Sarmizegetusa Regia – Capitala Dacilor și Inima Munților Orăștiei
Egiptenii au piramidele, Peru se bucură de Machu Picchu, mexicanii se mândresc cu ruinele maya de la Chichen Itza, Cambodgia are Angkor Wat, în timp ce mai aproape de noi, britanicii atrag peste 1 milion de vizitatori cu ansamblul neolitic de la Stonehenge, adesea comparat cu a noastră Sarmizegetusa Regia.
Lăsând naționalismul la o parte, trebuie să recunoaștem că ruinele capitalei dacilor conduși de Regele Decebal nu sunt la fel de spectaculoase precum cele menționate mai sus, însă nu s-au bucurat nici pe departe de promovarea acestora. Cu toate acestea reprezintă prima filă de istorie pentru poporul român, de care trebuie să fim mândri și despre care toți cetățenii României trebuie să afle măcar noțiunile de bază!
Eu, deși sunt atras de călătorii și istorie de mic, nu am știut mult timp diferența dintre Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, două lucruri total diferite, situate la o distanță de 40–50km între ele. De foarte mult timp mi-am dorit să vizitez fosta capitală a dacilor liberi, însă întotdeauna am întâmpinat dificultăți, de parcă o forță supranaturală mă ținea departe.
Prima dată când am ajuns în zonă timpul nu mi-a permis să fac un ocol, a doua ocazie s-a terminat cu un accident, chiar în drumul spre cetățile dacice, iar a treia oară au apărut întârzieri pe drum și în traseu și timpul iar ne-a jucat feste.
De această dată am avut noroc și am ajuns la casa de bilete cu aproape o oră înainte de închiderea programului. Dar să trecem peste superstiții și teorii ale conspirației, deși zona sacră de la Sarmizegetusa Regia este considerată un centru spiritual important, precum Sfinxul din Bucegi.
Localizare – Unde se află Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia se află în județul Hunedoara, în Munții Orăștiei (parte din Munții Șureanu), la altitudinea de ~1.200 de metri, pe raza satului Grădiștea de Munte, din comuna Orăștioara de Sus. Situl arheologic este considerat „perla” Parcului Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina, o rezervație naturală de aproape 40.000 de hectare.
⚠️ Atenție: Nu confundați cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa! Aceasta este capitala romană a Daciei, situată la ~40km distanță, în apropierea orașului Hațeg. Este un sit complet diferit – capitala romană, nu dacică.
Distanțe orientative:
- Orăștie: ~20 km (~35 min, ultimii 19 km pe drum de munte)
- Deva: ~55 km (~1h)
- Hunedoara: ~50 km (~1h)
- Alba Iulia: ~80 km (~1h 20min)
- Cluj-Napoca: ~175 km (~2h 15min)
- București: ~390 km (~4h 30min)
- Sibiu: ~115 km (~1h 30min)
Cum ajungi la Sarmizegetusa Regia
Dacii și-au construit capitala în vârful unui munte, motiv pentru care accesul necesită puțină planificare. Cel mai frecventat și recomandat traseu rutier pornește din Orăștie și urmează drumul: Orăștie – Beriu – Orăștioara de Sus – Costești – Grădiștea de Munte.
Dacă aveți nevoie de aprovizionare (apă, gustări, combustibil), faceți-o din Costești, pentru că urmează 19km aproape izolați, cu foarte puține locuințe pe marginea drumului. Drumul este bun și asfaltat în totalitate, peisajul este superb și sinuos prin Munții Orăștiei.
Ajungeți la o parcare gratuită și spațioasă, de unde pornește aleea pietonală de 845 de metri spre casele de bilete și intrarea în sit. Nu sunt mașini permise dincolo de parcare. Urcarea durează 10–15 minute, pe un drum umbrit de pădure.
Alternativă: din Hațeg (dacă veniti dinspre Prislop sau Ulpia Traiana) se poate ajunge prin Baru – Zeicani, dar drumul este mai sinuos și mai greu de navigat.
