiembrie 2016: Redeschidere în forma actuală, cu un telescop nou de 40 cm în cupolă
Astăzi: Singurul observator public din București

⭐ Fapt curios: Luneta Zeiss originală a amiralului, veche de peste un secol, nu a fost aruncată – poate fi admirată și astăzi expusă la una dintre ferestrele clădirii, pe strada Amiral Vasile Urseanu.

CE VEZI PRIN TELESCOP – PROGRAMUL ASTRONOMIC 2026

Această este, probabil, partea cea mai entuziasmantă pentru vizitatori. În funcție de oră, sezon și condițiile meteo, prin telescopul Meade LX200R de 305 mm diametru din cupolă poți observa:

☀️ Observații de zi (dacă e senin și Soarele e sus)

Suprafața Soarelui – prin telescopul solar Coronado PST, poți vedea:
- Protuberanțele solare (flăcările gigantice)
- Petele solare și evoluția lor
- Structura cromosferei
Aceste observații se fac în altă lungime de undă (linia H-alpha) și sunt complet sigure.

🌙 Observații de seară / noapte

Craterele Lunii – spectaculos mai ales când Luna este la primul sau ultimul pătrar (umbrele accentuează relieful)
Planeta Jupiter – cu cei 4 sateliți galileeni (Io, Europa, Ganymede, Callisto) și banda nebuloasă
Saturn și inelele sale – adesea vârful experienței pentru copii
Marte – în special la opoziție (cum a fost în decembrie 2022)
Venus – cu fazele sale spectaculoase
Mercur – aproape de Soare, mai greu de observat
Nebuloase, roiuri stelare și galaxii (deep-sky, când cerul e bun)
Comete și asteroizi – dacă sunt active și vizibile

💡 Sfat important: urcarea pe terasă se face din aproximativ 30 în 30 de minute, pentru a evita aglomerarea. Când e aglomerat, intervalul crește. Observațiile astronomice se fac numai dacă cerul este senin – verifică prognoza și, ideal, astro-urseanu.ro înainte să pornești de acasă.

🆕 PROGRAM COMPLET DE VIZITARE 2026

🕐 Program vizitare

Marți – Sâmbătă: 14:00 – 22:00
Duminică și luni: ÎNCHIS
Ultima intrare: ora 21:00
Expoziția se închide: la ora 21:30
Observațiile astronomice: de la lăsarea întunericului, doar dacă cerul este senin

💰 Tarife actualizate 2026

Bilet întreg: 20 lei
Bilet cu reducere (elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități ușoare/moderate, grupuri organizate): 10 lei
Copii sub 7 ani: GRATUIT
Taxă ghidaj: 20 lei / persoană
Taxă fotografiere profesională: 61 lei / m² / oră

⚠️ Atenție – informații importante:

Observatorul NU acceptă plata cu cardul la sediu (doar numerar)
Observatorul NU emite facturi, doar chitanțe
NU există intrare gratuită în prima sâmbătă din lună (regulă valabilă pentru alte muzee, dar nu aici)
Informațiile au fost verificate cu site-ul oficial astro-urseanu.ro în aprilie 2026, dar verifică tu înainte pentru siguranță

📞 Contact

Adresă: Bd. Lascăr Catargiu nr. 21, Sector 1, București
Email: urseanu.astro[at]gmail[dot]com
Facebook: Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu
Site oficial: astro-urseanu.ro

CUM AJUNGI LA OBSERVATOR – GHID PRACTIC

Observatorul se află într-una dintre cele mai accesibile zone ale Bucureștiului, exact între Piața Romană și Piața Victoriei.

🚇 Cu metroul

Stația Piața Victoriei (M1, M2, M4) – aproximativ 5 minute pe jos
Stația Piața Romană (M2) – aproximativ 7 minute pe jos

🚌 Cu autobuzul

Autobuzul 381 – coboară la stația „Orlando” (foarte aproape)
Orice mijloc de transport care trece prin Piața Victoriei sau Piața Romană

🚗 Cu mașina

Parcarea se poate face pe strada Amiral Vasile Urseanu (strada perpendiculară care poartă chiar numele amiralului), care, de obicei seara, nu este foarte aglomerată. Ziua, parcarea e taxată (ca în toată zona centrală).

🚴 Cu bicicleta sau trotineta

Pistele de biciclete din zona Calea Victoriei / Bulevardul Magheru / Lascăr Catargiu fac accesul ușor. Există stații Bolt/Lime/STB Bike în apropiere.

