Vizită la Palatul Parlamentului: totul despre megaproiect

Iuhuu, în sfârșit am reușit! Am vizitat Palatul Parlamentului!!
Am mai fost prin anul I de facultate cred, însă nu îmi mai aminteam absolut nimic, poze din interior nu mai aveam și o vizită aici chiar era pe lista de priorități. Weekendul acesta am rămas singur acasă, nu am avut planuri sau ceva anume de făcut, motiv pentru care mi-am programat vizita la palat.

Ce este, de fapt, Palatul Parlamentului?

Palatul Parlamentului – cunoscut populațpopulat sub numele de Casa Poporului – este cel mai impunător obiectiv turistic din București și unul dintre cele mai vizitate din România. O clădire care polarizează: unii o privesc ca pe o dovadă de megalomanie comunistă, alții ca pe o realizare arhitecturală fără precedent în Europa de Est. Adevărul, ca întotdeauna, stă undeva la mijloc.

Amplasată pe Dealul Arsenalului din sectorul 5, cu fața spre Piața Constituției și Bulevardul Unirii, clădirea găzduiește în prezent:

• Camera Deputaților – din 1994
• Senatul României – din 2004
• Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC)
• Centrul Internațional de Conferințe

Este deschisă publicului zilnic, prin tururi ghidate organizate de Centrul Internațional de Conferințe (CIC).

Palatul Parlamentului în recorduri mondiale

Palatul Parlamentului deține 3 recorduri înregistrate oficial de World Record Academy / Guinness:

• A 2-a cea mai mare clădire administrativă din lume (după Pentagon), cu o suprafață desfășurată de peste 365.000 mp și dimensiuni de 270m × 240m
• Cea mai grea clădire din lume – circa 4.098.500 de tone, datorită utilizării masive a marmurei și betonului
• Cea mai scumpă clădire administrativă din lume – costul construcției depășit oficial 3 miliarde de euro

Alte câteva cifre care merită reținute: 86 m înălțime, 92 m adâncime sub pământ, 9 niveluri la suprafață și 9 subterane, peste 1.100 de încăperi, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare. Și pentru a înțelege cu adevărat scara acestei construcții: volumul ei este cu 2% mai mare decât cel al Piramidei lui Kheops.

---

Cum se procedează pentru a vizita Palatul Parlamentului

Sunați pentru programare cu 24 de ore înainte de vizită, pentru a afla exact și când sunt programate tururile în limba dorită. Eu am sunat de vineri dimineață și a fost totul în regulă, alegând turul de la ora 13:30. Dacă aveți un grup mai mare de 10 persoane, programările se fac prin email.

Vizitele se fac doar alături de un grup, conduși de ghid! Nu se pot face vizite individuale!

🆕 Date de contact rezervări (2026):

• 1–9 persoane: rezervare telefonică, cu 24h înainte, luni–vineri 09:00–16:00
  • +40 733 558 102 / +40 733 558 103
  • (pentru vizitele de luni, rezervarea se face vineri)
• Grupuri de minimum 10 persoane: rezervare pe email, cu minimum 3 zile înainte
  • cic.vizite@cdep.ro
• Biletele NU se vând online! Se cumpără exclusiv în ziua vizitei, la casa de bilete din incinta Sălii de Expoziții „Constantin Brâncuși”
• Plata: numerar sau card bancar

Am ajuns cu 10-15 minute înainte de ora programată la intrarea dinspre Bld.Națiunile Unite (parcul Izvor) și am intrat într-o încăpere plină de turiști, majoritatea străini, care așteptau să fie preluați de ghid și să înceapă turul. În primul rând se merge la Biroul de informații, unde vă legitimați, specificați ce tip de tur doriți, în ce limbă și primiți un cartonaș. Nu toți cei care erau la rând aveau rezervări și au fost primiți totuși. Este adevărat, doreau la grupul de limbă engleză, iar sezonul nu este unul de vârf, deci se mai pot face excepții.