Scurtă istorie a Daciei și a Sarmizegetusei
Burebista și fondarea capitalei
Sarmizegetusa Regia a servit drept capitală a statului dac timp de cel puțin un secol și jumătate. Întemeiată ca centru religios și civil înainte de a deveni fortăreață militară, a atins gloria maximă sub Regele Burebista (~82–44 î.Hr.) – primul rege dac care a unificat triburile geto-dacice într-un stat puternic, temut chiar de Roma lui Iulius Caesar.
Spre finalul domniei sale, Burebista a mutat capitala Regatului Geto-Dac de la Argedava la Sarmizegetusa Regia. După asasinarea sa, puterea a revenit marelui preot Deceneu, care a hotărât consolidarea noii capitale și a inițiat marile construcții sacre. Potrivit izvoarelor antice, Deceneu a fost cel care i-a inițiat pe daci în tainele astronomiei, ale calendarului și ale religiei – explicând de ce capitala era mai mult un centru spiritual decât o fortăreață pur militară.
Perioada de glorie sub Decebal
Capitala dacilor a atins apogeul sub Regele Decebal (87–106 d.Hr.), ultimul mare rege dac și poate cel mai temut adversar al Romei din acea epocă. Sub conducerea sa, Sarmizegetusa Regia era un oraș-regat cu locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, un sistem hydraulic de captare și drenare a apei și, mai ales, impresionantul complex de sanctuare sacre.
Zona civilă se întindea pe 3 km la vest de incinta sacră, cu dovezi clare de producție metalurgică avansată: nicovale, clești de un metru lungime, ciocanele uriașe din atelierele dacice care produceau unelte agricole, arme și bijuterii.
Căderea în fața Romei – 102 și 106 d.Hr.
Amenințarea permanentă pe care Dacia o reprezenta pentru expansiunea romană spre răsărit l-a determinat pe Împăratul Traian să lanseze două campanii militare: 101–102 d.Hr. (primul război daco-roman, care s-a încheiat cu un armistițiu) și 105–106 d.Hr. (al doilea și decisiv).
Asediul final al Sarmizegetusei din vara anului 106 d.Hr. a fost dramatic și crud. Romanii au distrus conductele de apă ale cetății – o tactică ingenioasă care a forțat apărătorii asediați să-și împartă ultimele picături de apă. O scenă deprimantă, imortalizată pe Columna lui Traian de la Roma. Cetatea a căzut și a fost sistematic și sălbatic distrusă împreună cu întreaga așezare civilă și zona sacră.
Decebal a fugit în munți cu câțiva supraviețuitori, urmărit de cavaleria lui Traian condusă de centurionul Tiberius Claudius Maximus. Când nu a mai putut fugi, Decebal s-a sinucis tăindu-și gâtul cu propriul cuțit ceremonial sica – preferând moartea în fața rușinii de a fi târât în lanțuri prin Roma la triumful lui Traian. Capul lui a fost dus la Roma. Scena este imortalizată atât pe Columna lui Traian, cât și pe stela funerară a lui Maximus, descoperită în Macedonia.
Templul mare circular
Ce se poate vizita – Situl Arheologic
Situl Sarmizegetusa Regia se întinde pe 18,3 hectare și este bine amenajat cu două trasee de vizitare semnalizate, cu panouri explicative bilingve (română-engleză) pe tot parcursul.
Incinta Cetății (Murus Dacicus)
Punctul de plecare al vizitei este zidul cetății, construit în tehnica specifică dacică numită murus dacicus: blocuri mari de calcar fasonate, legate cu grinzi de lemn și umplute cu piatră sfărâmată. Zidurile aveau grosimea de 3 metri și înălțimea de 4–5 metri, ridicate pe cinci terase succesive, acoperind o suprafață totală de aproape 30.000 m². Cetatea era practic inexpugnabilă prin forță directă – poziția pe stâncă abruptă și sistemul de șase fortărețe din munți o făceau și mai greu de cucerit.
Via Sacra – Drumul Pavat
Unul dintre cele mai bine conservate elemente ale sitului este Via Sacra – drumul pavat de ~200 de metri care unea cetatea cu zona sacră a sanctuarelor. Larg de 4 metri, mărginit de borduri din calcar alb, era acoperit cu un acoperiș de șindrilă susținut de stâlpi din lemn. Se presupune că pe acest drum se desfășurau procesiunile religioase cu ocazia marilor sărbători dacice. Chiar și azi, pietrele sale rezistă după 2.000 de ani – un detaliu care impresionează orice vizitator.
