La începutul lunii am vizitat Muzeul Național de Artă al României și am scris un articol despre acesta. Acolo aminteam despre Palatul Regal, clădirea care adăpostește muzeul, despre istoria sa, dar și despre faptul că există posibilitatea de a vizita spațiile istorice.

Duminică am făcut așadar o vizită fascinantă, dar foarte puțin cunoscută publicului, prin încăperile istorice ale Palatului Regal, camere ce nu pot fi admirate în tururile clasice, prin cadrul muzeului.

SCURTĂ ISTORIE A PALATULUI REGAL

 

Pe locul actualei clădiri se ridica în anul 1812 una dintre cele mai moderne locuințe din București la acea vreme, casa familiei Golescu. După 25 de ani, aceasta avea să devină Curte Domnească pentru voievodul Alexandru Ghica Vodă, iar între 1859 și 1866 aici avea să locuiască domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.

Din mai 1866 devine reședința familiei regale, unde avea să locuiască noul domnitor al principatelor, viitorul Rege Carol I. Obișnuit cu grandioasele palate și castele germane, noul conducător al țării nu a primit cu prea mare bucurie șederea aici. După mai multe extinderi și modernizări, dar și zdruncinat de cutremure și mai ales de incendiul din 1926, vechiul Palat Regal urma să fie demolat complet între anii 1935-1936.

Un an mai târziu, în 1937, avea să fie terminat noul Palat Regal, cel actual, sub domnia lui Carol al II-lea și sub îndrumările Reginei Maria. După ce România a întors armele împotriva Germaniei în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, Palatul Regal a devenit ținta bombardierelor nemțești, fiind grav avariat. Avea să fie reparat în timpul regimului comunist, însă toate însemnele și simbolurile regale au fost șterse sau acoperite.

Palatul avea să sufere ultimele pagube odată cu prăbușirea aceluiași regim comunist. În decembrie 1989, revoluționarii aveau să dea foc unei aripi din palat, operele de artă fiind într-un mare pericol.

Vizită prin spațiile istorice ale Palatului Regal

 

Revenind la vizita propriu-zisă, am ajuns în curtea palatului cu aproximativ 15 minute înainte de startul turului. Biletele se achiziționează de la secțiunea „Galeria de Artă Românească”, apoi se revine în curte, pentru că turul pornește din sectorul central.

Vizita prin Palatul Regal a început de la ora 14:00, iar prima încăpere în care am ajuns a fost un hol, în care se evidențiază portretul Regelui Carol I, situat deasupra unui șemineu, iar de vizavi pornește Scara Voievozilor.

Scara voievozilor (vedere din hol)

Dacă holul nu impresiona prin ceva anume, am ajuns apoi în Sufrageria regală, care se distinge prin decorația cu casete cupolate de inspirație englezească a plafonului, prin podeaua din marmură franceză și belgiană și prin șemineurile din marmură de Rușchița. Pentru că aici aveau loc dineuri alături de oaspeți însemnați și demnitari, exista o întinsă masă din lemn, iar pe pereți sunt expuse 4 picturi de mari dimensiuni, ce simbolizează roadele și bogăția pământului românesc, dar și picnicuri și petreceri câmpenești.

Până în anul 1990, Sufrageria regală a fost utilizată pentru dineuri cu cel mai înalt grad de protocol.

Sufrageria Regală

Următoarea cameră este destul de simplă și expune fotografii cu mare valoare istorică, ce prezintă situația în care se afla palatul după bombardamentul din 1944, dar și încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Printre acestea, un tablou de mare importanță documentară, care înfățișează pe Carol I, cel care îl întâmpină pe împăratul Franz Josef, chiar în dreptul Palatului Regal.

Pictură cu Regele Carol I în întâmpinarea lui Franz Josef

Revenim apoi la monumentala Scara Voievozilor, pe care urcăm pentru a vedea superbul plafon pictat de Artur Verona. Denumită „Unirea”, pictura reprezintă alegoric sărbătoarea unirii de la 1918.

Plafonul pare a se sprijini pe o friză cu medalioane în basorelief, realizate după proiectul sculptorului Cornel Medrea. Acestea reprezintp portrete ale unor figuri legendare de domnitori și regi, printre care: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Matei Basarab etc. Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit pentru prima dată Unirea Principatelor, pare că îi privește pe Regii Carol I și Ferdinand, cei care se află lângă zeița războiului, Bellona.

Scara voievozilor (în chenare sunt o parte dintre voievozii reprezentați)

Scara Voievozilor este unul dintre punctele de atracție ale Palatului Regal, iar o explorare a acesteia o să vă aducă în vedere picturi ale Bucureștiului, așezate în ordine cronologică. De la vechiul oraș, în care cele mai înalte construcții erau turlele bisericilor, la Calea Victoriei, cu al său Palat, dar și cu trecători și mașini, unde apare deja Palatul Telefoanelor, iar mai apoi blocuri înalte și Palatul C.E.C. pe fundal. Dacă aruncați o privire pe geam puteți observa încă urmele lăsate de gloanțele trase la Revoluție.

