După ce am vizitat în urmă cu 2-3 luni mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, am aflat că bisericuța de lângă a fost ridicată după modelul Mănăstirii Mihai Vodă din București, ctitoria marelui domnitor.

Aflată în centrul Capitalei, este una dintre cele mai vechi edificii păstrate până acum. A fost ridicată în 1594, pe un deal ce atunci era la periferia orașului. Astăzi, acel loc este ultra-central, mai exact Parcul Izvor, chiar în fața Palatului Parlamentului. Bine, dar acolo nu e vreun deal.. Și nici Biserica nu este acolo.. Vă povestesc și despre asta imediat.

Istorie și Legende – Mănăstirea Mihai Vodă București

Istoria spune că Mihai, pe atunci ban al Olteniei, ordonă ridicarea unei mănăstiri pe locul unei vechi bisericuțe din lemn, de prin sec. al XV-lea. Aceasta ar fi fost construită de Vlad Dracul, iar în curtea sa ar fi fost decapitat de către turci Prințul Vlăduț, fiul lui Vlad Călugărul. Să vă amintiți când mai mergeți pe aleile din Parcul Izvor ce s-a întâmplat p-acolo..

Există o legendă conform căreia Mihai este prins și condamnat la moarte pentru uneltiri împotriva domniei. În drum spre locul execuției, trece pe lângă Biserica Albă Postăvari, unde dorește să se roage pentru câteva minute. Atunci, în fața icoanei Sf.Nicolae, promite că va ridica o mănăstire pe dealul din imediata apropiere.

Legenda continuă, pentru că după cum știm, Mihai nu își pierde capul.. Nu atunci. Mai avea de rezolvat o Unire. Unii spun că a scăpat de moarte după ce 12 boieri au garantat pentru el. Alții însă, mai amuzanți, jură că Mihai Viteazul avea un fizic atât de impunător încât călăul și-a aruncat securea când l-a văzut și a fugit.

Un document oficial însă arată că a venit o solicitare de la Muntele Athos, pentru ridicarea unui nou metoh, în locul Bisericii Albe Postăvari. Se dorea o biserică amplasată mai sus, pe deal, departe de mlaștina aducătoare de boli. Iar Mihai părea omul potrivit să o înfăptuiască.

Scurtă aducere aminte despre Biserica Albă Postăvari

Că tot am amintit de ea, istoria sa fiind strâns legată de cea a Mănăstirii Mihai Vodă, să facem o scurtă paranteză despre Biserica Albă Postăvari. Aceasta se afla pe amplasamentul Pieței Constituției, chiar pe locurile de parcare. Unde mâncăm pomana porcului și bem vin fiert la Târgul de Crăciun.

A supraviețuit până în perioada comunistă, fiind considerată pe atunci al doilea cel mai vechi lăcaș din București, după Biserica Bucur. Ultima slujbă care a avut loc aici, pe 25 februarie 1984. După 2-3 săptămâni, buldozerele ceaușiste rad și această ultimă clădire din zonă, care se înălța printre mormanele de moloz. La acel moment deja nu mai exista nici măcar dealul la poalele căruia stătuse timp de secole.

O istorie zbuciumată

Revenind la Mănăstirea Mihai Vodă, nu are parte de liniște prea mult timp. La doar un an de la ridicare, în 1595, armata lui Mihai este atacată în curtea mănăstirii de otomanii conduși de Sinan Pașa. În anii ce au urmat, numeroși cronicari scriu despre frumusețea edificiului. Pentru o lungă perioadă este considerată una dintre cele mai importante mănăstiri din țară. În apropierea sa, Mihai a construit pe cheltuiala sa și un pod peste Dâmbovița, pentru a facilita accesul.

Afectată de incendii, dar și de cutremure, este reparată de fiecare dată și îmbunătățită. Ajunge să servească chiar drept Curte Domnească, pentru scurtă perioadă, pe timpul domniilor lui Constantin Mavrocordar (1739) și Alexandru Ipsilanti (1796-1797). Între 1822-1828 sunt restaurate și clădirile complexului monahal, fiind folosite și de Grigore al IV-lea Ghica drept reședință domnească.

În anii următori va avea rol de spital pentru armata rusă (1828-1829), iar la mijlocul sec. al XIX-lea aici va funcționa școala de medicină.

În 1900 este restaurat întreg complexul, iar din 1920, odată cu înființarea Ordinului Mihai Viteazul de către Regele Ferdinand, aici va fi locul în care militarii își vor depune jurămintele.

În 1935, Nicolae Titulescu face un pachet de 1455 de lăzi cu arhive, chiar în interiorul mănăstirii. Acestea aveau să fie trimise, alături de Tezaurul României, la Moscova.

Soarta mănăstirii în perioada comunistă

Perioada comunistă vine și peste Mănăstirea Mihai Vodă și este pe cale să primească aceeași soartă precum vecina Biserică Albă Postăvari.. Dar și alte 19 biserici.

După cutremurul din 1977, planul lui Ceaușescu este construcția unui Centru Civic nou. În centrul său avea să fie Casa Poporului, iar de jur-împrejur blocuri înalte, birouri, sedii de instituții, un bulevard larg, care să rivalizeze Champs Elysees. Cam așa s-a construit Palatul Parlamentului, și toate clădirile din vecinătatea sa + Bulevardul Unirii.

Dar pentru acest lucru un întreg cartier a fost pus la pământ de buldozere. Cartierul Uranus a rămas istorie, iar 20 de biserici au fost dărâmante, în timp ce alte 8 au fost strămutate.

Biserica și clopotnița au scăpat totuși, fiind strămutate în spatele unor blocuri înalte. Operațiunea de mutare a bisericii de pe Dealul Arsenalului (Fostul Deal Mihai Vodă) până pe actualul așezământ, pe o distanță de 289m și o diferență de nivel de 6,2m s-a făcut în 1985 și a fost considerată o mare performanță. Imediat după, întreg dealul a fost „șters de pe fața Pământului”, fiind nivelat și adus la forma de astăzi, a parcului Izvor.

Pictura interioară este superbă, dar și puțin intrigantă. Pe lângă frescele întemeietorilor, se mai află si picturile Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, a Regelui Mihai, dar, nemaivăzut până acum, a Generalului Ion Antonescu.