Palatul Parlamentului

După ce am primit cartonașul de la biroul de informații am fost direcționat către Casa de bilete pentru a plăti cele specificate pe cartonaș. Aici am primit și vești bune, dar și mai puțin bune. Partea bună este că nu am fost nevoit să plătesc taxa foto de 30lei, acesta fiind valabilă doar pentru cei care vor să folosească aparate foto. Cu telefonul puteți face poze și video fără probleme! Partea proastă este că terasa este închisă momentan (nu se știe până când) și nu există o garderobă!

Sincer acum, la ditamai măgăoaia nu au putut să folosească o încăpere pentru garderobă, unde omul venit de pe drum, pe timp de iarnă, cu geacă groasă pe el, să o lase liniștit undeva și să nu moară de cald pe parcursul vizitei?

La 13:30 am fost preluați de o domnișoară ghid care ne-a dus într-o altă cameră, unde te simți fix ca la aeroport. Același lucru s-a întâmplat și când am vizitat Palatul Cotroceni! În primul rând ne-a luat cartonașele primite la biroul de informații și am primit în schimb ecusoanele de vizitatori, moment în care am predat și buletinele/pașapoartele, care aveau să rămână la pază până la terminarea vizitei! În cele din urmă am trecut prin filtru, să nu intrăm cu obiecte periculoase. Fiind un grup de aproximativ 30 de persoane vă dați seama că a durat puțin, probabil turul în sine a început pe la 13:45.

Ce puteți vedea pe durata vizitei

Vizita începe într-un salon lung, cu pereții din marmură, acoperiți din loc în loc cu tablouri, un tavan luminos, covor enorm, însă atenția este atrasă de busturile unor personalități istorice, precum Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza.

De aici ajungem în Sala C.A.Rosetti, care este în fapt sala de spectacole a Palatului Parlamentului, unde sunt găzduite uneori concerte, piese de teatru, dar în principal conferințe. Din punct de vedere al arhitecturii, se remarcă stilurile cubist și art-deco, iar în ciuda faptului că este o sală de spectacol, lipsesc cu desăvârșire culisele. Sala C.A.Rosetti are o capacitate de 600 locuri și este dominată de imensul candelabru central, cel mai mare din întreaga clădire, confecționat din cristale de Mediaș, cu o greutate totală de 5 tone!!

Sala C.A. Rosetti (Palatul Parlamentului)

Coborâm apoi la subsol, asta în cazul în care aveți această opțiune în turul vostru. Cel standard nu include subsolul, vizita separată mai costă 10lei. O sumă mult prea mare pentru cât merită! A fost fără îndoială marea dezamăgire a turului, depășind chiar și lipsa garderobei :). La subsol am petrecut maxim 5 minute (mai mult a durat coborâtul/urcatul treptelor), am trecut pe lângă niște țevi/tuburi aerisire, nimic spectaculos, plus câteva fotografii din istoria Palatului, care puteau fi expuse fără probleme orice altă cameră, poate chiar în holul de la intrare.. dar probabil aveau nevoie de ceva să arate și în subsol pentru ăia 10 lei.

Am urcat înapoi spre parter, fiind convins că aveam să mai revenim la subsol, nu era posibil ca asta să fie tot (..mda) și am ajuns într-un salon lung, în care este o mică expoziție de porturi populare, dar și picturi ale unor artiști contemporani, dintre care se disting operele lui Sabin Bălașa, preferatul lui Nicolae Ceaușescu. Există suspiciuni că în două dintre tablourile expuse, muza artistului a fost chiar Elena Ceaușescu.

Apoi am ajuns în Sala Nicolae Iorga, dorește a reflecta stilul Castelului Peleș, cu lemnul de stejar care predomină, iar casetoanele formate între stâlpii din lemn fiind îmbrăcate în mătase, material din care au fost confecționate și draperiile. Astăzi este folosită ca sală de conferințe, iar în anul 1995 aici s-a ținut o ședință NATO.

Sala Nicolae Iorga (Palatul Parlamentului)

Următoarea oprire a fost Sala Nicolae Bălcescu, unde „vedetele” sunt coloanele de marmură roz de Rușchița, cu capitelele din bronz. Candelabrele și aplicele sunt executate din cristale de Mediaș, draperiile din mătase au fost țesute la Sighișoara, iar covorul la Cisnădie. În acest moment este folosită ca sală de conferințe, de dimensiuni mai mici (378mp), având capacitatea de 150 persoane.