Zona Sacră – Complexul de Sanctuare
Inima spirituală a Sarmizegetusei Regia. Sanctuarele ocupau o terasă specială, legată de cetate prin Via Sacra.
Templele patrulatere mici – din care s-au păstrat 16 coloane de andezit, rămase din structuri monumentale cu baze de calcar. Dedicarea lor zeităților dacice nu este pe deplin clarificată, dar prezența lor în imediata vecinătate a marelui sanctuar circular sugerează un complex ritual unitar.
Templul mare de andezit – ridicat cu puțin timp înaintea confruntărilor finale cu romanii, cuprindea 60 de coloane din andezit dispuse în 6 șiruri a câte 10. Coloanele masive au impresionat și pe romani – care, după cucerire, le-au desmontat metodic. Câteva rămân la fața locului.
Templul din calcar – construit din piatră locală, cu plan patrulater, completează ansamblul sanctuarelor dreptunghiulare.
Brățările dacice (Muzeul Național de Istorie)
Marele Sanctuar Circular – fără îndoială cea mai spectaculoasă și controversată structură de la Sarmizegetusa. Format din trei cercuri concentrice de piese din andezit și stâlpi de lemn, cu o construcție în formă de potcoavă în centru, are un diametru de aproape 30 de metri. Cercul exterior este alcătuit din 104 blocuri masive de andezit lipite perfect unul de altul. Asemănarea cu Stonehenge-ul din Anglia a fost notată de cercetători – cu mențiunea că dacii au construit mai târziu, dar cu un nivel comparabil de sofisticare tehnică.
Funcția exactă a marelui sanctuar rămâne subiect de dezbatere. Inițial interpretat ca un calendar solar de arhologul Hadrian Daicoviciu (în baza celor 180 de stâlpi din al doilea cerc), teoria calendarului pur a fost ulterior contestată de arheologi moderni, care susțin că structura servea în primul rând ritualurilor religioase și eventuala funcție calendristică era secundară. Certă este alinierea sa cu fenomene astronomice (solstițiu de iarnă) – caracteristică a locului sacru dacic.
Discul Solar (Soarele de Andezit) – o bucată mare de andezit sculptată în forma unui disc solar, cu raze trapezoidale, reprezentând calendarul dacic și divinitatea solară. Considerat un altar de sacrificii, este unul dintre cele mai fotografiate elemente din sit. Era locul în care se desfășurau ceremoniile dedicate zeului suprem.
Atelierele și Zona Civilă
La nord de zona sacră se pot vedea urmele unor ateliere de prelucrare a metalelor – poate cele mai avansate din lumea dacică. Nicovalele uriașe, cleștii de un metru și ciocantele descoperite aici au dus la producerea a circa 400 de artefacte metalice catalogate de arheologi.
Cea mai fascinantă descoperire din zona civilă: un vas gigantic de cult (înalt de 60cm, cu diametrul de 1 metru) pe care este inscripționat cu litere latine „DECEBALVS PER SCORILO” – tradus de istorici drept „Decebal, fiul lui Scorilo”. Dovadă că dacii cunoșteau scrierea latină și că utilizau alfabetul roman la cancelaria regală. Originalul se află la Muzeul Național de Istorie din București.
Legende și Mistere
Comoara lui Decebal – Cel Mai Celebru Mister
Cea mai persistentă legendă legată de Sarmizegetusa Regia rămâne comoara lui Decebal. Potrivit istoricului roman Cassius Dio, înainte de căderea cetății, Decebal a folosit mii de prizonieri romani pentru a devia albia râului Sargetia (identificat cu Streiul de azi), a săpa gropi imenase și a ascunde acolo 165.000 de kilograme de aur și 331.000 de kilograme de argint, alături de bijuterii regale și artefacte sacre. Peste comori a pus pietre, a îngropat totul cu pământ și a readus râul în albia lui. Martorii – prizonierii romani – au fost măcelăriți pentru a nu dezvălui locul.
Romanii au descoperit o parte din comoară prin Bicilis, un apropiat al lui Decebal căzut prizonier, care i-a trădat locul lui Traian. Se știe că soldații Legiunii VII Claudia au scos lăzi atât de grele încât necesitau zece cai fiecare pentru a fi trase. Dar nu toată comoara a fost găsită.
