Castelul Sturdza de la Miclăușeni | Ghid complet 2026 – Istorie, restaurare, vizitare

După vreo doi ani am revenit în sfârșit în Bucovina, locul de care ne-am îndragostit și care sperăm să ne devină casă în cel mai scurt timp. Dar până la Șaru Dornei drumul este lung și din fericire presărat cu locuri interesante și istorii fascinante.

Unul dintre aceste locuri, care până acum mi-a scăpat, dar despre a cărui frumusețe mai citisem anterior, este Castelul Sturdza de la Miclăușeni. Și cum timpul ne permitea, nu l-am mai ratat.

⚠️ 🆕 ATENȚIE – Status 2026: Castelul este ÎNCHIS provizoriu pentru restaurare!

Înainte să citești mai departe, este important să știi noutatea majoră din 2026: Castelul Sturdza este închis provizoriu pentru vizitare, fiind în plin proces de restaurare. Vestea bună: mănăstirea, parcul dendrologic și restaurantul rămân deschise pentru vizitatori.

Pe scurt (detalii complete mai jos):

• ❌ Interior castel: ÎNCHIS până la finalizarea lucrărilor
• ✅ Mănăstirea Miclăușeni: deschisă
• ✅ Parcul dendrologic de 42 ha: deschis pentru plimbări
• ✅ Restaurantul Complexului: deschis
• ✅ Cazare la Casa Macrina: disponibilă
• ✅ Exteriorul castelului poate fi admirat din parc

Așa că dacă plănuiești o vizită doar pentru interior, mai bine amână câteva luni. Dar dacă vrei să faci un picnic în parc, să te închini la mănăstire, să admiri exteriorul superb al castelului și să mănânci tradițional, merită oricând drumul!

Unde se află Castelul Sturdza de la Miclăușeni

Ok, la Miclăușeni. Dar asta unde este? Pe la jumătatea distanței dintre Roman și Târgu Frumos, la aproximativ 60km depărtare de Iași. Nu se află tocmai pe traseul obișnuit pe care îl urmezi când mergi spre Vatra Dornei, din acest motiv l-am tot ratat până acum.

La doar 30 km se află un alt monument de importanță istorică enormă, Palatul Cuza de la Ruginoasa. În curtea Mănăstirii Miclăușeni…sau mănăstirea se află în curtea castelului?

Noi am lăsat pentru moment castelul în urmă, vizitând prima dată biserica…practic am lăsat ce e mai bun la final. Am dat câteva ocoale castelului, pe care erau prinse schele și muncitori, dovadă că se lucrează intens la renovări. Detaliile exterioare sunt minunate, dar nu știam dacă se poate vedea în interior. Până la urmă am avut noroc, dar despre asta o să detaliez mai jos.

Istoria zbuciumată de la Castelul Sturdza – Începuturile

Istoria cunoscută a acestor locuri începe în jurul anului 1410, când moșia din zonă i-a fost dăruită lui Miclăuș, mare dregător, de către domnitorul Alexandru cel Bun. După moartea vornicului, moșia a preluat numele acestuia – Miclăușeni. Deși ulterior aceasta a fost înstrăinată mai multor familii, s-a păstrat în memoria locuitorilor această denumire.

Pe la începutul anilor 1600 a fost ridicat un conac, de către vistienicul Simion Stroici. Acesta urma să fie bază a ce avea să devină mai târziu castelul de astăzi. În plus, ruine ale acestui conac mai puteau fi văzute și după 300 de ani.

Domeniul intră în patrimoniul familiei Sturdza în 1697, fiind primit moștenire. Să fie clară cum stătea treaba în acele vremuri, toți țăranii care trăiau pe aici, plus țiganii robi, lucrau în slujba moșierului. Aceștia locuiau în bordeie sărăcăcioase și primeau numele după ce îndeletnicire aveau. De atunci se păstrează în regiune nume precum: Muraru, Bucătaru, Bivolaru, sau Pitaru.

Conacul avea să fie reclădit la jumătatea sec.al XVIII-lea, de către vornicul din acestă perioadă, Ioan Sturdza, construit pe două nivele, demisol și parter, având câte 10 camere pe fiecare etaj. Fiul acestuia, Dimitrie, a fost cel care a reconstruit biserica din curte, aducând-o la forma de astăzi, între anii 1821-1823, iar mai târziu, Alecu Sturdza, fiu al lui Dimitrie, a amenajat superbul parc englezesc, pe o suprafață de 42 hectare. Tot el s-a ocupat de îmbogățirea bibliotecii, cu numeroase manuscrise și cărți de o importanță uriașă.