Plafonul scării și imagine de ansamblu a acesteia

După ce aruncăm un ochi prin Salonul Oval, locul în care Carol al II-lea își primea musafirii și din care acesta avea acces direct către scara voievozilor, dar și către superba Sală a Tronului.
Sala Tronului este fără îndoială atracția principală a vizitei și probabil era la fel și în urmă cu 80 de ani. Cred că această încăpere al cel mai frumos plafon pe care l-am văzut vreodată, cel puțin în România. Este de-a dreptul spectaculos, dar și ingenios, găurile din acesta fiind folosite pentru aerisit.

Din Salonul oval..

În Sala Tronului, motivele ornamentale, de sorginte clasică și de mare impact decorativ, maschează uneori inovațiile tehnice, precum cel de iluminat, sau de ventilație. În capătul sălii, unde se afla odinioară tronul, aduce cu o cupolă, unde vedem o frescă de Cecilia Cuțescu Storck, ce ilustrează alegoric cele mai importante forme și genuri artistice. Deasupra tronului stăteau stemele provinciilor istorice și ale familiei regale.

Deasupra ușii puteți vedea stema țării, susținută de lei rampanți și încadrată de portretele regilor Carol I și Ferdinand, pictate de Aurel Bordenache. Pentru că nu am mai văzut Stema Regală a României atât de bine reprezentată, o să îi fac o descriere cât mai completă.

Sala Tronului ( Palatul Regal )

Componentele Stemei Regale a României

 

Stema Regală a României

Coroana de oțel s-a regăsit pe stemă din prima zi a proclamării Regatului României și până în momentul abdicării Regelui Mihai la 30 decembrie 1947.
Coroana regală a fost schițată în tuș de Theodor Amman. Trei coroane au fost făcute din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna în 1877, în timpul Războiului de Independență.
Vulturul de aur cruciat este elementul central care simbolizează dinastia întemeietoare a Basarabilor, în jurul căruia a fost organizată Țara Românescă. Vulturul ține în gheare un sceptru și o sabie, care reamintesc de domnitorul Ștefan cel Mare și de Mihai Viteazul. Scutul de azur pe care stă simbolizează.
Țara Românească este reprezentată de o actvilă cu crucea în cioc, însoțită la dreapta de un soare și la stânga de o lună, ambele de aur.
Moldova are un cap de bour negru, cu stea de aur între coarne, însoțit la dreapta de un trandafir, iar la stânga de o lună. Acestea sunt pe un fond roșu, ce simbolizează vitejia.
Transilvania este reprezentată de o acvilă neagră ieșind dintr-o terasă (simbol al nobilimii maghiare), însoțită la dreapta de un soare de aur, iar la stânga de o lună de argint (simbol al secuilor). În câmpul inferior sunt reprezentate șapte turnuri crenelate, simbol al sașilor transilvăneni. Cele șapte cetăți medievale erau Brașov, Sighișoara, Bistrița, Cluj, Sebeș, Sibiu și Mediaș.
Banatul și Oltenia are un leu de aur, trecând spre dreapta, pe un pod de aur, care simbolizează podul ridicat peste Dunăre de Apolodor din Damasc la porunca împăratului Traian.
Dobrogea este reprezentată de doi delfini de aur afrontați, pe fond albastru.
În mijloc, pe toate, se află scutul scartelat negru-argintiu, care reprezintă armele casei de Hohenzollern, care unește toate regiunile menționate.
Cei doi lei afrontați au în gheare Ordinul Coroana României. Pe panglica de jos apare deviza Casei Regale, Nihil sine Deo (Nimic fără Dumnezeu).

În ultima perioadă am vizitat destul de multe palate și castele, însă unele dintre încăperile Palatului Regal nu au cum să nu te copleșească. Chiar dacă sunt foarte puțin mobilate, camere precum Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor, te impresionează cu siguranță prin materialele folosite, sau prin decorațiunile de pe plafon sau pereți.

Până la finalul vizitei mai trecem printr-o cameră mică, în care sunt expuse portrete și busturi ale celor 4 regi, cât și a Reginelor Elisabeta si Maria, una dintre cele 3 coroane din oțel și câteva piese de mobilier originale.

Una dintre cele 3 coroane din oțel

Program de vizitare spații istorice ale Palatului Regal

În cel de-al treilea week-end al fiecărei luni (sâmbătă și duminică) au loc vizite ghidate în spațiile istorice ale fostului Palat Regal la orele: 11.30, 14.00 și 16.00.

În octombrie au fost vizite în zilele de 21 și 22 octombrie, iar următoarele ghidaje sunt programate pentru 18 – 19 noiembrie și 16 – 17 decembrie.

Momentan spațiile istorice sunt deschise și în fiecare zi de marți, însă pentru mai multe informații este de preferat să următiți site-ul Muzeului Național de Artă.

Un bilet de acces costă 20 lei/adult!

Sufrageria Regală

Palatul Regal după bombardamentele din 1944 Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria

Intrarea din Sala Tronului

Sala Tronului ( Palatul Regal )

Superbul plafon din Sala Tronului ( Palatul Regal )

Urmele gloanțelor trase la Revoluție