De-a lungul secolelor au existat căutări sistematice – de la Matei Corvin (care ar fi recuperat ceva aur pe la 1460), la cercetători din sec. XIX, la comuniști și chiar sovietici (în 1959 ar fi săpat 500 de deținuți din lagărul Hunedoara în albia Streiului sub supravegherea unor arheologi sovietici). Niciunul nu a găsit marea comoară. Estimată la prețurile actuale la peste 10 miliarde de euro, ea rămâne cel mai căutat tezaur din România.
Brățările Dacice – Comori Ieșite La Lumină
Dacă marea comoară nu a fost găsită, brățările dacice de aur spiralate cu mai multe spire – simbolul nobilimii dacice – au reapărut în număr semnificativ în ultimele decenii, prin săpături ilegale în Munții Orăștiei. Douăsprezece astfel de brățări cu greutăți între 800g și 1,2kg au fost recuperate de autorități și sunt expuse la Muzeul Național de Istorie din București – merită o vizită dedicată.
Zamolxe și Nemuritorii
Religia dacică era centrată pe Zamolxe (sau Zalmoxis), zeul suprem al dacilor – considerat de unii cercetători un zeu solar, de alții o divinitate a raiului și a nemuririi. Marele preot, care la Sarmizegetusa era și un personaj cu autoritate politică (exemplul cel mai clar: Deceneu), conducea ritualurile în zona sacră. O caracteristică remarcabilă: dacii credeau în nemurirea sufletului și nu se temeau de moarte – ceea ce le conferea în luptă un curaj aparte care îi impresionase pe romani. Această credință era hrănită direct de la centrul sacru al Sarmizegetusei.
Locul Morții lui Decebal
Locul exact al sinuciderii lui Decebal nu este cunoscut cu certitudine. Unii istorici îl plasează în apropierea cetății Sarmizegetusa Regia, iar o legendă locală identifică Poiana Omului din Munții Orăștiei ca locul unde regele s-a așezat la umbra unui stejar și, înconjurat de cavaleria romană, și-a luat viața cu sabia sa. Centurionul Tiberius Claudius Maximus i-a tăiat capul și l-a dus lui Traian – capul lui Decebal a ajuns la Roma ca trofeu de război, simbolizând cucerirea completă a Daciei.
Fun Facts – Știai că…?
Numele însuși este o poveste. „Sarmizegetusa” apare în sursele antice sub zeci de forme diferite (Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, Zarmitz…). Lingviștii cred că provine din dacicul zermi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate) – adică „cetatea de pe stâncă”. Istoricul Vasile Pârvan susținea că numele indica sacralitatea locului – o cetate a regilor sacri.
Confuzia de 2.000 de ani. Ulpia Traiana Sarmizegetusa (capitala romană) a fost descoperită mai devreme, era mai bine conservată și a fost multă vreme confundată cu capitala dacică. Romanii au preluat intenționat numele, la ordinul lui Hadrian, pentru ca noua capitală să fie percepută ca succesoarea celei dace. Confuzia a persistat în istoriografia română până în sec. XX.
Stonehenge și Sarmizegetusa – frați astronomici. Cercetătorii au identificat 11 asemănări structurale și astronomice între Marele Sanctuar Circular de la Sarmizegetusa și Stonehenge-ul britanic. Ambele sunt orientate spre fenomene solare, ambele folosesc cercuri concentrice de piatră și lemn, ambele au servit ritualurilor religioase. Dacii au construit mai târziu (sec. I î.Hr.) dar cu un nivel comparabil de cunoaștere astronomică.
Un kit medical din acum 2.000 de ani. Printre descoperirile arheologice se numără un trusou medical complet – un scalpel, pensete, pulbere de piatră ponce și recipiente miniaturale pentru medicamente, toate în o cutie de lemn ferecată cu aramă. Dovadă că medicina dacică era mai avansată decât se credea.
Dacii scriau! Vasul inscripționat „DECEBALVS PER SCORILO”, cu litere latine dar în limba dacică, demonstrează că la cancelaria regală din Sarmizegetusa se cunoștea și se folosea scrierea. Alte dovezi sugerează că Decebal i-a scris lui Traian mesaje pe o ciupercă și că corespondența diplomatică cu Roma se purta în latină.