După ce Alecu moare de holeră în 1848, moșia rămâne sub comanda soției sale, Catinca, iar din 1863 îi rămâne fiului, George Sturdza. Acesta se căsătorește în 1869 cu Maria Ghica, iar în același an se mută pe domeniul de la Miclăușeni.

De la conac, la unul dintre cele mai frumoase castele din țară

Cei doi tineri însurăței au avut o „lună de miere” prelungită prin Europa de Vest, iar în momentul în care au revenit acasă, s-au decis să ridice un castel după modelele văzute prin Franța, Belgia, dar cu influențe puternice de la Palatul Cuza de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași.

Ridicat pe baza vechiului conac, din care s-au și păstrat mai multe încăperi, construcția nu a fost un chilipir nici măcar pentru un Sturdza, nepot al fostului domnitor Dimitrie Sturdza. Astfel, George este nevoit să vândă mai multe proprietăți, să facă un credit, pune gaj moșia, toate pentru visul de a ridica un castel de vis pentru soția sa.

Nu a fost lucru simplu, construcția întinzându-se pe durata a 24 de ani, din 1880 până la finalizare în 1904. În acest timp, castelul în stil neogotic târziu era probabil unul dintre cele mai frumoase din toată țara.

Pe lângă frumusețea arhitecturală, castelul adăpostea adevărate comori, precum colecții de arme și armuri medievale, bijuterii, busturi din marmură de Cararra, bijuterii, dar și una dintre cele mai mari biblioteci din Moldova, cu peste 60.000 de piese, multe dintre ele de mare importanță istorică.

🆕 Arhitecții, materialele și artiștii – detaliile care fac diferența

Pentru cititorii pasionați de arhitectură, iată informații suplimentare pe care le-am descoperit ulterior despre construcție:

Arhitecții castelului:

• Iulius Reinecke – arhitect și pictor (a realizat și plafoanele și pereții pictați în stil Art Nouveau)
• I. Grigsberg – arhitect colaborator

Materialele de lux folosite:

Stucaturi delicate pe pereți

Marmură de Dalmația – pentru scările centrale

Lemn de trandafir – sculptat manual pentru mobilier

Parchet cu intarsii din esențe rare: paltin, mahon, abanos – realizat de meșteri austrieci

Lambriuri din lemn masiv

Sobe din faianță pictate manual cu motive florale

Vitralii policrome la unele ferestre

Inspirația arhitecturală: George și Maria Sturdza au călătorit prin Germania și Franța, inspirându-se din arhitectura castelelor de pe Rin și din regiunile istorice ale Franței. Stilul adoptat este neogotic târziu cu influențe romantice, cu elemente specifice:

• Fațadă simetrică și impunătoare, decorată cu turnulețe de colț, rozete gotice, colonete și creneluri
• Ferestre în arc frânt (specifice goticului)
• Plafoane casetate din lemn, în stilul sălilor de bal din castelele bavareze
• Scara de onoare din stejar sculptat cu balustradă cu motive florale și heraldistice

Pictura interioară: Maria Sturdza, fiica lui George și a Mariei Ghica, era prietenă apropiată cu poetul Vasile Alecsandri și a contribuit semnificativ la decorațiile interioare. Picturile au fost realizate în stil Art Nouveau de Iulius Reinecke împreună cu Maria Sturdza, care a fost autodidactă.

Zilele de glorie..

La castel locuiau cei doi, alături de singura fiica, Ecaterina și evident, o armată de slujitori. Castelul avea să cunoască repercursiuni în timpul fiecărui eveniment istoric ce a urmat, mai domoale, sau mai aprige.

În 1907, anul răscoalelor țărănești, George Sturdza avea să fie băgat în „ședință” de țăranii de pe moșia sa, aceștia solicitând pământ. Fără mari probleme, George acceptă doleanțele și le promite că va rezolva problema.