ACTIVITĂȚI PENTRU COPII ȘI ADULȚI

Un motiv excelent pentru care Observatorul Urseanu e perfect pentru familii cu copii este varietatea de activități educative organizate periodic:

🧒 Atelierele „Cerul mai aproape de noi” (copii 7-12 ani)

Atelier de astronomie desfășurat de două ori pe lună, duminica dimineață, între orele 11:30 – 12:30. Se susține dacă se strâng minim 10 copii, maxim 30. Durata: 1 oră (40 min teorie + 20 min practică).

Copiii învață:

De ce cerul este albastru
Cum arată cerul văzut de pe alte planete
Numele stelelor și constelațiilor
Evoluția unei stele
Diferența între planete și sateliți
Mitologie și denumiri astronomice

Taxă de participare: 20 lei. Înscrieri la educatie@muzeulbucurestiului.ro.

🎓 Curs de astronomie pentru adulți

Începe în fiecare an în noiembrie, cu o ședință pe săptămână, până primăvara. Se adresează persoanelor peste 18 ani, indiferent de pregătire.

Tradiția are peste 20 de ani și este susținut astăzi de dr. Adrian Șonka (astronom cu asteroidul 31569 purtându-i numele) și dr. Mihai Dascălu. Detalii despre curs se anunță în luna octombrie, pe site-ul oficial.

🌌 Prezentări de astronomie la Palatul Suțu

Sâmbăta seara, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2), se organizează prezentări tematice de astronomie, accesibile publicului larg. Exemple de teme recente: „Câte stele sunt pe cer?”, „Călătorie prin Univers”.

🌑 Evenimente speciale

Observatorul deschide cu program special la fenomene astronomice majore:

Eclipse de Lună și Soare (orar special, intrare adesea gratuită)
Ploaia de stele Perseide (august)
Noaptea Muzeelor (mai – gratuit)
Ziua Internațională a Astronomiei (aprilie)
Tranzituri planetare

🏛️ Astroclubul București

La etajul 3 al clădirii Observatorului își are sediul Astroclubul București – o comunitate de astronomi amatori pasionați, care organizează ieșiri de observații în afara orașului, prezentări și activități de popularizare.

SFATURI PRACTICE – CUM SĂ TE BUCURI LA MAXIM DE VIZITĂ

Din experiența mea personală, iată lucrurile care fac diferența între o vizită ok și o vizită excelentă:

🌤️ Verifică vremea înainte: dacă vrei să vezi prin telescop, cerul trebuie să fie senin. O seară cu nori = doar expoziție
⏰ Vino devreme seara: pe la 19:00-19:30 vara, 18:00 iarna, ca să apuci și expoziția, și observațiile
💵 Ia bani cash: nu merge cardul la sediu
📱 Verifică site-ul oficial astro-urseanu.ro – au secțiune „Ce se vede săptămâna aceasta pe cer”
🧒 Copiii de peste 7 ani sunt ținta ideală pentru expoziție – cei mai mici nu vor avea răbdare
📷 Fotografia personală este permisă; cea profesională are taxă
🚪 Nu căuta casă de bilete la parter: biletele se iau direct la ultimul etaj – ia liftul
🔭 Grupurile de peste 20 de persoane trebuie anunțate în prealabil prin formularul de pe site
📚 Biblioteca: dacă e deschisă, profită – are sute de titluri de cărți și reviste despre astronomie, iar echipa Observatorului pune la dispoziție digitalizări PDF gratuite pe site
💡 Combină cu alt obiectiv: Observatorul se află la 10 minute de Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino), la 15 min de Casa Filipescu-Cesianu (Muzeul Vârstelor) și la 20 min de Ateneul Român

OBIECTIVE DE VIZITAT ÎN APROPIERE

Zona Lascăr Catargiu / Piața Victoriei / Piața Romană e o zonă culturală foarte bogată. Poți face ușor un tur de o zi, combinând:

🎼 Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino) – 10 min

Proiectat tot de Ion Berindey, ca și Observatorul – una dintre cele mai frumoase clădiri de pe Calea Victoriei. Perfectă combinație pentru fanii arhitecturii.

🏛️ Casa Filipescu-Cesianu / Muzeul Vârstelor – 15 min

Expoziție despre ciclurile vieții și trecerea timpului, într-o frumoasă casă boierească de pe Calea Victoriei.

