Egiptenii au piramidele, Peru se bucură de Machu Picchu, mexicanii se mândresc cu ruinele maya de la Chichen Itza, Cambodgia are Angkor Wat, în timp ce mai aproape de noi, britanicii atrag peste 1 milion de vizitatori cu ansamblul neolitic de la Stonehenge, adesea comparat cu a noastră Sarmizegetusa Regia.

Lăsând naționalismul la o parte, trebuie să recunoaștem că ruinele capitalei dacilor conduși de Regele Decebal nu sunt la fel de spectaculoase precum cele menționate mai sus, însă nu s-au bucurat nici pe departe de promovarea acestora. Cu toate acestea reprezintă prima filă de istorie pentru poporul român, de care trebuie să fim mândri și despre care toți cetățenii României trebuie să afle măcar noțiunile de bază!

Cum ajungi la Sarmizegetusa Regia?

 

Eu, deși sunt atras de călătorii și istorie de mic, nu am știut mult timp diferența dintre Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, două lucruri total diferite, situate la o distanță de 40-50km între ele. De foarte mult timp mi-am dorit să vizitez fosta capitală a dacilor lberi, însă întotdeauna am întâmpinat dificultăți, de parcă o forță supranaturală mă ținea departe. Prima dată când am ajuns în zonă timpul nu mi-a permis să fac un ocol, a doua ocazie s-a terminat cu un accident, chiar în drumul spre cetățile dacice, iar a treia oară au apărut întârzieri pe drum și în traseu și timpul iar ne-a jucat feste.

De această dată am avut noroc și am ajuns la casa de bilete cu aproape o oră înainte de închiderea programului. Dar să trecem peste superstiții și teorii ale conspirației, deși zona sacră de la Sarmizegetusa Regia este considerată un centru spiritual important, precum Sfinxul din Bucegi.

Dacii și-au construit capitala, cel mai important centru militar, economic și religios în vârful unei stânci înalte de 1200m, din Munții Orăștiei, pe raza actualului sat Grădiștea de Munte, din satul Orăștioara de Sus, Jud. Hunedoara.

Cel mai frecventat drum de acces este pe traseul început din Orăștie – Beriu – Orăștioara de Sus – Costești – Grădiștea de Munte. Dacă aveți nevoie de ceva, este bine să vă aprovizionați din Costești, pentru că următorii 19km sunt aproape izolați, cu foarte puține locuințe pe marginea drumului. Drumul este foarte bun și peisajul este superb, ajungând în cele din urmă la o parcare încăpătoare, unde trebuie lăsată mașina (nu este cu plată). Din acest moment începe o scurtă plimbare de aproximativ 10-15 minute, urcând panta ce indică Sarmizegetusa Regia 2km. Nu am făcut măsurători, dar distanța nu a părut atât de mare, fiind parcursă destul de rapid.

Citește și:

Sfinxul și Platoul Bucegi

Castelul Corvinilor din Hunedoara

Sarmizegetusa Regia – capitala Regatului Dacilor

 

După asasinarea lui Burebista, la conducerea Regatului a urmat fostul preot al acestuia, Deceneu, cel care a hotărât mutarea capitalei de la Costești la Sarmizegetusa Regia. Se pare că Deceneu este de asemenea cel care i-a inițiat pe strămoșii noștri în tainele științei, a descifrării semnelor cerești și a religiei, probabil unul dintre motivele pentru care noua capitală avea mai mult un rol spiritual decât militar.

Deși zidurile cetății aveau grosime de 3m și o înălțime de 4-5m, capitala era apărată în primul rând de poziția sa din vârful muntelui și de celelalte 5 fortărețe dacice din Munții Orăștiei. Nu se cunoaște cu exactitate etimologia numelui, dar este aproape sigur faptul că „regia” înseamnă regal, motiv pentru care cetatea era locuită în principal de către regi, înalți demnitari și nobilime, în timp ce restul civililor își aveau casele și gospodăriile pe terase, în jurul cetății. Mare parte a caselor erau construite din lemn și lut, din această cauză nu au rămas prea multe vestigii.