Primul Război Mondial nu a impactat prea mult castelul, acesta devenind însă un sediu pentru îngrijirea răniților, sub stricta atenție a Mariei și Elisabetei, devenite asistente de ocazie. În acest timp castelul a fost vizitat chiar de George Enescu, care a venit pentru a concerta printre paturile răniților, în speranța de a le ridica moralul.

Moșia nu era un loc de petreceri, așa cum se întâmpla adesea în casele altor familii înstărite. De exemplu dacă ne aducem aminte de istoria Palatului Șuțu din București. Familia Sturdza era mai degrabă o familie religioasă și axată complet pe cultură, lăsând petrecerile pentru alții.

Legăturile familiei Sturdza cu moșia aveau să se rupă complet după aproape 250 de ani, când Elisabeta este nevoită să-și abandoneze casa, în 1944, când frontul marelui război se apropia de castel, reușind să salveze doar câteva cărți din bibliotecă și odoarele bisericii.

Călugărită, rămasă văduvă și fără copii, Ecaterina lasă castelul cu toate dependițele în grija Episcopiei Romanului, anul 1947.

Maria Sturdza – povestea tragică a fiicei castelului

Una dintre cele mai tulburătoare povești ale castelului este legată de Maria Sturdza, fiica lui George și a Mariei Ghica. O poveste pe care eu nu o cunoșteam la prima vizită.

Crescută într-un mediu privilegiat, Maria era o tânără educată, cu pasiuni artistice și literare, care visa la o carieră de scriitoare sau pictoriță. Era adesea descrisă ca o prezență delicată și melancolică, sensibilă la suferințele celor din jur, dar și profund afectată de propriile trăiri interioare.

La doar 17 ani, Maria s-a confruntat cu o criză existențială cauzată de o dragoste neîmpărtășită și de o boală incurabilă, cel mai probabil tuberculoză. Legendele spun că presiunea părinților de a respecta cutumele sociale și de a se căsători cu cineva ales de familie a contribuit la fragilitatea ei emoțională.

Moartea sa prematură a lăsat o durere imensă în rândul familiei și a întregii comunități, iar castelul a căpătat, de atunci, o aură de mister și tristețe. Mulți dintre cei care vizitează castelul spun că simt o energie aparte, melancolică, mai ales în zonele care erau frecventate de Maria.

Castelul Sturdza, după Al Doilea Război Mondial

În timpul Războiului castelul, ca și structură, nu a cunoscut mari degradări, însă colecțiile de care aminteam mai sus au fost prădate de soldații ruși, iar mai apoi de localnici. Rușii au ars mii de cărți din bibliotecă, pentru a se încălzi, au furat mobilierul, bijuteriile, colecțiile de armuri și cam tot ce era de valoare.

Localnicii, precum niște hiene pe lângă leșul părăsit de leu, au prădat ce a mai rămas. Au vândut restul de cărți, iar manuscrise istorice au ajuns să ambaleze alimente prin prăvăliile din Târgu Frumos. Iar din coperțile de piele, țăranii și-au făcut opinci.

Moșia nu avea să rămână mult timp în patrimoniul bisericii, pentru că începând cu 1953 comuniștii au desființat așezarea monahală, iar domeniul a intrat în proprietatea statului. Cum regimul comunist nu avea la suflet nici biserica, dar nici boierii de dinainte, nu se prevedea un viitor strălucit pentru castel.

Cei mai triști ani..

În anii următori a fost depozit militar de explozibil, iar din 1960 devine centru de plasament pentru copii cu boli mintale. Ospiciu pentru copii este o soartă teribilă pentru un astfel de edificiu. Si avea să joace acest rol timp de patru decenii, până în 2001!

Folosirea improprie, cât și unele incidente, precum incendiul din 1985, au dus la degradarea puternică a construcției. În urma acestui incendiu, pompierii au stins flăcările care au afectat mansarda cu apă. Aceasta s-a infiltrat cu timpul prin tavan și pereți, iar o mare parte a structurii de rezistență, dar și picturile originale au fost deteriorate.

După ce a fost mutat centrul de copii, domeniul a reintrat în patrimoniul bisericii, iar în 2003 aici s-au tras câteva cadre din filmul Orient Express. Din același an au început câteva lucrări de consolidare, cu fonduri obținute și de la Banca Mondială. Din păcate însă accentul s-a pus mai mult pe biserică și anexele castelului, fiind realizate camere pentru oaspeți și centru de evenimente. Iar castelul a continuat să se degradeze.

