Când vizitezi prea multe intr-o singură zi există s riscul să uiți anumite detalii, iar în cazul meu, să omit pe deplin să povestesc despre un obiectiv.

În vară am ieșit la o plimbare prin București, pentru a vizita o parte din obiectivele pe care le ratasem până atunci.

Am început ziua cu Biserica Sf.Gheorghe de la Universitate, apoi Palatul Șuțu, iar pentru final am lăsat Mănăstirea Radu Vodă.

M-am axat pe primele două, iar despre cea din urma am uitat complet.. Asta până când am găsit ciorna începută și pozele făcute acolo.

Adevărul este că vizita a fost făcută oarecum in grabă, iar la interior nu am putut vedea prea multe, accesul fiind parțial restricționat din cauza pandemiei.

Cu toate acestea, Mănăstirea Radu Vodă este un important obiectiv al Capitalei, fiind printre cele mai vechi lăcașe de cult din oraș.

Scurt istoric Mănăstirea Radu Vodă

Istoria mănăstirii începe în 1568, la dorința lui Alexandru al II-lea, drept mulțumire pentru victoria sa asupra lui Vintilă-Vornicul.

S-a dorit o construcție impresionantă, demnă de a deveni sediul Mitropoliei.

După scurt timp însă, in 1595, Bucureștiul ajunge sub ocupație otomană, iar mănăstirea este fortificata de turcii conduși de Sinan Pașa. Urmare a victoriei istorice a lui Mihai Viteazul de la Târgoviște, otomanii sunt obligați să se retragă, însă nu înainte de a pune la pământ lăcașul numit pe atunci Sfânta Troiță.

Totuși erau in continuare vremuri tulburi, jafurile fiind la ordinea zilei, lucru determinat de instabilitatea de la conducerea țării. Atunci mănăstirea a fost abandonată o vreme, călugării retrăgându-se la Mănăstirea Mihai-Vodă.

In 1614, voievodul Radu Mihnea începe reconstrucția, urmând planurile originale. De atunci poartă numele noului ctitor.

Planul edificiului a fost inspirat după cel al bisericii episcopale de la Curtea de Argeș. Un bun exemplu sunt cele 12 coloane care susțin turla principală, simbolizând pe cei 12 Apostoli.

Biserica a fost restaurată în sec.al XIX-lea, când partea superioară a fost reconstruită in stil neogotic. Tot atunci a fost adăugat pridvorul.

Se păstrează încă turnul-clopotniță, vestigiu al puterii mănăstirii de altădată. A fost ridicat tot de Alexandru al II-lea și renovat după cutremurul din 1802.

Biserica Bucur

Aflată peste drum, Biserica Bucur este fost paraclis al Mănăstirii Radu Vodă. Nu a fost datată cu exactitate, unii atribuind-o sec.al XVIII-lea, în timp ce alții consideră că este ctitoria Ciobanului Bucur, cel care ar fi dat numele Capitalei.

Inițial cele două monumente se aflau pe același deal, însă au fost despărțite de noua stradă, în sec. al XVIII-lea.

Biserica este de mici dimensiuni, dar perfect proporționate. La intrare se găsește un pridvor, asemănător prispelor tradiționale.