Dacii au atins cea mai înfloritoare perioadă în timpul lui Decebal, care însă a fost și ultimul lider al Regatului Dac, învins în cele din urmă de romanii conduși de Împăratul Traian, după bătăliile din 101-102 și 105-106. Cel mai mare centru meșteșugăresc de pe teritoriul dacilor cuprindea locuințe, ateliere, magazii, instalații pentru captarea, transportarea și drenarea apei potabile și în special zona sacră, unită de restul cetății de un drum pavat de aproximativ 200m lungime, aflat într-o stare foarte bună și în zilele noastre. Acesta avea o lățime de 4m și era mărginit, în ambele părți, de câte o bordură de calcar, pe care erau dispuși stâlpii de lemn ce susțineau un acoperiș de șindrilă. Probabil pe acest drum se cobora în procesiune dinspre cetate spre temple, în timpul evenimentelor religioase majore.

Săpăturile arheologice din anii 1950 au scos la iveală complexul de sanctuare. Templele, construite din piatră și din lemn, aveau proporții monumentale formând, împreună cu altarul („Soarele de andezit”) un ansamblu în care se desfășurau ceremonialuri și cultul religios.

Unul dintre cele mai importante edificii este Templul mare de andezit, ridicat cu puțin timp înainte de confruntările cu romanii, constând într-un templu patrulater cu 60 de coloane (6 șiruri a câte 10 coloane), dintre care doar o parte au rămas la fața locului.

Traseul turistic este continuat cu Templele patrulatere mici, din care s-au păstrat doar 16 coloane de andezie, urmând apoi Templul mare circular, care prezintă cea mai celebră priveliște când vine vorba de Sarmizegetusa. Perimetrul templului mare circular era delimitat printr-o centură dublă de andezit, prima alcătuită din blocuri masive, a doua din grupuri de pilaștri. În interior a fost documentată arheologic prezența unor stâlpi de lemn placați cu lut, care susțineau un perete întrerupt de patru intrări dispuse simetric. Acoperișul avea o formă conică, iar încăperea era dedicată, cel mai probabil, celui mai important zeu al panteonului dacic.

Templul mare circular

Lângă Templul mare circular găsim și discul solar, o reprezentare în piatră a caledarului dacic. Format dintr-o bucată mare de andezit, reprezintă Soarele și arată caracterul religiei geto-dacice. Era și locul în care se făceau celebrele sacrificii ale dacilor, pentru satisfacerea zeilor.

Pe lângă ruinele construcțiilor de altădată, au fost descoperite și numeroase obiecte de valoare, printre care cele mai cunoscute sunt brățările dacice de aur, expuse la Muzeul Național de Istorie din București, dar și vasul de cult pe care este inscripționat „Decebalvs per Scorillo”, despre care se crede că înseamnă „Decebal fiul lui Scorillo.

Brățările dacice (Muzeul Național de Istorie)

După cucerirea romană cetatea a fost distrusă de trupele rămase, iar noua capitală s-a mutat la câteva zeci de kilometri distanță, la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. Urmașul lui Traian, Împăratul Hadrian, și-a dorit ca noua capitală să fie percepută drept o continuitoare a celei vechi, motiv pentru care i-a adăugat numele de Sarmizegetusa. Ruinele capitalei provincii romane Dacia sunt vizitabile în localitatea cu același nume, la mică distanță de Hațeg.

Sarmizegetusa Regia, împreună cu celelalte 5 cetăți dacice din Munții Orăștiei, au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1999. Datorită reabilitării drumului de acces și a promovării începute în afara țării, numărul de turiști a crescut în ultima perioadă, în timpul vizitei noastre observând că vizitatorii străini erau mai numeroși decât cei români.

Program de vizitare Sarmizegetusa Regia

Perioada 1mai – 30 septembrie: orele 09:00 – 20:00

1 martie – 30 aprilie și 1 octombrie – 30 noiembrie: orele 09:00 – 18:00

1 decembrie – 28/29 februarie: orele 10:00 – 15:00, dacă starea vremii permite acest lucru

*ultima intrare a turiștilor se face cu 30 de minute înaintea orei de închidere.

 

Tarife:

Adulți: 10 lei

Elevi, studenți și pensionarei: 5 lei

Ghidaj audio: 20 lei

 

Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!