Zi de duminică foarte călduroasă, peste 35 grade, însă nu aveam cum să rămânem în casă..măcar o vizită scurtă prin București. A fost aproape, alegând o plimbare la Cernica, unde aveam de văzut Mănăstirea Cernica.

Mi-am luat toate fetele și am plecat spre destinație, un drum scurt de 20-25 minute. Am luat-o inclusiv pe Tasha, un lucru mai puțin inspirat, care aproape ne-a stricat ziua.

Spun asta pentru că, deși mănăstirea dispune de un domeniu vast, o curte extraordinar de mare, nu este voie cu animale de companie. Același lucru l-am întâmpinat și la vizita de la Mănăstirea Snagov, unde am fost indignat de faptul că nu se poate plimba un cățeluș de 4kg prin curte, deși erau foarte mulți maidanezi pe care nu-i deranja nimeni.

Am renunțat să parchez la șosea, unde era gratuit și am intrat în curtea mănăstirii, unde costă 5 lei. Am mai mers 300m, însă măcar aveam mașina mai aproape, unde a trebuit să o lăsăm pe Tasha 30 minute să ne aștepte, cu geamurile deschise.

Nu am înțeles nici la Snagov, nu înțeleg nici acum de ce nu te poți plimba cu un cățeluș prin acele curți imense, să te bucuri cu adevărat de atmosferă și de peisajele oferite de lacurile ce le înconjoară.

Trecând peste nemulțumirile noastre, am luat soarele în plin și am început să vizităm. Nu sunt 100% sigur de această informație, dar se aproximează că Mănăstirea Cernica are terenuri de 200 ha… nu am luat toată „moșia” la pas, însă tot a fost obositor, la 35 grade.

Cea mai importantă construcție este, evident, biserica veche, ridicată la începutul anilor 1600 (reconstruită între timp), însă acesteia se alătură numeroase anexe, precum chilii, spații de cazare, magazine, bibliotecă, centru cultural, alte biserici, cimitir, etc.

Mănăstirea nu duce lipsă de vizitatori, parcările fiind destul de ocupate, la fel și aleile, magazinele și biserica. Nu prea se ținea cont de distanțare socială și purtare a măștilor, poate doar in interiorul bisericii, și nici acolo toată lumea.

Unde se află Mănăstirea Cernica

Mănăstirea Cernica se poziționează la 12 km distanță de București, la limita teritorială dintre comuna Cernica și orașul Pantelimon.

Ocupă 2 ostroave de pe lacul Cernica, fiind înconjurată de apele acestuia și de rămășițele secularilor Codrii ai Vlăsiei.

Deși este una dintre cele mai frumoase ansambluri monahale din acestă parte a țării, cu siguranță cadrul natural atrage cel puțin la fel de mult.

Istoric Mănăstirea Cernica

Povestea Mănăstirii Cernica începe la început de secol XVII, mai precis în anul 1608, când pe tronul țării se afla Radu Șerban. Pe atunci, Cernica Știrbei, mare vornic al lui Mihai Viteazul, reface un vechi schit, îi oferă pământuri și păduri, pentru amintirea numelui său și a familiei. De atunci, fosta „Grădiștea Floreștilor” se va numi Cernica.

Șubrezită de războaie și cutremure, iar mai apoi părăsită din cauza ciumei, soarta mănăstirii avea să fie salvată de Sfântul Cuvios Gheorghe, cel care, sosit de la Muntele Athos, readuce viața monahală la Cernica.

Epoca de aur adusă de Cuviosul Gheorghe avea să se repete odată cu instalarea Sfântului Stareț Calinic, cel care ajunge aici în 1807. Acesta, alături de episcopul Stratonichios, ridică biserica de pe primul ostrov și în jurul căreia avea să se mute obștea monahală.

Biserica Sf. Gheorghe are o arhitectură simplă, clasică, având chiliile așezate pe lateral, sub formă de dreptunghi. Pe primul nivel al chiliilor există o colonadă pe care sunt pictate mai multe scene biblice, foarte frumos realizate.

Biserica este albă, cu acoperiș din tablă, cu trei turle. În interior este foarte frumos pictată și tot aici găsim moaștele Sf.Calinic, cel care a fost primul sfânt canonizat de Biserica Ortodoxă Română, în anul 1955.

Se pare că Sf.Calinic era un patriot, militant al Unirii Principatelor, iar despre el se spune că putea citi gândurile altor oameni. În plus a făcut mai multe profeții, precum: data morții sale – 11 aprilie 1868, moartea mitropolitului Nifon, izgonirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și izbucnirea cele două Războaie Mondiale.

O a doua biserică, cu hramul Sf.Ierarh Nicolae, se află pe insula din spatele cimitirului, a fost construită în 1802, de către starețul Timotei.

Cea de-a treia biserică se află în mijlocul cimitirului, poartă hramul Sf.Lazăr și a fost sfințită în 1804. Aceasta este de mici dimensiuni și impresionează prin arhitectura minuțioasă.

Cimitirul mănăstirii a fost inițial rezervat obștii monahale, însă cu timpul au fost înmormântați aici personalități politice, sau culturale, precum: Gala Galaction, Naum Ramniceanu, istoricul Ioan Lupaș, pianistul Johnny Răducanu, cântărețul Zavaidoc, etc.

Între anii 1900-1904 a fost călugăr la Mănăstirea Cernica și poetul Tudor Arghezi.

Vizita la Mănăstirea Cernica este gratuită! Se plătește doar parcarea, dacă se dorește acest lucru în curtea mănăstirii. Costă 5 lei.