🆕 Restaurarea 2025-2026 – proiectul care va salva castelul

Am o veste mare: când eu am scris articolul în 2021 doar speram, dar acum este oficial – a început restaurarea efectivă a castelului! Iată ce trebuie să știi:

Proiectul 1: Restaurarea structurală

Beneficiar: Mănăstirea Miclăușeni Finanțare: Institutul Național al Patrimoniului (INP) prin Timbrul Monumentelor Istorice Contract: nr. 143/18.12.2024 Valoare: aproximativ 5.981.262 lei (~6 milioane lei, ~1,2 milioane euro) Sesiune: VI/2024, Subprogramul Restaurare II

Lucrări incluse:

• Intervenții la nivelul podului
• Intervenții la planșeu
• Intervenții la șarpantă (acoperiș)

Obiectiv: scoaterea din pericol a monumentului istoric clasa B (cod LMI IS-II-m-B-04199.02), care risca să se prăbușească din cauza degradării structurale.

Proiectul 2: Conservarea picturilor murale

Contract: nr. 125/17.12.2024 Lucrări: conservare-restaurare a picturii murale interioare originale (cele realizate de Iulius Reinecke și Maria Sturdza) Specialiști: atestați de Ministerul Culturii

Așa cum a spus și ghidul Alin (care a primit feedback de la mulți vizitatori): „Nu mai spunem că va fi gata la anul, ci în 10 ani – pentru că știm cum e cu fondurile bugetare pentru restaurare”. Dar acum, finanțarea este asigurată, lucrările sunt în plină desfășurare și specialiștii atestați sunt la lucru. Este o veste excelentă pentru patrimoniul românesc.

Arhitectura de la Miclăușeni

Cel mai mult la acest castel m-a impresionat arhitectura și detaliile, mult mai mult decât istoria sa, care este la rândul său fascinantă. Dintre castelele românești, singurul care concurează cu Sturdza este Peleșul.

Simbolul care se repetă cel mai des, atât la exterior, dar și la interior, este blazonul familiei Sturdza: șarpele încolăcit pe o cruce. Domnitorii care s-au ridicat din această familie, au preluat apoi și leul ca simbol, care de asemenea este prezent foarte des pe exteriorul castelului.

Pe partea frontală este un superb blazon, cu un cavaler călare pe cal. Animalul are pe el, de asemenea, crucea cu șarpe și leul.

Cea mai valoroasă piesă, pe care nu am putut din păcate să o fotografiez din pricina schelelor, este statueta Îngerului cu cadran solar. Îngerul, cu trăsături feminine, are ochi și urechi, însă îi lipsește gura. Ceea ce simbolizează că timpul vede, aude, însă nu ne spune nimic. Cadranul solar ne poate arăta ora, însă lipsește momentan acul necesar.

La interior sunt de remarcat picturile, realizate chiar de Maria Ghica, mare iubitoare de artă și pictură. I-au fost necesari aproximativ 10 ani să picteze toate camerele castelului. Cam toate elemenetele decorative erau „opera” Mariei. Parchetul camerei era de cele mai multe ori „oglinda” tavanului pictat, iar sobele (peste 20 în total), erau construite și ornate în funcție de destinația camerei. Astfel, pentru camera doamnei, găsim o sobă mai feminină, albă, suplă, în timp ce pentru biroul domnului, cea mai potrivită era o sobă masivă, închisă la culoare.

Mănăstirea Miclăușeni

Parte a ansablului de la Miclăușeni, biserica inițială a fost ridicată în 1782, de Ioan Sturdza, la 30 ani distanță după ce și-a construit conacul. Pisania de atunci se află incastrată pe unul dintre pereții Castelului Sturdza.

Între 1821-1823, fiul lui Ioan, Dimitrie Sturdza, a reconstruit biserica în stil neoclasic, așa cum poate fi văzută în ziua de astăzi, la 200 de ani distanță. Printre valorile adăpostite de biserică, pe lângă catapeteasma în stil baroc, se mai poate vedea epitaful scris de Costache Negruzzi, după moartea vornicului Alecu Sturdza.

Mănăstirea de maici a luat naștere în 1947, când Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George și Mariei Sturdza, s-a călugărit și a donat domeniul Episcopiei Romanului.