52.000 de vizitatori în 2024. Situl este administrat de Consiliul Județean Hunedoara prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică și atrage în jur de 50.000–75.000 de vizitatori anual. Numărul a crescut constant odată cu reabilitarea drumului de acces și cu promovarea internațională.
Paza 24/7. Din cauza furturilor și a vandalismului (inclusiv un scandal în 2011, când o parcare de 3.000 m² a fost construită fără aprobare pe o parte din sit, punând în pericol zidul de incintă), situl este acum supravegheat permanent de camere de securitate și gardieni.
De Sânziene, cerurile „se deschid”. O credință populară locală spune că în noaptea de Sânziene (23–24 iunie), zona sacră de la Sarmizegetusa capătă puteri speciale și cel care vizitează sanctuarul în acel moment simte o energie aparte. Câțiva zeci de entuziaști vin în fiecare an la miezul nopții de Sânziene.
Program de vizitare Sarmizegetusa Regia (2026)
| Perioadă | Program |
|---|---|
| 1 mai – 30 septembrie | 09:00 – 20:00 |
| 1 martie – 30 aprilie și 1 oct – 30 nov | 09:00 – 18:00 |
| 1 decembrie – 28/29 februarie | 10:00 – 15:00 (dacă vremea permite) |
Ultima intrare: cu 30 de minute înainte de ora de închidere.
Notă: în 2025 situl a fost închis pentru vizitare în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie pentru lucrări de reabilitare la poarta de intrare vest, ca parte din proiectul „Capitala Daciei – Muzeu Viu al Patrimoniului Cultural European”. Verificați înainte de vizită pe mcdr.ro dacă există restricții similare în 2026.
Tarife 2026
| Categorie | Preț |
|---|---|
| Adulți | 15 lei |
| Elevi, studenți, pensionari | 5 lei |
| Ghidaj audio (recomandat!) | 20 lei |
Conform Hotărârii nr. 310/2025 a Consiliului Județean Hunedoara, tarifele sunt valabile din 1 ianuarie 2026. Verificați eventuale actualizări pe mcdr.ro (Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, administatorul sitului).
Parcarea este gratuită.
Sfaturi practice pentru o vizită reușită
Îmbracă-te adecvat. La 1.200m altitudine, chiar și vara temperatura poate fi cu 5–8°C mai scăzută decât la câmpie. Un hanorac ușor este esențial. Toamna și primăvara, jachetele groase sunt necesare.
Bocanci, nu adidași. Traseele prin sit trec pe pietrele pavate și pe poteci din pădure. Bocancii sau adidașii cu talpă aderentă sunt mult mai confortabili decât pantofii obișnuiți.
Ia ghidul audio. La 20 lei, ghidul audio este investiția cea mai valoroasă din vizită. Fără explicații, ruinele sunt cu greu de decodat și îți poate scăpa semnificația profundă a ceea ce vezi. Cu ghid, trăiești o cu totul altă experiență.
Planifică minim 2 ore. Un tur superficial durează 45 de minute. Unul decent, cu panouri citite și fotografii, durează 1,5–2 ore. Dacă vrei să absorbi și atmosfera locului – planifică 3 ore.
Aprovizionează-te din Costești. Ultimii 19km spre sit nu au magazine sau benzinării. Luați apă, gustări și un plin de combustibil din Costești.
Cash! Casa de bilete poate accepta și carduri, dar este prudent să aveți numerar la voi.
Cel mai bun moment: dimineața devreme (9:00–11:00) sau după-amiaza târziu (17:00–19:00 în sezonul de vară), când situl este mai puțin aglomerat și lumina este mai bună pentru fotografii. Evitați weekendurile din iulie–august dacă doriți liniște.
Ce mai poți vizita în zonă – Cetățile Dacice UNESCO și împrejurimi
Sarmizegetusa Regia face parte dintr-un sistem de șase cetăți dacice din Munții Orăștiei, toate incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din 1999. Dacă ajungi până aici, merită să le bifezi pe cât mai multe:
Cetatea Costești-Blidaru (~8km de Sarmizegetusa Regia) – cea mai bine conservată cetate dacică, cu două incinte concentrice din murus dacicus și turnuri de supraveghere. Una dintre cele mai impresionante din punct de vedere militar.