Sala Nicolae Bălcescu (Palatul Parlamentului)

Trecem apoi prin monumentala Galerie de Onoare și holul Intrării Oficiale, care constă într-un culoar de 150m lungime și 18m lățime, cu două uși glisante din lemn de stejar, care separă spațiul în trei tronsoane. Plafoanele sunt cu elemente florale, având ca bază elemente din arhitectura brâncovenească, iar cele 34 coloane ce sprijină bolțile sunt de formă octogonală și sunt realizate din marmură albă cu elemente decorative sculptate. Iluminarea se face prin cele 14 ferestre și porți-ferestre, dar și prin 67 lustre de cristal.

Aici găsim și cele două scări monumentale, fiecare având câte o fereastră de 16m înălțime, acoperite cu draperii enorme, fiecare cântărind peste 250kg. Din spusele domnișoarei ghid, se pare că acestea sunt cele mai înalte draperii din lume, prezente într-o clădire administrativă. Treptele scărilor au o înălțime maximă de 16cm, pentru ca cei doi soți să nu obosească prea tare atunci când urcă. De asemenea se pare că motivul pentru care au fost construite două scări este ca cei doi să coboare simultan, urmând a se întâlni jos.

Galeria de Onoare

Am făcut o scurtă oprire în dreptul Sălii Nicolae Titulescu, folosită și astăzi de Președintele Camerei Deputaților și Președintele Senatului, pentru primiri oficiale. Specificul acesteia este dat de coloanele din marmură albă și capitele din bronz, mobilier de influențe baroce și picturi ale unor artiști români.

Sala Nicolae Titulescu

Sala Drepturilor Omului este una spectaculoasă, care și-a primit denumirea după prima reuniune ce a avut loc aici, după anul 1989. Inițial, sala de 625mp a fost proiectată pentru a susține ședințele Comitetului Politic Executiv ale Partidului Comunist.

Camera, al căruit stil principal este cel al Renașterii, se remarcă în principal prin 3 elemente: masa rotundă din lemn de stejar, cu cele 60 de scaune identice, candelabrul imens de 2 tone (al doilea ca mărime din Palatul Parlamentului) și peretele lambrisat în lemn de stejar. Lângă cele 60 de scaune urma să se mai alăture unul, cu tapițerie cusută din aur și argint, situat mai sus decât celelalte, care ar fi trebuit să fie al președintelui Republicii, iar prins de peretele lambrisat să fie pusă harta țării.

Sala Drepturilor Omului

Sala Ion I.C. Brătianu este situată în axul palatului, beneficiind de o luminozitate excelentă, datorită celor două curți care o înconjoară. Spațiul central este despărțit de spațiile laterale de o suită de coloane libere, îmbrăcate în marmură. Draperiile de catifea roșie cu fir de aur și argint au fost brodate de călugărițele din mănăstirile Agapia și Văratec. Inițial sala se numea „Sala Provinciilor”, pentru că într-o tematică inițială trebuia să simbolizeze prin decorare județele țării, lucru care nu s-a mai realizat.

A urmat Sala Take Ionescu, singura care nu beneficiază de iluminat natural, însă dispune de 12 candelabre și 26 aplice de cristal de Mediaș. Ușile monumentale sunt bogat sculptate, tavanul este acoperit cu o foiță de aur, iar prin orificiile din cadrul său circulă aerul natural, Ceaușescu fiind împotriva sistemului de aer condiționat, din cauza fricii de otrăvire.

Ajungem și în cea mai mare sală din Palatul Parlamentului, Sala Unirii, care se laudă cu „modesta” suprafață de 2200mp. Este a doua cameră după înălțime, cu 15m înălțimea medie în nava principală și 12,5m în cele două laterale. A fost inaugurată pe 22 decembrie 1994, cu ocazia celei de-a cincea comemorări a Revoluției române. Tavanul este din sticlă, coloanele din marmură de Rușchița, iar sala se deschide direct către exterior prin niște uși-ferestre înalte de 8m, cu ornamente metalice din inox.