După ce a fost desființată de autoritățile comuniste în 1953, Mănăstirea Miclăușeni a fost reînființată în 1994, astăzi fiind casa a 35 măicuțe.

Parcul dendrologic – paradisul de 42 ha

Chiar dacă nu poți intra în castel, parcul dendrologic merită singur drumul până la Miclăușeni. Este una dintre cele mai frumoase grădini dendrologice din Moldova, amenajat în stil englezesc de Alecu Sturdza în prima jumătate a secolului XIX.

Caracteristici:

• Suprafață: 42 hectare
• Specii arboricole: zeci de exemplare rare (stejari seculari, tei, fag, conifere exotice)
• Alei pietruite ideale pentru plimbări lungi
• Spațiu pentru picnic
• Zone de relaxare la umbra copacilor centenari

În toamnă, culorile parcului sunt spectaculoase – galben, roșu, portocaliu se amestecă cu verdele veșnic al coniferelor. Recomand insistent o vizită în octombrie pentru o experiență vizuală memorabilă.

Primăvara, parcul este plin de flori sălbatice, iar vara oferă oaze de răcoare în zilele toride. Iarna, când zăpada acoperă totul, ansamblul castel-mănăstire-parc devine un peisaj de basm.

🆕 Cazare la Casa Macrina și restaurantul Complexului

Pentru cei care vor să rămână peste noapte în atmosfera magică a Miclăușenilor:

Casa Macrina – cazare în vecinătatea castelului

Casa Macrina este o clădire istorică situată chiar lângă Castelul Sturdza, amenajată în 2009 ca locație de cazare. Oferă 31 de spații de cazare cu condiții moderne, păstrând în același timp atmosfera tradițională a locului.

Facilități:

• Camere confortabile, încălzite
• Acces la parcul dendrologic
• Restaurant pe loc
• Atmosferă liniștită, perfectă pentru relaxare
• Ideal pentru evenimente corporate, retreaturi spirituale sau weekenduri în familie

Restaurantul Complexului Miclăușeni

Restaurantul oferă mâncare tradițională moldovenească într-un cadru rustic-elegant. Specialități:

• Plăcinte tradiționale moldovenești
• Sarmale în foaie de varză
• Tochitură moldovenească
• Friptură de porc cu mămăligă
• Cozonac de casă
• Vinuri locale moldovenești

În contextul restaurării, restaurantul rămâne deschis și este o opțiune excelentă pentru o pauză de masă după plimbarea prin parc.

Cum ajungi la Castelul Sturdza – ghid actualizat

📍 Adresa: Sat Miclăușeni, Comuna Butea, Județul Iași 📍 Acces: DJ nr. 208J / DN 28 📞 Telefon contact restaurare: prin email restaurare.miclauseni@gmail.com

Distanțe:

• Iași: 67 km (1h 30min)
• Roman: 22 km (25 min)
• Târgu Frumos: 20 km (20 min)
• București: 410 km (5h 30min)
• Suceava: 130 km (2h)
• Vatra Dornei: 250 km (4h)

Din Iași (recomandat pe Waze):

• Pe Șos. Păcurari → DN 28 (E58) direcția Roman
• La km 65 al drumului spre Roman, prima la stânga
• După viraj, coboară 30-50 m → poarta cu numele „Miclăușeni” și ilustrația castelului
• Poți intra cu mașina până aproape de castel (drumul trece practic prin parc)

Cu transportul în comun:

• Tren până la Roman, apoi taxi/microbuz spre Butea (aproximativ 30 lei)
• Microbuze spre Butea/Miclăușeni din Iași și Roman

🆕 Program și tarife 2026 (status actualizat)

⚠️ Castelul (interior): ÎNCHIS pentru restaurare – nu este accesibil publicului în 2026

Mănăstirea Miclăușeni:

• Luni – Vineri: deschis pentru pelerinaj, accesibil
• Sâmbătă, Duminică și Sărbători religioase: 12:00 – 18:00 (vizitare extinsă)
• Acces gratuit (donații apreciate)

Parcul dendrologic:

• Acces zilnic gratuit
• Recomandat în special primăvara, vara și toamna

Restaurant Complexul Miclăușeni:

• Deschis zilnic (program orientativ 10:00 – 22:00)
• Recomandat să suni pentru rezervări la grupuri mai mari

Casa Macrina – cazare:

• Disponibilă pe tot parcursul anului
• Rezervări direct prin Mănăstirea Miclăușeni

📌 Când va redeschide castelul: Conform proiectului INP demarat în decembrie 2024, lucrările sunt în plină desfășurare în 2026. Nu există încă o dată oficială de redeschidere, dar cei mai optimiști estimează 2027-2028, în funcție de complexitatea lucrărilor și disponibilitatea fondurilor suplimentare.