👑 Palatul Regal / Muzeul Național de Artă al României – 20 min

Cu tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur” și galeriile de artă veche și europeană.

🎭 Ateneul Român – 15 min

Bijuteria neoclasică a Bucureștiului – poți intra pentru turuire ghidat sau pentru un concert.

🏪 Piața Amzei – 5 min

Cea mai autentică piață tradițională din centru, excelentă pentru o masă cu mici și mititei după Observator.

🛍️ Calea Victoriei – 10 min

Cea mai emblematică stradă a Bucureștiului, cu zeci de clădiri-monument.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE (FAQ) DESPRE OBSERVATORUL URSEANU

1. Unde se află Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”?

Observatorul se află pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 21, Sector 1, București, între Piața Romană și Piața Victoriei. Clădirea e ușor de recunoscut – arată ca un yacht ancorat, cu delfini sculptați pe fațadă.

2. Care este programul Observatorului în 2026?

Marți – Sâmbătă: 14:00 – 22:00. Duminica și luni: închis. Ultima intrare este la 21:00, iar expoziția se închide la 21:30.

3. Cât costă biletul?

Bilet întreg: 20 lei
Bilet redus (elevi, studenți, pensionari): 10 lei
Copii sub 7 ani: gratuit
Taxă ghidaj: 20 lei/persoană

4. Pot plăti cu cardul?

Nu, Observatorul nu acceptă plata cu cardul. Vino cu bani cash. De asemenea, Observatorul emite doar chitanțe, nu facturi.

5. Pot vedea stelele și planetele prin telescop?

Da, în fiecare seară a programului, dacă cerul este senin. Observațiile încep la lăsarea întunericului. Urcarea pe terasă se face la intervale de 30 minute. Verifică prognoza înainte de vizită.

6. Merită să vin cu copiii?

Da, mai ales cu copii peste 7 ani. Expoziția este bine explicată pentru copii, iar Observatorul organizează și ateliere lunare special pentru 7-12 ani. Observațiile prin telescop sunt momente magice pentru ei (mai ales Luna și Saturn).

7. Cum ajung cu transportul public?

Metroul până la Piața Victoriei (5 min pe jos) sau Piața Romană (7 min). Autobuzul 381 oprește la stația „Orlando”, foarte aproape.

8. Ce vezi în interior, în afară de telescop?

O expoziție permanentă foarte interesantă despre: formarea Pământului, Soarelui și galaxiei, clasificarea stelelor, planetele sistemului solar, Calea Lactee, fotografii astronomice spectaculoase. La parter este și o bibliotecă cu sute de titluri (adesea închisă în afara evenimentelor).

9. Există activități speciale peste an?

Da: cursuri de astronomie pentru adulți (din noiembrie), ateliere pentru copii (bilunar duminica), prezentări la Palatul Suțu (sâmbăta), și program special pentru eclipse, Perseide, Noaptea Muzeelor, Ziua Astronomiei.

10. Cine a fost Vasile Urseanu?

Un viceamiral român (1848-1926), erou al Războiului de Independență, primul președinte al Societății Astronomice Române „Camille Flammarion” (fondată în 1907). A construit cu bani proprii această clădire-observator, inaugurată în 1910, primul observator public din România.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este una dintre acele bijuterii ale Bucureștiului pe lângă care treci zeci de ani și nu le observi. Când în sfârșit intri, îți dai seama că ai trecut pe lângă o poveste uriașă: a unui amiral care a luptat pentru independența României, a unei clădiri în formă de yacht cu Neptun pe fațadă, a unei lunete Zeiss vechi de 116 ani, și a unei ferestre deschise spre Univers chiar în centrul unui oraș poluat luminos.

Recomand vizita oricui – singur, cu partenerul, cu copiii. E accesibilă (20 lei), e scurtă dacă nu ai timp (30-45 minute pentru expoziție), dar poate fi și lungă dacă prinzi observații (încă 30-60 min pe terasă). Este, fără exagerare, cea mai bună investiție de 20 de lei pe care o poți face într-o seară de marți-sâmbătă în București.

Dacă reușești să prinzi o noapte senină și Saturnul prin telescop – îți promit că vei rămâne cu imaginea aceea în minte mult timp după. Eu am plecat de acolo gândindu-mă că omul ăla, amiralul Urseanu, chiar a știut ce face când și-a construit casa în formă de yacht și a deschis-o către cer.

POATE VREI SĂ CITEȘTI ȘI…

Insert point: la finalul articolului, înaintea tag-urilor