Sala Unirii (Palatul Parlamentului)

În această sală se regăsește singurul material din clădire care nu provine din România, anume lemnul de mahon, din care sunt făcute ușile. Acesta este un cadou primit de Nicolae Ceaușescu din partea președintelui Republicii Democrate Congo (pe atunci Zair).

Un alt elemente de unicitate al sălii este covorul acesteia. Spre deosebire de celelalte covoare, acesta a fost țesut direct în interiorul camerei, fiind mult prea mare pentru a putea fi transportat! Acesta are 1100mp, are o greutate de 3tone și este nevoie de aproximativ 35 persoane pentru a-l desfășura.

Pe pereții din capetele sălii trebuiau să stea portretele celor doi soți, având fiecare 10 m înălțime. Sala este folosită pentru banchete și diferite petreceri, printre care și cea de Revelion, organizată la Palatul Parlamentului.

Sala Unirii (Palatul Parlamentului)

Ultima încăpere vizitată, dar probabil și cea mai spectaculoasă, este Sala Alexandru Ioan Cuza! Terminată înainte de evenimentele din 1989, destinația sa fiind sală de protocol, ce urma a se numi „România”. Dimensiunile sale sunt impresionante, cu o suprafață de de 2040mp și cu cea mai mare înălțime din palat, de 19m. Datorită amplasării sale în axul principal al palatului, dispune de un balcon impresionant către Piața Constituției și Bld. Unirii (terasa care acum este închisă).

Sala Alexandru Ioan Cuza

Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele sălii, executate din tablă aurită, este croit în boltă. Arhitectura sălii este eclectică, coloanele au capitelele corintice și sunt decorate cu frunze de stejar. Singura persoană care s-a adresat publicului de la balcon a fost Michael Jackson, în anul 1997, când a salutat fanii români cu un „Bună, Budapesta”.

Panorama asupra Bld.Unirii

Vizita propriu-zisă a durat o oră (la început au zis 1h30), întrucât la 14:45 eram la pază, pentru a înapoia ecusonul și primi documentul de identitate înapoi. Aici, treabă foarte bine făcute de nenicul paznic, care a încurcat buletinele între ele, turiști străini cu cei străini, i-au trebuit vreo 5 minute să îmi găsească buletinul.

Pe parcursul vizitei am parcurs peste 1,5km (deci dacă aveți probleme cu mersul pe jos, nu știu daca este recomandat), am urcat/coborât peste 300 trepte și toate acestea reprezintă doar 5% din tot Palatul!

Palatul Parlamentului în cifre:

• a 2-a cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon
• cea mai grea clădire din lume
• are un volum cu 2% mai mare decât Piramida lui Kheops
• măsoară 270mx240m, 86m înălțime și 92m sub pământ
• are 9 nivele la suprafață și 9 nivele subterane
• mai mult de 1000 de încăperi
• suprafața desfășurată peste 300.000mp
• are un volum de 2.550.000 mc, locul 3 în lume
• costurile construcției: 3 miliarde euro
• au participat peste 200 arhitecți, 20,000 muncitori, care au muncit 24h/zi, în 3 ture
• Materiale folosite: 1.000.000 mc marmură, 5.500 tone de ciment, 7.000 tone de oțel, 2.000.000 tone de nisip, 1.000 tone de bazalt, 900.000 mc esență de lemn, 3.500 tone de cristal, 200.000 mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare, 3.500mp de piele.
• 2 adăposturi subatomice
• pentru iluminatul electric, Parlamentul plătește peste 6 milioane euro anual
• aerul condiționat consumă jumătate de tonă de freon anual
• construit și amenajat cu materiale 100% românești (excepție ușile Sălii Unirii – lemn de mahon din Zair)
• singura construcție din București, care garantează rezistența la un cutremur mai mare de 8 grade Richter.
• construcția este considerată una dintre cele 7 minuni ale lumii moderne

Palatul Parlamentului

Istoria Palatului Parlamentului:

• după lucrările de reconstrucție ce au urmat cutremurului din 1977, apar primele idei cu privire la un nou centru civic al Bucureștiului
• pentru a se ridica noua Casă a Republicii, a fost ales Dealul Arsenalului și a fost ștearsă de pa fața Pământului 1/5 din suprafața orașului, întreg cartierul Uranus! Importante clădiri istorice au fost dărâmate, altele strămutate. Printre cele care au fost distruse pentru totdeauna se numără: Mănăstirea Văcărești (1716), Biserica Alba Postăvari (1595 – a doua cea mai veche din București), Biserica Izvorul Tămăduirii (1785), Biserica Olteni (1696), Spitalul Brâncovenescu (1835) și multe altele. În total peste 9000 de clădiri au fost puse la pământ și au fost strămutați peste 50.000 de locuitori.
• Lucrările de construcție au început în 1983, iar piatra fundamentală a fost pusă de Ceaușescu în 1984, an în care apar și primele forme la suprafață.
• În 1986 structura de rezistență deja se apropie de final și se conturează volumul construcțiie
• în 1987 deja se lucra la cupola de pe acoperiș
• în 1989 se terminau lucrările de finalizare interioare ale sălii A.I Cuza, iar exteriorul era aproape gata
• în 1990 numai 400 de încăperi și 2 săli de ședințe erau finisate, dintr-un total de 1100 de camere.
• din 1994 aici funcționează Camera Deputaților, iar din 2004 se află și Senatul României.

O astfel de megastructură, cu un asemenea trecut în spate, evident are o colecție bogată de legende, cele mai cunoscute fiind legat de numărul imens de morți (mulți uciși intenționat în timpul construcției), tunele subterane secrete, linii de metrou secrete care fac legătura cu aeroportul și nu în ultimul rând fantomele care se plimbă pe coridoarele Palatului (cea mai cunoscută fiind Anca, o fată de aprox.20 de ani, care se arată personalului și cere ajutor).

Părerile despre Palatul Parlamentului sunt împărțite, unii sunt dezgustați de această măgăoaie care stă cocoțată în centrul Bucureștiului, alții sunt mândri că o astfel de megastructură se află în țara noastră. Cert este că trebuie să o acceptăm, să o integrăm și cel mai important, să profităm de ea la maxim.

Interior Palatul Parlamentului

🆕 Program și tarife actualizate 2026

Program de vizitare

Perioadă	Ore
Martie – Octombrie	09:00 – 17:00 (ultimul tur ora 16:30)
Noiembrie – Februarie	10:00 – 16:00 (ultimul tur ora 15:30)

Accesul vizitatorilor se face cu 15 minute înainte de ora turului. Numărul sălilor disponibile poate varia în funcție de evenimentele din ziua respectivă – veți fi anunțat la rezervare.

Tarife adulți 2026

Tur	Adulți	Studenți (19–26 ani)	Copii (7–18 ani)
I. Tur Standard	60 lei	30 lei	20 lei
II. Tur Standard + Subsol (2 niveluri)	65 lei	~33 lei	~25 lei
III. Tur privat standard (max. 35 pers.)	2.100 lei/tur	–	–
IV. Tur privat standard + subsol	2.275 lei/tur	–	–

Intrare gratuită

• Copii sub 7 ani (însoțiți)
• Persoane cu dizabilități (cu act doveditor) și însoțitorul lor
• Ghidul însoțitor al grupurilor organizate de peste 10 persoane

Tarife suplimentare

• Aparat foto / cameră video profesional: 30 lei (taxa pentru aparate dedicate)
• Folosirea telefonului pentru foto/video: GRATUITĂ ✅
• Filmare profesională: 5.000 euro/oră (cereri pe cic@cdep.ro)

⚠️ Schimbări față de 2018: Tariful standard a crescut de la 35 lei la 60 lei pentru adulți. În schimb, taxa foto separată de 30 lei a fost eliminată – compensată prin majorarea biletului. Terasa panoramică este din nou deschisă (era închisă pe tot parcursul anului 2018).