🏨 Cazare în zona Iași sau Roman

---

❓ FAQ – Întrebări frecvente despre Castelul Sturdza

Castelul Sturdza poate fi vizitat în 2026?

Interiorul castelului NU poate fi vizitat – este în plin proces de restaurare. Exteriorul, parcul dendrologic, mănăstirea și restaurantul rămân deschise și pot fi vizitate.

Cât costă intrarea?

În prezent (2026), accesul în parc și mănăstire este gratuit (donații apreciate la mănăstire). Tarifele de vizitare a castelului interior se vor stabili după redeschiderea acestuia.

Cât durează vizita?

Pentru parcul dendrologic + mănăstire + masa la restaurant, alocă 3-4 ore. Pentru o vizită completă cu plimbare relaxată în parc, cazare și mâncare, un weekend este ideal.

Pot să fotografiez exteriorul castelului?

Da, exteriorul poate fi fotografiat liber, deși vei vedea schele și utilaje de construcție în zonele unde se lucrează.

Există cazare la fața locului?

Da, Casa Macrina oferă 31 de spații de cazare chiar lângă castel. Rezervări prin Mănăstirea Miclăușeni.

Pot face nuntă/cununie civilă acolo?

În anumite perioade s-au organizat cununii civile în curtea castelului. Cu lucrările de restaurare în derulare, recomand să contactezi direct mănăstirea pentru disponibilitate.

Care este distanța de la Iași la Castelul Sturdza?

67 km pe DN 28 (E58), aproximativ 1h 30min cu mașina.

Pot combina vizita cu Palatul Cuza de la Ruginoasa?

Absolut! Palatul Cuza este la doar 30 km distanță de Miclăușeni. Itinerariul perfect pentru o zi: dimineața Miclăușeni (parc + mănăstire + masă), după-amiaza Palatul Cuza din Ruginoasa.

De ce Castelul seamănă cu Neuschwanstein?

Pentru că George și Maria Sturdza s-au inspirat din castelele de pe Rin (Germania) în călătoria lor de nuntă. Stilul neogotic târziu și amplasarea într-un parc englezesc creează această asemănare cu castelele bavareze.

Ce s-a întâmplat cu biblioteca de 60.000 de cărți?

Mare parte a fost arsă de soldații sovietici după 1944 (pentru a se încălzi!) și prădată de localnici. Manuscrisele istorice valoroase au ajuns să împacheteze alimente prin prăvăliile din Târgu Frumos, iar din coperțile de piele țăranii și-au făcut opinci. O pierdere uriașă pentru patrimoniul cultural românesc.

Cine finanțează restaurarea?

Institutul Național al Patrimoniului (INP) prin Timbrul Monumentelor Istorice. Valoarea contractului structural este de 5.981.262 lei (~1,2 milioane euro). Există și un al doilea proiect pentru conservarea picturilor murale interioare.

Când va fi gata castelul?

Nu există încă o dată oficială. Estimările optimiste vorbesc de 2027-2028, dar depinde de fondurile disponibile și de complexitatea lucrărilor de restaurare a picturilor murale.

Există filme celebre filmate aici?

Da, în 2003 s-au tras câteva cadre din filmul „Orient Express” la Castelul Sturdza. Cadrul atmosferic gotic-romantic atrage producțiile cinematografice.

Există ghizi pentru parc?

Pentru parc nu este necesar ghid (se vizitează liber), dar pentru mănăstire măicuțele oferă explicații istorice și spirituale gratuit, dacă întrebi.

---

Poate vrei să citești și…

• Palatul Cuza de la Ruginoasa – povești amoroase, demne de Hollywood
• Vatra Dornei – ghid complet 2026
• Castelul Peleș – capodopera regelui Carol I
• Cele mai frumoase castele din România
• Mănăstirea Humor – minunea zidită de Petru Rareș
• Cele mai frumoase mănăstiri din România