Cetatea Costești-Cetățuie (~6km) – cu urmele unui templu și ale unor construcții civile.
Cetatea Piatra Roșie (~15km) – mai dificil de acces, dar oferă o panoramă spectaculoasă.
Cetatea Bănița (~35km spre sud) – la intrarea în Defileul Jiu.
Cetatea Căpâlna (~60km spre nord-vest) – în județul Alba, mai rar vizitată.
Alte obiective din Țara Hațegului:
- Mănăstirea Prislop – lăcașul Sfântului Arsenie Boca (~45km)
- Ulpia Traiana Sarmizegetusa – capitala romană a Daciei (~40km)
- Castelul Corvinilor din Hunedoara (~55km)
- Cetatea Deva (~60km)
- Biserica Densuș (~45km) – una dintre cele mai vechi biserici din România, ridicată pe ruine romane
FAQ – Întrebări frecvente despre Sarmizegetusa Regia
Care este diferența dintre Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa? Sarmizegetusa Regia a fost capitala dacilor (regatul dac liber), situată în Munții Orăștiei la 1.200m altitudine. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost capitala romană a provinciei Dacia, construită de Traian la câmpie, la ~40km distanță. Cele două nu au nicio legătură directă, în afara faptului că Hadrian a adăugat numele „Sarmizegetusa” celei romane deliberat, pentru a o legitima ca succesoare simbolică.
Cât costă intrarea la Sarmizegetusa Regia în 2026? 15 lei pentru adulți și 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari. Ghidajul audio (recomandat!) costă 20 lei separat. Parcarea este gratuită.
Cât durează vizita? Un tur complet al celor două trasee dureaza 1,5–2 ore. Dacă adăugați drumul de la parcare la intrare și înapoi, planificați cel puțin 2,5–3 ore.
Se poate vizita fără ghid? Da, situl este deschis vizitelor libere. Există panouri explicative bilingve pe tot parcursul. Ghidul audio (20 lei) este însă foarte recomandat pentru a înțelege ce vedeți.
Este accesibil cu copii mici? Da, dar drumul de la parcare (845m) și traseele din sit presupun mers pe poteci. Cărucior clasic nu este recomandat; un baby-carrier este ideal pentru copiii sub 2 ani.
Este deschis iarna? Da, dar cu program redus (10:00–15:00) și cu condiția ca vremea să permită accesul. Drumul de munte poate fi acoperit de zăpadă sau gheață. Verificați înainte de plecare.
De ce Sarmizegetusa Regia este sit UNESCO? Cetățile dacice din Munții Orăștiei au primit statutul UNESCO în 1999 pentru că: reprezintă o sinteză unică de tehnici de construcție militară (murus dacicus); sunt expresia unui nivel excepțional de dezvoltare a civilizației dacice; și sunt exemple remarcabile ale tranziției de la centre fortificate la proto-urban în Europa de la finalul Epocii Fierului.
Când este cel mai bun moment să vizitezi? Mai–octombrie este sezonul ideal. Cele mai frumoase luni sunt mai (vegetație proaspătă, turism redus) și septembrie–octombrie (culorile toamnei în pădurea de fag din jur sunt spectaculoase). Evitați weekendurile din iulie–august pentru liniște.
Poate vrei să citești și…
Obiective dacice și romane:
Obiective din Hunedoara și Hațeg:
- Mănăstirea Prislop – lăcașul Sfântului Arsenie Boca
- Castelul Corvinilor din Hunedoara
- Cetatea Deva – pe urmele Corvinilor
Alte ruine și cetăți spectaculoase din România:
- Alba Iulia – Cetatea cu 7 bastioane
- Castelul Corvinilor – cel mai frumos castel din România
- Platoul Bucegi – Sfinx, Babele și Peștera Ialomiței
- Cetatea Râșnov
Dacă informațiile v-au fost utile nu uitați să ne ajutați cu un like și un share! Pentru mai multe informații, idei de călătorie și ultimele știri din turism abonați-vă la newsletter și urmăriți pagina de Facebook!