Accesul la Palat

• Intrare vizitatori: Str. Izvor, nr. 2–4 (dinspre Parcul Izvor)
• Metrou: stația Izvor (liniile M1, M3) – 10 minute pe jos prin Parcul Izvor
• Autobuz: liniile 136, 385 (stația Calea 13 Septembrie), linia 123
• Tramvai: liniile 23, 32 (Piața Regina Maria)
• Mașina: parcare limitată în zonă; se recomandă parcarea de pe Bulevardul Unirii
• Document obligatoriu: B.I./C.I. sau pașaport valid. NU se acceptă permisul de conducere

FAQ – Întrebări frecvente despre vizita la Palatul Parlamentului

Cât costă intrarea la Palatul Parlamentului în 2026? Turul standard costă 60 lei/adult, 30 lei pentru studenți (19–26 ani, cu carnet vizat) și 20 lei pentru copii (7–18 ani). Copiii sub 7 ani și persoanele cu dizabilități intră gratuit.

Trebuie să rezerv în avans? Da, rezervarea este obligatorie. Pentru 1–9 persoane se face exclusiv telefonic (+40 733 558 102 sau +40 733 558 103), cu minimum 24 de ore înainte, luni–vineri între 09:00 și 16:00. Grupurile de minimum 10 persoane rezervă pe email la cic.vizite@cdep.ro, cu cel puțin 3 zile înainte.

Pot cumpăra biletele online? Nu. Palatul Parlamentului nu vinde bilete online. Biletele se cumpără exclusiv în ziua vizitei, de la casa de bilete din incinta Sălii de Expoziții „Constantin Brâncuși”. Dacă vedeți bilete pe alte site-uri, nu vă asumați responsabilitatea lor.

Se pot face fotografii în interior? Da, cu telefonul și fără costuri suplimentare. Taxa de 30 lei pentru aparate foto dedicate se aplică doar dacă veniți cu aparat foto sau cameră video separată.

Cât durează vizita? Turul standard durează aproximativ 1–1,5 ore și acoperă circa 5% din clădire. Veți parcurge peste 1,5 km și urca/coborî peste 300 de trepte. Dacă aveți probleme de mobilitate, informați-vă în avans.

Se poate vizita și subsolul? Da, subsolul este disponibil ca opțiune adițională (Tur Standard + Subsol = 65 lei adult). Din experiența mea personală, subsolul nu impresionează prea mult – am petrecut maxim 5 minute acolo. Dar dacă tot ești la Palat, merită bifat.

Este disponibilă terasa cu panoramă? Da! Terasa era închisă când am vizitat eu în 2018, dar între timp a fost redeschisă și permite o panoramă excelentă asupra Bucureștiului. Verificați disponibilitatea la rezervare.

Care este cel mai bun moment pentru vizită? Zilele de marți–vineri sunt mai puțin aglomerate decât weekendul. Dacă puteți, evitați perioadele de sesiune parlamentară intensă, când unele săli pot fi indisponibile.

Există tururi în limba română? Da, tururile se desfășoară în mai multe limbi, inclusiv română și engleză, din două în două ore aproximativ. Specificați limba dorită la rezervare.

Câte procente din Palat se vizitează în turul standard? Circa 5% din suprafața totală. Clădirea are peste 1.100 de încăperi; turul standard acoperă câteva dintre cele mai reprezentative săli.

Poate vrei să citești și…

Dacă ți-a plăcut vizita la Palatul Parlamentului și vrei să explorezi mai mult Bucureștiul, iată câteva destinații pe care le recomand din proprie experiență:

• 🏛️ Plimbare pe Calea Victoriei – Champs-Élyséesul Bucureștiului
• 🎨 Muzeul Național de Artă al României – bijuteria din Palatul Regal
• 👑 Spațiile istorice ale Palatului Regal – o vizită fascinantă și puțin știută
• 🎼 Palatul Cantacuzino / Muzeul George Enescu – cea mai frumoasă clădire de pe Calea Victoriei
• ⚱️ Muzeul Național de Istorie a României – Tezaurul Cloșca cu Puii de Aur
• 🦋 Muzeul Antipa – cel mai bun muzeu din București pentru copii
• 🧺 Muzeul Național al Țăranului Român – tradiția rurală românească
• 🌿 Parcul Herăstrău – cel mai mare parc din București
• 🕌 Mănăstirea Antim – bijuteria brâncovenească din centrul capitalei
• 🏺 Muzeul George Severeanu – casa unui medic cu sufletul de colecționar