Sus
  >  Home   >  Mănăstirea și Peștera Sf.Andrei – începuturile creștinismului pe teritoriul României!

Zi frumoasă de iarnă, eram pe la Fetești și aveam chef de o plimbare. Și cum nu mai vizitasem de mult Peștera Sf.Andrei am zis că este momentul oportun.

Localizată lângă satul Ion Corvin din Constanța, aveam un drum relativ scurt, de 1 oră, ieșind de pe A2 la Cernavodă.

Peștera Sf.Andrei – istorie și legendă

Legenda spune că după sacrificiul lui Iisus, apostolii săi au plecat spre toate colțurile lumii cunoscute, pentru a împărtăși învățăturile acestuia.

Sf. Andrei a primit zona Mării Negre, inclusiv Scythia Minor, actuala zonă a Dobrogei. Și-a găsit adăpost într-o peșteră de lângă pădurea Migilet, unde avea să apară prima biserică creștină de pe teritoriul actual al țării noastre, chiar în interiorul acestei mici peșteri.

sf. andrei
Sf. Andrei

În cele 3 izvoare avea să creștineze o parte a locuitorilor, primii martiri dobrogeni. Prin prisma acestui lucru Sf.Andrei avea să fie numit mai târziu „Ocrotitorul României”.

După ce și-a făcut datoria în această regine și-a continuat periplul în zona Ucrainei de astăzi, unde a avut multe de suferit, având să-și găsească sfârșitul de martir în Patras, Grecia, unde a fost crucificat pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.

Întrucât regiunea a fost pentru mult timp sub stăpânire otomană, peștera a fost dată uitării pentru secole la rând, fiind folosită de localnici pentru adăpost, atât uman cât și pentru animale.

Peștera Sf. Andrei

A fost redescoperită în 1943 de către avocatul Ion Dinu, iar un an mai târziu se ridica turla și era sfințită. Din nou a avut de suferit în timpul regimului comunist, urmând să se dezvolte un așezământ monahal după 1989.

Mănăstirea Peștera Sf. Andrei astăzi

În zilele noastre Mănăstirea Sf.Andrei este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România și cu siguranță cel mai mare din zona Dobrogei.

Peștera este una simplă, mică, având în capătul său un mic altar, deasupra căruia se află turla. Se găsesc câteva icoane și un pat cioplit, despre care se spune că era al Sfântului.

Intrare Peștera Sf. Andrei

Pe lângă peșteră, ansamblul monahal mai cuprinde chilii și 2 biserici. Cea mai veche este amplasată la câțiva metri de peșteră, fiind ridicată în 1994 și pictată în 1999. Aici găsim și o mică bucată din moaștele Sf. Andrei.

În racla ce are forma Crucii Sf. Andrei se mai găsesc moaștele altor 5 sfinți dobrogeni.

A doua biserică, mult mai mare, asemănătoare unei catedrale, a fost finalizată în 2002.

sf.andrei
Biserica nouă

Tradiții și obiceiuri de Sf.Andrei

Ziua Sf.Andrei se sărbătorește pe 30 noiembrie, iar sute de mii de români îi poartă numele. În plus este declarată sărbătoare legală, zi în care nu se lucrează.

În memoria poporului român au apărut mai multe superstiții care au legătură cu această sărbătoare. Cele mai cunoscute sunt „ieșirea strigoilor”, un fel de Halloween autohton, care pot fi combătuți prin agățarea unor cununi de usturoi la uși și geamuri.

Un alt obicei este semănarea grâului în mici vase, pentru prosperitate, iar fetele care vor să-și afle ursitul își pun în noaptea de Sf.Andrei busuioc sub pernă.

Vezi și:

Adamclisi – suvenirul lăsat de Împăratul Traian
sf.andrei
Interior biserica nouă
sf.andrei
Biserica „veche”
sf.andrei
Interior Biserica „veche”
pestera sf.andrei
peștera Sf.Andrei
Peștera Sf. Andrei

postați un comentariu

six + 4 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.